Autoritățile medicale se confruntă cu un focar de rujeolă, care a afectat mai ales copii din autonomia găgăuză aflați la o tabără, în Ungheni. Există 34 de cazuri confirmate și peste 60 suspecte. Dar această criză relevă și altceva – faptul că tot mai mulți părinți nu-și vaccinează copii, făcând posibilă răspândirea unor maladii odinioară neutralizate.
Your browser doesn’t support HTML5
Focar de rujeolă la o tabără organizată de o comunitară religioasă
Ancheta autorităților din sănătate arată că îmbolnăvirile au aceeași sursă: tabăra organizată de o comunitate religioasă care activa în lipsa unor acte permisive pentru asemenea activități. La tabără se odihneau circa 75 de copii. Unul dintre ei, fusese anterior în Ucraina și chiar dacă avea simptome de îmbolnăvire, oricum a fost integrat în colectivul de elevi, spune Ivan Hasta, șeful Centrului de Sănătate Publică din Ceadîr-Lunga. În consecință, au fost infectați copii din Ungheni, Nisporeni, Taraclia, Vulcănești, însă majoritatea sunt din satul Beșghioz din autonomia găgăuză. Ivan Hasta spune că e vorba de copii nevaccinați care provin din familii numeroase, din care au fost spitalizați 5-6 copii.
El precizează că a mers în comunitate împreună cu alți specialiști pentru a convinge părinții să procedeze neîntârziat la vaccinări, aceștia au fost însă de neînduplecat:
„I-am rugat insistent ca să-și vaccineze copiii, dar, din păcate, ei au poziție fermă, sunt categoric împotriva vaccinurilor, chiar și cei care se află în zona de risc de îmbolnăvire. Ei spun că nu este o decizie luată din considerente religioase, dar pentru că au convingerea că vaccinurile ar fi dăunătoare, ar cauza complicații și că ar putea afecta creșterea normală a copilului. Se vede că au fost influențați de informația negativă de pe internet și au luat o astfel de decizie, pentru că toate încercările noastre de a le explica și a-i convinge de nevoia vaccinării nu duc la nimic.”
În atare condiții este imposibilă ținerea sub control a situației, pentru că un copil bolnav poate să infecteze pe alții în mod inevitabil, constată Ivan Hasta. Iar riscul de extindere a focarului de rujeolă este și mai mare întrucât în cele mai multe din localități a scăzut în ultimii ani rata de imunizare.
Alexei Ceban, medic epidemiolog de la Centrul de Sănătate Publică, atrage atenția că doar trei copii din cei care s-au îmbolnăvit de rujeolă, primiseră o doză de vaccin, insuficientă totuși pentru a-i proteja de contaminare:
„Vaccinul are o protecție în jur de 98 de procente, dar cu timpul, din cauză că au primit prima doză la vârsta de un an, copiii fiind deja de 10 ani, și-au pierdut din imunitate. Trebuiau să se revaccineze la vârsta de 6 ani, deci pentru a forma o imunitate durabilă, să-i spunem perfectă, trebuie să fie două doze, la vârsta de un an și la vârsta de 6-7 ani. Chiar dacă părinții acum și-au dat seama că au făcut o oarecare greșeală, nu este târziu să se grăbească să-și vaccineze copiii.”
În ultimii ani efortul specialiștilor s-a concentrat în mare parte pe contracararea unor mituri și a unor informații care sugerează că vaccinurile chipurile ar fi dăunătoare...
Ultimele îmbolnăviri cu rujeolă au fost înregistrate de medicii moldoveni în 2014, lucru care a creat impresia multora că nu ar fi nevoie de administrarea vaccinurilor.
Alexei Ceban mai spune că în ultimii ani efortul specialiștilor s-a concentrat în mare parte pe contracararea unor mituri și a unor informații care sugerează că vaccinurile chipurile ar fi dăunătoare. Concomitent s-a lucrat pentru apropierea părinților de medicii de familie, școliți să combată neîncrederea și argumentele anti-imunizare.
Medicul epidemiolog crede că împotrivirea față de vaccinare poate fi diminuată doar prin implicarea tuturor actorilor vizați:
„Eu cred că totuși este responsabilitatea părinților, responsabilitatea comunității, responsabilitatea lucrătorilor medicali care informează populația și părinții despre vaccinare. Este responsabilitatea noastră, a autorităților de la nivel național. Cu toții greșim, poate cineva nu aduce informația până la urechile părintelui, dar totuși, nimeni nu decide în afară de ei. Ne așteptăm oare și noi să avem decese, chiar asta îi va împinge pe părinți să vaccineze?!”
Numărul cazurilor de rujeolă confirmate de autorități este în continuă creștere, de asta, o altă recomandare pentru părinții este să informeze administrațiile grădinițelor sau școlilor dacă și-au vaccinat copiii.
De altfel, în România din anul 2017 și până în prezent au fost înregistrate peste 14 mii de îmbolnăviri cu rujeolă, între care 59 de decese. În Ucraina, 13 cazuri au fost fatale, în total fiind înregistrați peste 28 de mii de copii bolnavi. Unii specialiști tind să creadă că problema ar putea fi rezolvată prin cursuri de educație parentală și alte măsuri în care să fie implicați direct părinții. În opinia lor, este greșit să se mizeze doar pe medici într-un sistem afectat de lipsă acută de cadre medicale.