Vadim Pistrinciuc (IPIS): „O pensie, în primul rând, este un act de solidaritate socială”

De la 1 octombrie, se majorează pensiile minime la 2 mii de lei pe lună și odată cu aceasta, și o serie de ajutoare sociale. Mai important, este de părere fostul deputat Vadim Pistrinciuc, astăzi directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), este că această sumă va sta la baza viitoarelor rectificări și ajustări ale pensiilor - ceea ce va duce la creșteri substanțiale. Este adevărat, pentru cei care au contribuit, toată perioada cerută prin lege, la fondul social.

Vadim Pistrinciuc în discuție cu Valentina Ursu

Europa Liberă: V-am invitat să vorbim despre situația social-politică la zi și, mai cu seamă, despre promisiunile care se fac în campania electorală și cum trebuie să fie ele onorate atunci când obții puterea. Vă întreb acest lucru, pornind de la constatările pe care le rețin de la omul de la firul ierbii din Moldova profundă care spune că se promit multe, dar cum ajung la putere politicienii se așază pe scaune moi și uită de ceea ce au promis în campania electorală. Să vorbim despre ceea ce întreprinde astăzi guvernarea. E suficient ca lumea să înceapă să îi crediteze cu mai multă încredere?

Vadim Pistrinciuc: „Aici sunt două aspecte pe care trebuie să le analizăm un pic. Primul este că pe 6 octombrie se împlinesc două luni, este foarte puțin de când a fost învestit guvernul. În al doilea rând, eu nu văd lucruri care ar fi diametral opuse promisiunilor electorale pe care le-au făcut. Nu că aș vrea să fiu avocatul lor, dar n-am văzut scheme care se creează sau reîmpărțirea sferelor de influență în diferite businessuri cu statul. Asta nu se întâmplă în Republica Moldova, invers, la firul ierbii, acolo în activitatea economică se vede mai degrabă că s-a produs o schimbare, o descentralizare. Deci nu se știe încă ce se întâmplă acolo, ceea ce înseamnă că aceste scheme pe verticală nu au fost distruse, dar, cel puțin, au fost rejectate de către cei care conduc țara.

Pensiile și indexarea

În al treilea rând, un lucru care-i foarte important – sunt câteva realizări sociale pe care eu le consider foarte importante, fiindcă vin din domeniul acesta social, dar, din păcate, ele au fost foarte prost comunicate și parțial și noi, societatea civilă, cei care discutăm acum, cred că am ignorat chestia asta. Sunt câteva majorări foarte importante de pensii care sunt făcute la început de mandat. De ce zic că sunt importante? Pentru că, bunăoară, cei cu pensiile mai mici de 2 mii de lei, această promisiune destul de solidă, majorarea în medie cu 400 de lei este o majorare foarte mare și dacă-i făcută la început de mandat, nu înainte, atenție, cum se făcea înainte, înseamnă că în următoarele indexări baza de indexare deja va fi mult mai mare, ceea ce va permite la sărăcia noastră...”

Europa Liberă: Dar, vorba Dvs., comunicarea nu a fost destul de eficientă. Dvs. ați fost viceministru al muncii și protecției sociale, uitați-vă cum înțelege cetățeanul din Moldova profundă: în campania electorală s-ar fi promis că la toată lumea care nu are pensia de până la 2 mii de lei o să o aducă la această sumă de 2 mii și acum se explică că mai trebuie să ai stagiu, că stagiul acesta trebuie să întrunească anumite condiții și iată de aici lumea care nu pricepe ce s-a promis și ce va fi.

Vadim Pistrinciuc: „În primul rând sunt foarte mulți care au să beneficieze, dacă nu mă înșel, la vreo jumătate de milion. Noi avem 750 de mii de pensionari, undeva 700 de mii care primesc pensie, cam așa ceva, dar pentru cei care nu au stagiul de cotizare, aceasta nu se numește pensie, ci este alocație pentru atingerea limitei de vârstă.

Și aici cred că au să vină și cu anumite majorări, dar acolo sunt alte tipuri de compensații. Dacă au venituri mai mici decât o mie de lei sau cât e venitul mediu garantat, dar o să vedeți că ei pot să beneficieze de alte tipuri de ajutor social, însă ceea ce trebuie să înțeleagă toți oamenii și unii oameni o înțeleg, este că o pensie, în primul rând, este un act de solidaritate socială, un act care se bazează pe contribuția socială.

Deci, în cazul în care este o persoană care a avut un stagiu de muncă de 40 de ani și altă persoană care a avut un stagiu de muncă incomplet, de 15, 20 de ani, din varii motive, credeți că este OK să-i egalăm? Atunci, Dvs. pe mine cel care astăzi contribui și mâine o să vă plătesc Dvs. sau astăzi le plătesc la părinții mei pensie, că așa funcționează sistemul de pensii, cum mă motivați să am eu stagiul de muncă? Și eu o să zic, bine mersi, dar atunci eu nu mai cotizez și merg mai departe. Pentru aceste categorii, adică cei care primesc indemnizații pentru limită de vârstă, trebuie să fie alte mecanisme, dar în mod evident pentru cei care au contribuit în primul rând. Dacă Dvs. o să mergeți și o să-l întrebați pe altul, care are 2.100, deci peste 2.000 și care are un stagiu deplin de muncă, și sunt foarte mulți pensionari de aceștia, el o să zică: dar de ce voi să-i majorați la acel care nu are nici jumătate din stagiul meu?”

Europa Liberă: Exact! Sau mai sunt și alții, care spun că am 1.950 de lei pensia și îmi adaugă 50 de lei.

Vadim Pistrinciuc: „Această poate să nu fie pensie, această poate fi indemnizație pentru limita de vârstă.”

Europa Liberă: Sunt multe persoane care spun că au pensia 1.950 de lei.

Vadim Pistrinciuc: „Da, și ei trebuie să fie ajutați, dar ei nu pot fi ajutați...”

Europa Liberă: Dar ei cred că doar 50 de lei adaos la pensie e în derâdere, să zic așa.

Vadim Pistrinciuc: „Sigur că ei așa cred, dar știți ce îmi spune mie o rude de-a mea de la țară? – Eu am lucrat 41 de ani într-un sat alături de localitatea, de centrul raional unde locuiam. Deci, de era vânt, de era ploaie, eu mă duceam la serviciu, munceam zi și noapte. Și acum, iată, vecina mea, care n-a muncit, a zis că stă mai bine acasă și-și crește copiii, iar eu duceam copiii la grădiniță, îi lăsam la părinți, noaptea îi lăsam și-apoi îi luam, ce fac eu?”

Sustenabilitae financiară zero

Europa Liberă: Poveștile sunt diferite...

Vadim Pistrinciuc: „Da, poveștile sunt diferite. Deci, la 600 de mii de pensionari, în medie cu 400 de lei li s-a mărit pensia, iar după asta vor urma indexările. Haideți să vă spun eu din punctul de vedere al bugetului, din punctul de vedere al sustenabilității sistemului de pensii în Republica Moldova este aproape zero. Zero! Toți cei care primesc astăzi pensii depind de cei care plătesc astăzi impozite.”

Europa Liberă: Și raportul a ajuns cam 1 la 1?

Vadim Pistrinciuc: „Dacă voi în continuare, când spun „voi”, mă refer la cei care sunt aproape de vârsta de pensionare sau care au să iasă curând la pensie o să transmită mesaje greșite către generația activă și arăt la generația mea, că noi suntem activi, noi acum avem salarii bune, noi contribuim mult la fondul social, dacă voi o să ne trimiteți semnale greșite, noi o să fim demotivați să contribuim la acest sistem, fiindcă noi avem posibilități să contribuim în altă parte.

Și asta-i o spirală care continuă de 30 de ani, tot mai puțini oameni angajați, tot mai mulți pensionari, societatea îmbătrânește, presiunea fiscală este mai mare, lumea pleacă, motivația de a contribui social este mai mică.

Eu mai bine mă gândesc dacă apare un fond privat, mă duc la acel fond privat, când e vorba de un spital, mie îmi este mai greu, eu mai bine mă duc la un spital privat, poate să fie și așa o chestie, eu nu zic de mine personal, dar sunt oameni care judecă așa, nu vor să aibă relații cu statul. Deci, în acest context, dacă vorbesc de o jumătate de milion de pensionari este o mare-mare investiție în sistemul de pensii.

Din punct de vedere bugetar, aceștia-s foarte mulți bani care se duc și încă o dată repet: dacă se face majorarea asta la început, înseamnă că baza de indexare crește, deja nu se mai indexează 1.600 de lei, dar o să se indexeze 2.000 și ceva de lei, ceea ce înseamnă că automat din punctul de vedere al reducerii sărăciei și poverii sociale pe anumite categorii de pensionari în următorii ani, indiferent de guvernări și alte chestii, baza de pensionare s-a indexat, asta presupune că s-a făcut o muncă foarte mare și cu donatorii externi, fiindcă din punct de vedere financiar nu este sustenabil.

### Vezi și... ### „Cu ajutorul UE, Moldova se poate reforma și curăța”

Noi când am fost la guvernare, nouă nu ne permiteau de multe ori donatorii, finanțatorii să facem acest lucru. Fiindcă noi puneam prea mare povară socială, acum, dacă o să mă întrebați pe mine dacă o să mai fie majorări sau la acei cu 950, sigur că și ei merită, într-un fel, să aibă 2 mii de lei, dar trebuie să se producă din alt punct de vedere, din alte tipuri de plăți sociale și eu o să insist asupra acestui lucru, fiindcă altfel trimitem un mesaj foarte prost pentru cei care sunt angajați în câmpul muncii.”

Europa Liberă: Asta trebuie să explice și guvernanții, dar se mai suprapune, acum e o perioadă critică, pentru că...

Vadim Pistrinciuc: „Scumpirile sigur că...”

Europa Liberă: ...tarifele cresc, prețurile cresc. Și atunci, multă lume se întreabă: păi îmi majorează pensia cu 400 de lei, dar eu va trebui să achit mai mult pentru căldură, pentru lemne, pentru de foc, pentru pâine, pentru alte alimente.

Vadim Pistrinciuc: „Asta este, într-adevăr, o problemă mare, dar toate guvernările au trecut prin ea, toate guvernările au avut parte de scumpiri, toate fără excepție, poate în afară de cele care au fost pe câteva luni, că am avut și din astea.

Scumpirile nu sunt o noutate

În 2009 au fost scumpiri, după aceea în 2011 au fost scumpiri, după care în 2015, deci scumpiri au fost în permanență. De aceea, oricât de tare am încerca noi să fugim de asta, nu guvernul stabilește prețurile la gaz, noi gazul îl cumpărăm din altă parte sau la energia electrică ș.a.m.d., prețurile se stabilesc în altă parte. Unde guvernul are o rezervă foarte mare, este să facă calcule și să vadă care este impactul acestor scumpiri asupra diferitelor categorii sociale și să compenseze măcar acolo unde este foarte-foarte necesar.

În anii precedenți era mecanismul de ajutor în perioada rece a anului, niște plăți care mergeau spre categoriile cele mai defavorizate și se crea un fel de suport, sigur că nu pentru toți.

Și eu sufăr de asta, și eu observ atunci când facturile vin un pic mai mari, dar evident că eu nu voi beneficia de aceste plăți, fiindcă nu mă încadrez în categoria respectivă, însă sunt oameni cărora le este foarte dificil - celor neangajați în câmpul muncii, persoanelor cu grade de dizabilitate, familiilor cu mulți copii, familiilor paupere ș.a.m.d.

Iată pentru ei trebuie să fie gândite mult mai rapid niște mecanisme de compensație și aceste mecanisme sunt temporare, pentru perioada rece a anului, ele trebuie să fie anunțate de pe acum și de pe acum să fie clar unde vor fi direcționate, fiindcă la toți nu poți să le dai, dar poți să amortizezi lovitura aceasta asupra unor categorii. Eu de asta nu am auzit, am văzut însă altceva, că s-au majorat alocațiile pentru veterani, pentru veteranii războiului din Afganistan, din Transnistria...”

Europa Liberă: Da, cu 500 de lei.

Vadim Pistrinciuc: „Da, majorarea e de la 30 până la 50% la diferite categorii. Sigur că ar fi bine să înmulțim cu 3, dar eu, fiind din domeniu, știu că de obicei aceste majorări sunt foarte dificile, fiindcă ele pun mari presiuni pe buget. Am văzut, de exemplu, dar am văzut pentru că am căutat eu, nu că au comunicat, aici e o problemă, trebuie să comunice mai intensiv, datele despre încasările de la vamă. Au fost niște încasări foarte bune pentru o perioadă nu atât de prielnică pentru situația pandemică, fiindcă mai degrabă acum sunt niște exporturi care pleacă, dar încasările sunt bune, ceea ce înseamnă că acolo s-a „greblat” un pic.”

Europa Liberă: Se face ordine...

Vadim Pistrinciuc: „Nu, eu cred că încă-i departe de ordine, mult prea departe, dar niște semnale s-au transmis și au fost niște încasări destul de interesante.

Comunicarea: cheia reformei

Unicul lucru negativ e că nu comunică, poate că trebuie să înțeleagă că nu trebuie să comunice mega-specialiștii anumite lucruri, să iasă și să vorbească cu oamenii foarte simplu, așa cum facem noi acum cu Dvs. – nepregătiți, comunicăm cu oamenii. Fiindcă dacă n-au să comunice ei, au să comunice impresiile oamenilor, o să comunice opoziția, o să comunice site-urile de fake new-suri în locul lor.”

Europa Liberă: Și aici acum mă gândesc că ar fi bine guvernarea să aplece urechea la ceea ce sugerați și Dvs., pentru că atunci când au fost în campania electorală au promis reformă în justiție și lupta împotriva corupției și parcă acest mesaj s-a multiplicat și a ajuns la urechea cetățeanului, iar când e vorba despre lămuriri, iată, mai ales pe probleme sociale, totuși ar trebui să se găsească și timp, și răbdare, și să explice poate de mai multe ori totuși cât permite bugetul, cui i se direcționează acești bani, ce va fi în continuare, pentru că s-a mai promis din partea premierei Gavriliță că e primul an când se face această majorare pentru ca pensia să ajungă la 2 mii de lei, dar nu se știe ce va fi în continuare.

Vadim Pistrinciuc: „Eu de ce zic că e bine? Pentru că nu numai că e majorată acum, ci pentru că e majorată la început și după aceea toate indexările care au să fie...”

Europa Liberă: Asta am reținut.

Vadim Pistrinciuc: „Baza e mai mare, deci pensiile au să crească mai repede decât de obicei în deceniile anterioare, când majorările, dacă se făceau, se făceau la sfârșit de mandat și pe urmă când veneau deja finanțiștii spuneau că stați, că noi intrăm într-un deficit foarte mare, haideți indexările să le facem mai modeste.”

Europa Liberă: Dl Pistrinciuc, lumea știe că doar Vladimir Voronin, pe timpul lui, s-a făcut o indexare a pensiei și lumea ar fi simțit acea indexare.

Vadim Pistrinciuc: „Nu, Dvs. perpetuați ceea ce spune lumea acum, dar eu cred că o să se schimbe foarte mult după această majorare, fiindcă ea încă trebuie să-și atingă beneficiarul, deci ele urmează. Din luna octombrie o să vedeți că o să se întâmple și altceva. Sigur că s-au făcut majorări atunci, dar ele s-au făcut la sfârșit de mandat și ritmul de creștere a fost mai mic. Eu îmi dau seama că pe noi acum n-au să ne înțeleagă, cum spuneți Dvs., toți oamenii de la firul ierbii, dar eu bănuiesc că nici toți oamenii de la firul ierbii n-o să stea să se lămurească.

Mesajul pe care îl explic eu acum este pentru oamenii din administrația publică locală, profesori etc., care înțeleg despre ce vorbim noi și de ce e bine când se face majorarea la început, și nu la sfârșit, pentru că atunci beneficiezi pe seama acestor majorări.

Acum din punctul de vedere al comunicării politice, eu am văzut mesajele foarte clare ale ministrului din domeniul social, al șefului de comisie din domeniul social și undeva cred că și în celelalte verigi din parlament s-a discutat puțin, cumva s-au dus după opinia publică mondenă, scandaluri, vaccinare, nu știu ce s-a mai întâmplat și toți au fost copleșiți de chestiile acestea și n-au susținut efortul de comunicare pentru domeniul sectorial în protecția socială care a fost făcut.

### Vezi și... ### Poate fi ținută sub control creșterea prețului la carburanți?

Sigur că sunt foarte multe lacune, de exemplu, în ceea ce ține de prețuri, când aud de fiecare dată politicienii spunând că „trebuie să intervenim în privința prețurilor, să ne suim pe ele, să le dăm jos, să le tăpșim”, sigur că asta intuitiv vrei să faci, dar toți politicienii care spun chestia asta spun minciuni, fiindcă nu poți s-o faci, deoarece în momentul în care tu nu produci acel bun, dar trebuie să-l cumperi, tu nu poți să-i schimbi prețul.”

Europa Liberă: Dl Pistrinciuc, sunt instituții ale statului care iarăși trebuie să vorbească cu cetățeanul.

Vadim Pistrinciuc: „Ceea ce trebuie să facă statul este să compenseze, asta trebuie să se întâmple. Mie tot nu-mi place ANRE, nu-mi place Consiliul Concurenței, dar acestea sunt mituri, când spui că ANRE-ul poate să ia și să taie în jumătate prețul la gaz, aceasta este fals. Eu aș fi un mincinos dacă v-aș spune că asta este corect.

Deci, ceea ce statul poate să facă, este să aibă o diplomație economică bună, să negocieze bine prețurile la gaz, uitați-vă că în Europa sunt mai mari, eu sper totuși că la noi majorarea nu o să fie mai mare de 20-25 la sută, asta ar fi limita care s-ar încadra în prețurile de la gaz.”

Europa Liberă: Exponenții de la Moldovagaz au anunțat că ar putea să crească tariful de la 4 lei și 30 de bănuți până la 6 lei. Acestea sunt estimările.

Vadim Pistrinciuc: „Eu nu sunt de acord cu opțiunea asta că noi trebuie să luăm și să stabilim... Da, eu mă uit și în România, apropo, sunt politicieni destul de populari care vorbesc despre stabilirea prețurilor ș.a.m.d., trebuie să te uiți să nu se fure și trebuie să ai grijă să compensezi, fiindcă în momentul în care tu nu produci energie, tu nu ai surse alternative de energie, cui o să-i spui tu că o să dai în jumătate în jos prețul?

O să ți-l închidă și o să fie ca în anii ‘99, când făceau oamenii ciorbă la foc în ogrăzile blocurilor de locuit. Deci, asta este important. Și iarăși nu de la noi trebuie să vină aceste mesaje, dar de la decidenți, ei trebuie să ne comunice aceste lucruri.”

Europa Liberă: Per ansamblu, cum definiți Dvs. începerea reformelor, în general, în Republica Moldova? La ce reforme trebuie să se aștepte cetățeanul și atunci când se spune că sunt țări care au trecut prin terapie de șoc, ca de la sărăcie să ajungă la prosperitate, ar trebui să vă încurajeze, să vă înarmeze cu multă răbdare și să credeți în ceea ce se promite din partea celor care au luat puterea

Vadim Pistrinciuc: „În primul rând, eu aș încuraja cetățeanul să nu fie atât de vulnerabil la știrile acestea la care nici nu le-aș zice că sunt de scandal. Știți, la noi când vorbim de justiție, apoi justiția ar trebui să se producă cumva mai bine pe Facebook decât acolo unde ea chiar trebuie să se producă.

Omul la închisoare nu este indiciul bunăstării

.Să ne uităm un pic mai profund, noi nu avem nevoie de oameni care doar să fie la pușcărie, nu doar asta nou ne trebuie, da, omul trebuie să fie pedepsit pentru ceea ce a făcut și să fie pus la închisoare, dar acesta nu este un indiciu al bunăstării, acesta poate este un indiciu al punității, al sistemului care pedepsește anumiți oameni. Eu vreau foarte mult ca inclusiv politicienii de la guvernare să înțeleagă acest lucru – doar lupta cu corupția nu aduce multă bunăstare. Bunăstarea se face prin locuri de muncă, pentru locuri de muncă avem nevoie de investitori, pentru investitori tu nu ai nevoie să zici doar că ești incorupt și ești curat.

Nu, el n-o să vină. Investitorul străin, chiar dacă vine să ridice o construcție, să facă un obiect de menire socială sau vine să investească într-o producție, el trebuie curtat mai ceva decât o domnișoară la prima întâlnire de dragoste, din simplul motiv că el are alte opțiuni, să plece în alte țări. Uitați-vă, alături e România, Iași, un pol de dezvoltare care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, uitați-vă în partea astălaltă, la Briceni, unde este Ucraina, Odesa.”

Europa Liberă: Dar investitorul cere anumite garanții și el – legea să fie lege, infrastructura să fie bună, să aibă brațe de muncă? Sunt multe condiții care se întrunesc.

Vadim Pistrinciuc: „Mult mai complicat este procesul acesta. Uneori, da, ei au nevoie de o infrastructură de bază, noi nu putem să zicem că, hai, noi o să construim 20 de ani sau 10 ani drumuri și voi o să veniți să investiți. Nu, sunt investitori care ar veni și azi, fiindcă sunt nișe, diferite nișe, de la infrastructură... Însăși infrastructura, construcția infrastructurii este un bun domeniu pentru ca investitorii să vină.

Ceea ce voiam eu să spun e că atunci când vine un om să facă niște locuri de muncă, nu este suficient să-i spui că tu ești incorupt, dar sistemul totu-i putred, tu trebuie să-l iei pur și simplu, căci concurența, bătălia pentru investitori în regiunea în care trăim noi este enormă. Șefi de state se implică, îi iau în brațe, le oferă terenuri, facilități fiscale, linie verde de comunicare că oricând apare o problemă, puțină birocrație... Birocrație este peste tot, dar e comparabilă. Eu vă dau un exemplu, în Ucraina s-a aprobat legea cu privire la criptovalute, care la noi în societate este văzută ca o chestie de spălare de bani, poate așa și este, dar gândiți-vă la ce sacrificii merg alte state, ca măcar ceva să meargă în domeniile acestea de investitori.”

Europa Liberă: Ca să ademenească mediul de afaceri.

Vadim Pistrinciuc: „Exact. Dacă o să vă uitați în alte state care au fost în curs de tranziție și au reușit să creeze mai multe locuri de muncă, păi ei au făcut-o din contul unor privilegii, facilități, protecții pentru acești investitori. La noi, din păcate, ceea ce simt eu la nivel și administrativ, dar și social, ei, businessul, dar altfel nu iese nimic. Deci, colhozuri nu-s, trebuie să înțelegem asta.”

### Vezi și... ### Cetățenia multiplă - multiple personalități

Europa Liberă: Și oricum, eu bănuiesc că acel potențial investitor își pune întrebarea înainte de a aduce bani în Republica Moldova, totuși, Republica Moldova e țara de unde a dispărut miliardul și justiția nu a spus cine sunt vinovații. În Republica Moldova a existat operațiunea laundromatul și încă nu s-a dus la finalitate dosarul și mai sunt și alte dosare și apar și asemenea întrebări.

Vadim Pistrinciuc: „Aveți perfectă dreptate, dar ceea ce voiam eu să spun în final, ca să tragem o concluzie: omul peste un an sau doi, peste trei sau patru sau câți o să fie să nu se întrebe numai: câți oameni ați pus la pușcărie, dar să nu uite să întrebe – câte locuri de muncă ați creat?”

Europa Liberă: E adevărat.

Vadim Pistrinciuc: „Asta foarte mult contează. Sigur, punitatea trebuie să existe, poate nici nu trebuie puși la pușcărie, las’ să întoarcă, să-i pedepsim cu banii, că eu n-am nicio fericire dacă cineva care-i nonviolent stă la pușcărie. Asta nu aduce nimănui niciun beneficiu. Și în România, de exemplu, s-a văzut chestia aceasta, mulți se duc benevol să stea 2-3 ani, dar nu se prea despart de averile pe care le-au făcut din scheme și din acte de corupție.”

### Vezi și... ### „A te lupta cu corupția pe cale judiciară este o idee proastă” (Alina Mungiu-Pippidi despre reformele justiției în R. Moldova)

Europa Liberă: Le-au dobândit și nu le pot justifica...

Vadim Pistrinciuc: „Da, le încearcă, le înregistrează, tot felul de mașinării fiscale. Aceasta contează foarte mult și într-adevăr pe lângă o justiție corectă, și la noi e o problemă mare în justiție, fiindcă menirea principală, elementară, să-i spunem primară, a justiției este să ofere garanții pentru cei care trăiesc după legi, care respectă legea. Problema de până acum cu justiția, care nu o înțeleg mulți justițiari și eu deseori mă încing în discuții filosofice cu ei, ei consideră că tot fac după lege, și e adevărat, acolo se schimbă o virgulă, se recalifică în alt articol, decizia pe hârtie e luată așa.”

Europa Liberă: Asta a spus-o și procurorul general, dl Stoianoglo a cerut să îi dovedească cineva că el nu respectă legea.

Vadim Pistrinciuc: „Exact, dar nu e vorba despre d-lui, în genere despre cei care înfăptuiesc justiția de decenii, sunt clanuri deja de judecători, de procurori, care încă bunelul lui a fost procuror și deja și el e procuror sau judecător și atunci, ei îs siguri că totul este legal, dar ei nu înțeleg că, nu, iaca acela a fost pedepsit pe jumătate sau deloc sau... Ei nu înțeleg că cea mai mare daună a unor acte de injustiție sau cei care pradă statul de bani foarte mulți nu este doar statul însuși și banii cei pe care i-au furat, dar este o presiune enormă pe oamenii care respectă legea, care fac afaceri respectând legea sau încearcă să le facă, fiindcă atunci sistemul se mutilează în totalitate și el pune presiune pe omul care e obedient față de lege.

### Vezi și... ### Ucraina: Evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, contestată din interiorul sistemului

El nu este motivat, el altfel nu poate să funcționeze, el începe să nu aibă acces la anumite resurse, fiindcă băieții aceștia care de obicei fac justiție, ei să lămuresc în justiție, ei pe urmă astupă toate găurile, ei câștigă toate concursurile, ei iau toate contractele, ei pot să închidă afaceri, ei pot să preia afaceri, ei pot să fure proprietăți prin acte legale, parcă.

Deci se începe, asta începe să creeze probleme pentru cei care trăiesc normal și aici e diferența între injustiție și corupție, corupția este un fenomen marginal, cu el poți să lupți, dar când el vine în combinație cu injustiția – acest element marginal devine foarte puternic și el intră în ograda celui normal, celui sănătos, el ia de la cel care plătește, de la cel care plătește impozite, care respectă legea, aici e o problemă foarte mare.”

Europa Liberă: Se crede că până la finele acestui an ar putea să se atenueze disputa dintre putere și procurorul general. Unii spun că procurorul general, dacă nu va pleca de bunăvoie, oricum va fi plecat. Dvs. ce concluzie ați tras din toată această confruntare dintre puterea politică și procurorul general?

Vadim Pistrinciuc: „Eu n-am tras concluzii, eu încă aștept să le trag, eu încă n-am înțeles cu ce o să se termine toată chestia asta și, sincer, nu înțeleg. Eu îl cunosc pe dl Stoianoglo, îl cunosc personal, într-adevăr este o personalitate puternică, eu cred că d-lui...”

Europa Liberă: Ați fost deputați în aceeași perioadă?

Vadim Pistrinciuc: „Nu, am fost deputați în perioade diferite, dar am activat într-un proiect anumit, eu am încredere într-însul ca om, doar că eu cred că d-lui a fost dus de val, de sistem. Sistemul cumva a început să creeze, cum se vede dintr-o parte, eu cred că sistemul, cei care îl înconjoară acolo în Procuratura aceasta Generală sau cum este, fiindcă întrebarea nu este dacă respecți anumite proceduri sau nu, întrebarea este dacă sistemul actual poate să livreze ceea ce vrea societatea de la el. Eu știu că cineva din deputați a fost criticat, pentru că folosește argumentul acesta: noi am fost votați, am primit încredere pentru ca să facem asta, poate e prea simplificat explicat...”

Europa Liberă: E simplificat sau chiar aproape că nu e corect să zici că ai mandatul cetățeanului ca să faci ordine în justiție?

Vadim Pistrinciuc: „Este prea simplist, dar situația, știți cum, se aduc, de exemplu, paragrafe din articole din Constituție, dar noi suntem așa de șmecheri ca popor, noi aducem paragraful din Constituție care se referă nemijlocit la noi, la anumite structuri ale puterii sau justiției, dar nu aducem paragrafe din Constituție care se referă la cetățeni, la populație, cetățeanul are dreptul la proprietate, la o justiție corectă ș.a.m.d. Deci, în toate ratingurile, în ale cui vreți ratinguri, de la Vest la Est, justiția noastră nu este OK, sistemul acesta nu este OK. Bun, noi am votat niște legi destul de „europene”, le spun, că legile bune pe procuratură, că foarte multe imunități...”

Europa Liberă: Echilibrul...

Vadim Pistrinciuc: „...dar procuratura nu era reformată atunci când noi am dat-o, nu a fost curățată, nu a fost cumva unde, deci noi am dat pe timpurile celea un mandat foarte puternic procurorilor care, pe de o parte, preluau afaceri de la oameni, anulau alegeri... Ce mai făceau ei? Acolo era o nebunie întreagă.”

Europa Liberă: Se răzbunau pe adversarii politici...

Vadim Pistrinciuc: „Se răzbunau pe adversari, noi știm perioada aceea, să nu o mai pomenim deja. Și atunci, întrebarea noastră este: OK, ne facem că nimic nu s-a întâmplat? Ați numărat Dvs.: miliardul, spălări de bani, contracte trucate, nu știu ce, toată chestia asta care-i ca un nor negru deasupra noastră și noi ne facem că totul e OK, noi facem procedura respectată, iaca articolul acesta pe mine, eu nu-l respect, dar celălalt deja nu-i.

### Vezi și... ### Monica Macovei despre evaluarea procurorilor: Dacă nu dai rezultate, îți dai demisia

Nu poate să existe așa o situație, pe de o parte, eu îl înțeleg pe dl procuror, el consideră că a făcut corect, el nu se identifică cu perioada anterioară lui, îl înțeleg perfect aici, dar, pe de altă parte, și d-lui trebuie să înțeleagă partea aceasta a societății care vrea niște schimbări. Ea nu vrea o instituție a justiției care să spună: totul e după lege, acela a fugit după lege, acesta s-a ascuns după lege, acela a dovedit să plece tot după lege, ancheta e tărăgănată de acela, oamenii vor o schimbare, noi nu putem să ținem acest sistem cumva pendulând între interesele societății și anumite garanții legale, structurale, oferite de lege, înțelegeți care-i situația noastră.”

(Partea a 2-a urmează)