Valentina Bradu: „Sunt foarte multe victime [ale comunismului] care încă urmează a fi reabilitate” (VIDEO)

La cei aproape 30 de ani de independență ai R. Moldova, nu se cunoaște cu exactitate câți cetățeni au avut de suferit de pe urma regimului totalitar comunist, câte persoane au fost declarate victime ale represiunilor politice și câte ar mai urma să fie reabilitate. Există trei instituții care gestionează dosare de arhivă, la fel trei instituții reabilitează victime până în prezent, fie din oficiu, fie la cerere. Procuratura Generală examinează cele mai multe astfel de dosare, inclusiv cele care provin din fosta arhivă KGB. Cum are loc acest proces și cine mai cere astăzi reabilitarea? O discuție cu procurorul Valentina Bradu, responsabilă în cadrul Procuraturii Generale de acest proces.

Interviu cu Valentina Bradu, procuror responsabil de reabilitarea victimelor represiunilor politice

Valentina Bradu: „Procuratura Generală, ca și celelalte organe abilitate cu dreptul de a interveni în acest domeniu și a adopta certificatele de reabilitare, aplică în practică Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice din 8 decembrie 1992 și Legea nr. 296-XIII din 23 noiembrie 1994 pentru interpretarea unor prevederi ale Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Ca urmare a petiției sau a cererii parvenite în adresa Procuraturii Generale, noi constatăm dacă este de competența Procuraturii Generale ori de competența altor organe. Reieșind din prevederile art. 3 al legii nominalizate din 8 decembrie 1992, sunt specificate categoriile de persoane a căror cereri sunt atribuite spre examinare Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne și instanțelor de judecată.

Valentina Bradu: „Sunt foarte multe victime [ale comunismului] care încă urmează a fi reabilitate”

Doar două categorii de persoane sunt atribuite la Ministerul Afacerilor Interne, [restul Procuraturii]. Acestea se referă la literele e) și d) ale art. 3. Este vorba anume de persoanele care sunt despropriate, deportate și expulzate atât din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, cât și din Republica Moldovenească, în baza deciziilor organelor administrative, sub pretextul luptei cu culacii, cu adversarii colectivizării sau cu așa-numiții bandiți și familiile lor, precum și motive de acuzare de colaborare cu regimul burghezo-moșieresc de ocupație. Apoi este și acea categorie de persoane care au fost supuse la muncă forțată în condiții de limitare a libertății, inclusiv în coloanele de muncă ale NKVD-ului și în batalioane disciplinare.

Din legea respectivă noi știm cine este considerat victimă a regimurilor politice, dar, totodată, la noi sunt foarte multe persoane care au fost condamnate de către așa-numitele „dvoiki”, „troiki”, NKVD, MGB, KGB, mai bine spus, de către organele judiciare și extrajudiciare, cât și în baza altor organe de stat. Unele cazuri chiar au fost când unilateral se adopta decizia în privința persoanelor.

Europa Liberă: Cine apelează astăzi la Procuratura Generală pentru a fi reabilitat?

În ceea ce se referă la cetățenii Republicii Moldova, astăzi la procuratură mai apelează acele persoane care, într-adevăr, au fost condamnate în baza deciziilor organelor de stat judiciare pentru faptul că au întreprins o activitate contrarevoluționară, pentru trădare de patrie, pentru răspândirea scornirilor calomnioase care discreditează orânduirea sovietică de stat și obștească, pentru crime de stat, încălcarea legilor, regulilor cu privire la separarea bisericii de stat, atentarea la îndeplinirea ritualurilor religioase, precum și cele condamnate pentru neachitarea impozitelor, neîndeplinirea planului de pâine la stat. Sunt diverse articole pentru care au fost condamnate atât de Codul penal al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, cât și al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești pe perioada respectivă, cât și de către Codul penal al Federației Ruse.

Procuratura este investită cu atribuțiile de a examina și dosarele acelor persoane care au fost condamnate chiar până la 23 iunie 1990 sau executate, dar și în cazul în care s-au eschivat din motive politice sau religioase de la înrolarea în rândurile Armatei Roșii. Sunt foarte multe persoane, îndeosebi cei care sunt din motive religioase, ca Martorii lui Iehova. Multe dintre aceste persoane au fost condamnate, inclusiv la privațiune de libertate cu executare. Ca urmare, dacă se adresează și astăzi, noi examinăm în baza cererii petiționarului și întocmim în temeiurile prevăzute de lege un recurs în anulare, care se semnează de către procurorul general adjunct responsabil pe domeniul judiciar penal și se remite pentru examinare la Curtea Supremă de Justiție, care este competentă să examineze această hotărâre, sentință adoptată de către judecătoriile norodnice, în baza art. 77 alin. 1, alin. 2 Cod penal în vigoare.”

Europa Liberă: Asta-i procedura standard?

Valentina Bradu: „Standard, da. Totodată, multe persoane n-au putut fi reabilitate, reieșind din faptul că în lege era specificat că victime ale represiunilor politice sunt considerați copiii care sunt proveniți din căsătorii încheiate până la represiune. Acest alineat 2 din art. 1 interpreta care din copii ar putea și ei să fie împreună cu părinții declarați drept victime ale represiunilor politice. În legătură cu faptul că acest impediment nu oferea... și toți copiii erau în situații diferite, a fost sesizată Curtea Constituțională de către deputatul în parlament Octavian Țîcu și unica din toate instituțiile care a dat aviz pozitiv este Procuratura Generală, care a considerat că urmează a fi restabilită o echitate socială și ar fi corect de recunoscut drept victime ale represiunilor politice și acei copii care s-au născut în urma căsniciilor încheiate nemijlocit în locurile de represiune, apoi și acei care s-au născut în urma concubinajului, dar ulterior au înregistrat căsătoria.

La 12 ianuarie a.c. a fost declarată neconstituțională anume această sintagmă care era: copii persoanelor supuse represiunilor politice care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele se consideră copiii proveniți din căsătoriile încheiate până la represiune. Această sintagmă, fiind declarată neconstituțională, permite celorlalți copii, care s-au născut în perioada aflării părinților la represiune, la evidență în locurile de represiune politică, de a beneficia și ei de dreptul de a fi considerați ca victime ale represiunilor politice.

În prezent foarte mulți copii din această categorie se adresează Procuraturii Generale, pentru că anterior primeau răspunsuri negative. Noi, Procuratura Generală, instituția responsabilă de domeniul de reabilitare, interpelăm, pentru că la noi nu se păstrează dosarele, dar se păstrează nemijlocit cele legate de represiunile politice și deportare la Ministerul Afacerilor Interne în arhivă; la Arhiva de Stat sunt transmise sau la Serviciul de Informație și Securitate. În situația dată datele care confirmă represiunea politică, documente care atestă că familia persoanei date a fost supusă represiunilor politice și ulterior, când s-au eliberat de la locurile de represiune și înregistrare, evidență în locurile respective se găsesc numai în documentele, în dosarele care vin zilnic în adresa Procuraturii Generale și, grație studierii minuțioase a fiecărei file din dosarul respectiv, noi găsim informația respectivă, ne instituim al nostru dosar în procuratură care urmează a fi păstrat cu cererea parvenită de la petiționar și se arhivează, iar ulterior ne dă posibilitatea de a putea examina și în privința altor frați și surori care se adresează. Avem posibilitatea de a nu mai interpela din nou dosarul.

Cu toate că legislatorul, potrivit Legii din decembrie 1992, ne permite dreptul de a examina timp de trei luni [petițiile], Procuratura Generală conștientizează cât este de important pentru o persoană de a primi acel certificat de reabilitare, care îi permite de a se adresa ulterior la organele abilitate pentru a primi o legitimație ce atestă dreptul de victimă a represiunilor politice și ulterior primirea unei indemnizații de 500 de lei lunar. De aceea noi nu ne putem permite ca să pierdem o zi în plus, constatând faptul că aceasta este foarte important pentru cetățeni.”

Europa Liberă: Spuneați că ați schimbat un pic metoda de examinare a acestor petiții, dându-le cumva prioritate oamenilor care mai sunt în viață.

Valentina Bradu: „Da, în afară de faptul că Procuratura Generală se străduiește ca acele persoane care n-au putut beneficia de prevederile Legii din 8 decembrie 1992 și ulterior fiind în interdicții specificate în Legea din 23 noiembrie 1994 ne străduim cât mai urgent, chiar și telefonic, să contactăm persoanele pentru a ne mai furniza unele informații, or unele persoane ne scriu o singură foaie: „Rog să fiu reabilitat”, fără a prezenta date referitoare la persoanele deportate – când, localitatea și cât timp s-au aflat la locul de represiune. Iată aceasta ne dă posibilitatea de a organiza cât mai rapid și imediat, în ziua când se primesc astfel de cereri, se contactează solicitantul, se face interpelarea la adresa acestor trei instituții de stat, cu care avem o conlucrare foarte productivă, și imediat la primirea interpelării noastre se expediază dosarele și asta ne permite să examinăm petițiile într-un termen foarte restrâns, nu în trei luni, dar până la trei săptămâni, chiar câteodată și în trei zile, dacă anterior din acele dosare de trei, cinci, șapte volume care s-au examinat și s-au xeroxat documentele care confirmă faptul că părinții s-au aflat în locurile de represiune până la o dată stabilită, apoi alți frați și surori se adresează și ei ulterior celui care s-a adresat anterior, noi, având aceste date, imediat, a doua zi, putem întocmi acest certificat și expedia în adresa petiționarului, ceea ce ne permite a economisi din timp, dar și a da un privilegiu cu două-trei luni mai degrabă să primească acea indemnizație mult așteptată. Și fiecare începe scrisoarea sa cu: „Doresc să fiu recunoscut ca victimă a represiunilor politice cât mai sunt în viață, ca să primesc această indemnizație de 500 de lei” care este un suport foarte important pentru păturile defavorizate, inclusiv de la sat.”

Europa Liberă: Faptul că s-a introdus această indemnizație a sporit numărul petițiilor? Aveți o statistică?

Valentina Bradu: „Nu asta este cel mai important că s-a majorat mărimea indemnizației și aceasta a servit drept imbold de a se adresa. Or, cetățenii care deja erau recunoscuți victime ale represiunilor politice primeau această indemnizație ulterior cu majorarea respectivă. Unicul ce e schimbat e faptul modificării din 12 ianuarie 2021 a sintagmei respective fiind declarată neconstituțională prin hotărârea Curții Constituționale și s-a majorat numărul cetățenilor care pot beneficia de acest drept, anume cei care s-au născut dintr-o căsătorie încheiată în locurile de represiune ori s-au născut, sunt unii la care lipsește chiar tatăl, dar în hotărâre este specificat: „Dacă măcar unul din părinți este victimă a represiunilor politice”. Iată această sintagmă a dat posibilitate cetățenilor să beneficieze și ei de acest drept alături de ceilalți frați și surori.”

Europa Liberă: Anul trecut câte petiții ați avut, câte cereri de reabilitare?

Valentina Bradu: „Fiecare an este diferit și anul trecut cu pandemia care a fost s-au adresat 231 de cetățeni. Au fost pozitiv admise 113 cereri, restul, anume pe motivele care au fost expuse mai sus, că nu erau proveniți din căsătorii încheiate până la represiune, nu puteau beneficia de acest drept de a fi considerați ca victime ale represiunilor politice. De exemplu, dacă luăm 2017, au fost 198 de cereri, în 2018 – 290, în 2019 – 514. Fiecare an este diferit, pentru că în cazul dat și noi considerăm că vor fi mai puține, dar reieșind din faptul că numai până la moment avem în jur de 100 de petiții, timp de două luni, anul acesta 100 de petiții numai de această categorie, cetățenii se adresează anume pentru a beneficia de acest drept. Iată acesta este un moment important și vrem ca aceștia care mai sunt în viață să poată beneficia de această modificare în lege.”

Europa Liberă: Probabil că după ce finalizați acele cereri prioritare ajungeți și la cele care nu sunt prioritare, care vin în continuare de la SIS și MAI. Aici cumva aș vrea să vă întreb: cum se face că Republica Moldova la 30 de ani nu a reușit să încheie acest proces? Au trecut multe decenii de atunci, multe instituții aparent fac treaba asta, dar iată că noi suntem în 2021 și procesul [de reabilitare] nu e încheiat?

Valentina Bradu: „Da, desigur sunt dosare foarte multe care parvin în adresa noastră de la SIS. De exemplu, potrivit raportului meu de activitate, numai anul trecut am examinat de această categorie foarte multe dosare. Anume acei cetățeni care au fost condamnați ilegal chiar prin ordonanța unui ofițer a fost aliniat în fața altor soldați și împușcat numai pentru faptul că au găsit două foi volante și le-a pus în buzunar ca să le folosească pentru țigări. Iată aceasta e și categoria de cetățeni care au fost condamnați în ‘41, în ‘44-‘45 pentru trădare de patrie, pentru infracțiuni de spionaj și în situația respectivă noi din oficiu avem acest drept de a studia această categorie de dosare și, constatând că e nelegal, întocmim aceleași recursuri în anulare care se expediază la Curtea Supremă de Justiție pentru examinare, ca rudele să se poată adresa ulteriorprintr-o cerere pe care o înaintează SIS-ului, că acolo se păstrează toate dosarele de această categorie, să primească acea hotărâre ca ulterior să fie repuse în drepturile legale.”

Europa Liberă: La 30 de ani, există statistici câte persoane sunt reabilitate, câte mai rămân acum nereabilitate?

Valentina Bradu: „Reieșind din informația care mi s-a spus mie, sunt foarte multe care încă urmează a fi reabilitate. Noi am convenit că primim aceste dosare, că în afară de aceste dosare care sunt de condamnare din diverse motive, inclusiv politice, mai sunt și acele dosare care vin la adresa noastră de filtrare și control. Acestea tot au fost persoane care s-au refugiat în legătură cu faptul că erau urmărite din punct de vedere politic, religios, național, apoi când au revenit au fost internate în lagăre de control și filtrare. Iată și o parte din această categorie de persoane sunt reabilitate de către Procuratura Generală din oficiu și la fel se restituie în adresa SIS ca la adresarea rudelor să poată beneficia de acest drept.

Anume prin legea respectivă pe care am numit-o, inițial am pornit cu reabilitarea victimelor represiunilor politice, este specificat că victimă a represiunilor politice se consideră și persoanele care au fost adoptate decizii în privința lor de represiune politică, dar care au reușit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii. Am avut și astfel de cereri și parcă s-ar părea că de ce ulterior și s-a decis de către procurorul general să fie avizat pozitiv acest aviz înaintat de către deputatul Țîcu, or unele persoane erau indicate în decizia NKVD, MGB, OGP de a fi deportate, dar s-au ascuns și din diverse motive nu au fost supuse acestor presiuni politice, însă legislatorul a considerat că și acestea pot fi victime ale represiunilor politice și în situația respectivă se întocmește la fel o concluzie prin care se atestă că persoana respectivă are statut de victimă a represiunilor politice, ulterior, în baza acestei concluzii, poți să faci și la celelalte persoane, să întocmești certificatul de reabilitare, unde, desigur, adjunctul procurorului general semnează acest certificat de reabilitare care este foarte important și vreau să vă spun că la noi imediat ce s-a întocmit concluzia și certificatul în aceeași zi se semnează certificatul de reabilitare, se aplică ștampila cu blazon și se remite în adresa solicitantului.

Este enorm de lucru, va dura atâta timp cât o să fie victime și noi suntem obligați să intervenim prin atribuțiile date de lege atât acei vii care se adresează, cât și acele dosare care sunt expediate în adresa noastră de la SIS pentru a fi reabilitate și alte victime care au fost din diverse motive represate ilegal.

Aceasta este la fel o muncă foarte importantă care se face de către Procuratura Generală, inclusiv aceste dosare care vin în trei, cinci, șapte volume, ele parcă sunt mici, dar în fiecare dosar se ascunde soarta omului, iar când constatăm că persoana se raportează la altă categorie de competență, a Ministerului Afacerilor Interne, informăm solicitantul, concomitent restituim dosarul și ei, la rândul lor, decid reabilitarea acestei persoane cu expedierea certificatului în adresa solicitantului.”