Valentina Casian: Dacă nu creăm condiții de trai decente, cei plecați peste hotare nu au la ce să revină

Primaria este o instituție credibilă și populară. Administrația locală aprobă contractele cu comunitatea ale firmelor locale, poate decide proiectele de urbanism, de la canalizare și construcții la refacerea parcurilor, iluminarea stradală și reabilitarea drumurilor. Dar multe proiecte în teritoriu se implementează greu din lipsa unei descentralizări veritabile. Schimbarea ar putea fi facută mai repede dacă s-ar îmbunătati relaţia puterii centrale cu administrația locală, sugerează Valentina Casian, primar al municipiului Strășeni, vicepreședintă CALM.

Valentina Casian: Dacă nu creăm condiții acasă, cei care au plecat peste hotare nu au la ce să revină

Europa Liberă: Se suprapun multe crize – criza energetică, criza pandemică, crizele social-economice și cetățenii au mari așteptări, mulți dintre ei vorbesc cu nervozitate, cu supărare, cu dezamăgire. Ce poate astăzi să ofere administrația publică locală cetățenilor?

Valentina Casian: „Probleme au fost și 10 ani în urmă, și 20 de ani în urmă și rolul nostru este de a găsi soluțiile, cele mai bune soluții, pentru ca să răspundem cerințelor crescânde ale cetățenilor, pentru că cetățenii când și-au dat votul au avut niște așteptări de la noi.”

Europa Liberă: Dar așteptările le ridicați dvs.?

Valentina Casian: „Exact. Aici am vrut să ajung...”

Europa Liberă: Le promiteți oamenilor că veți aduce bunăstare și prosperitate în casele lor.

Valentina Casian: „Noi suntem cei care trebuie, de fapt, să facem tot ce-i posibil în localitatea noastră, dacă vorbim de primari, ca să răspundem acestor cerințe crescânde ale cetățenilor. Și aici menționez că mandatul popular este unul nuclear, cel mai puternic mandat. Am candidat independentă în 2019, în 2015 și cea mai mare forță, de fapt, este în cetățenii din comunitățile noastre. Nu poate fi nici un partid, nici un guvern mai puternic decât votul acestor cetățeni, dar acest mandat are și termen de valabilitate, în funcție de aceea cum faci tu și ce faci tu pentru această comunitate sau, dacă vorbim la nivel central, cum gestionezi, cum guvernezi tu la nivel central și dacă treburile nu merg bine, înseamnă că trebuie să recunoști că lucrurile nu stau bine în această comunitate și să oferi această posibilitate celorlalți care au capacități.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că probleme au fost totdeauna, problemele din 2022 sunt similare cu cele din 2011?

Valentina Casian: „Problemele sunt diferite. Dacă vorbim acum și de criza energetică, și de pandemie, problemele sunt diferite, dar ceea ce ține de utilități, tot ce este mai necesar, în primul rând, cetățenilor pentru a trăi – apeduct și canalizare, drumuri, iluminat, pentru că oamenii își doresc un trai decent aici, la noi acasă. Ce situație avem noi? Că dacă să vedem cum am intrat noi, Republica Moldova, în anul 2022, deci numărul populației apte de muncă, mă refer la vârsta 18-35 de ani față de cei care au trecut de 60, pentru prima dată este mai mare numărul populației cu vârsta de peste 60 de ani. Deci avem o migrație foarte mare, dar și natalitatea este una scăzută și noi din acest aspect trebuie să ne gândim, de ce se întâmplă aceste lucruri.

Dacă nu vom crea condiții de muncă și condiții de trai decente aici, la noi acasă, cei care au plecat peste hotare nu au la ce să revină. Da, există amintirea, există casa părintească, există părinți, există strada pe care au copilărit, școala, localitatea, dar faptul că ei nu-și pot asigura o viață decentă aici, acasă, este o problemă. Ei trebuie să-și asigure existența și de aceea și avem acest număr enorm de populație care este plecată peste hotare.”

Valentina Casian: „Dacă nu vom crea condiții de muncă și de trai decente, cei plecați peste hotare nu au la ce să revină”

Europa Liberă: Și Dvs. credeți că chiar nu se zărește această perspectivă ca unii din cei plecați să revină aici, în Republica Moldova, pentru că cei plecați au o ședere mai lungă acolo în străinătate, mulți dintre ei au reușit să adune bănuț cu bănuț și să facă anumite sume și astăzi sunt disponibili să investească aceste sume în Republica Moldova? Acum contează cât de prietenos este mediul de acasă ca să poată să accepte acele economii pe care le-au făcut moldovenii muncind în străinătate și dorind să vină și să pună și ei umărul la schimbarea situației din țara lor.

Valentina Casian: „Aveți perfectă dreptate, noi avem exemple, exemple frumoase chiar și în Strășeni, când cei care au activat peste hotare au revenit în comunitate, și-au construit imobile, și-au deschis afaceri, dar și acum noi păstrăm o legătură foarte bună cu cei stabiliți peste hotare. Este vorba de strășenenii care sunt stabiliți în Belgia, Italia, Canada, Franța și chiar toate proiectele pe care le implementăm în comunitate se fac cu sprijinul lor. Am avut un sprijin considerabil și în perioada pandemică. Dar dacă să vă răspund la întrebare, există aici platformă ca ei să revină acasă? Această platformă trebuie s-o creăm noi, s-o creăm noi, cei de la nivel local și cei de la nivel central. În primul rând, trebuie să punem accentul pe valorificarea acestui potențial economic care există în localitățile noastre și să creăm aceste locuri de muncă. Cum să creăm locurile de muncă? Prin atragerea investitorilor. Cum să atragi investitorii? Trebuie să le creezi toată infrastructura. Un investitor dacă vrea să vină în comunitate, tu trebuie să-i creezi toată infrastructura ca el să poată activa.

Mai mult ca atât, trebuie să te implici, chiar dacă nu ține de competența noastră, trebuie să-i ajutăm cumva și cu recrutarea forței de muncă, pentru că este o problemă enormă. Chiar ultima perioadă, sfârșit de 2021 și început de 2022, avem doi investitori care deja s-au stabilit, unul și-a început activitatea, iar celălalt se ocupă de recrutarea forței de muncă. În cazul ultimului este vorba de o companie care vine cu o investiție de peste 18 milioane de dolari. Deci, 180 de mii de dolari pentru un loc de muncă, ei își propun să creeze în 2022 – început de 2023 o sută de locuri de muncă. Dacă să facem o analiză pe țară, pentru un loc de muncă se cheltuie de la 10 la 18 mii, aici noi avem 180 de mii pentru un muncitor. Este o investiție foarte mare. Și, suplimentar, noi trebuie să avem și sprijinul autorităților locale.”

Europa Liberă: 180 de mii pentru un muncitor, câștigul acesta e pentru...

Valentina Casian: „Nu este câștig, eu mă refer la investiție. Dacă este de 18 milioane de dolari pentru crearea a 100 de locuri de muncă pentru început și am făcut un calcul – 18 milioane de dolari împărțit la 100 de angajați care vor fi, aceasta este investiția pentru un loc de muncă. Și în medie pe țară această investiție este de până la 18 mii, acum ceea ce se propune în Strășeni este...”

Europa Liberă: Mulți care ne urmăresc o să întrebe: ce salariu va avea el din această investiție pe care o face cel venit la Strășeni?

Valentina Casian: „Le creez această legătură directă cu investitorul sau cu responsabilul de recrutarea forței de muncă și acolo ei vor obține răspuns la toate întrebările. Depinde ce funcție vei avea. Dacă ești un muncitor simplu, ai un salariu, dacă ești un maistru sau ai altă funcție, deci vei avea alt salariu. Salariile sunt diferite și se negociază prin aceste relații contractuale între angajator și muncitor.”

Europa Liberă: Inițial se pare că e mare această atractivitate, iar după o anumită perioadă iarăși îi auzim pe mulți că mai degrabă își fac valiza și pleacă decât să rămână în Republica Moldova și asta am auzit-o și în alte regiuni unde au venit investiții destul de solide.

Valentina Casian: „Acum avem o mare parte din cetățeni care deja s-au dezvățat să lucreze de la oră la oră și nu există acea responsabilitate, doresc cumva să aibă un regim liber de activitate, să fie ceva unde vine banul mai ușor. Deci a crescut o generație care încearcă cumva să obțină profit sau să-și obțină bunuri personale pe o cale mai ușoară. Aici este absolut altă situație, toți investitorii pe care îi avem în Zona Economică Liberă – eu sunt sigură acum de ceea ce spun – nu oferă salarii în plic. Deci este tot pachetul social, am mers și am văzut condițiile în care ei lucrează, dar și pentru pregătirea personalului, acest Colegiu de Inginerie, unicul după sistemul dual german care există în Strășeni și Centrul educațional, pentru asta țin să-i mulțumesc și administratorului Marin Ciobanu, pentru că a fost un efort considerabil, dar este foarte important ca să fie pregătiți specialiștii care activează ulterior în cadrul acestor întreprinderi.”

Europa Liberă: Ziceam că cerințele cetățeanului mereu sunt în creștere. Să admitem că acum există politici pentru a atrage investiții și că investitorii oferă un loc de muncă și locul acesta de muncă mai e și relativ bine plătit, dar cetățeanul mai vrea școală de calitate, să meargă la o instituție de sănătate unde să i se presteze servicii foarte bune, grădinițe. Și-apoi dvs., administrația publică locală, mai promiteți cetățenilor că aduceți serviciile publice de calitate mai aproape de cetățean?

Valentina Casian: „Dar pentru aceasta trebuie să se întâmple această descentralizare pe care noi o așteptăm cu toții atât de mult, pentru că dacă nu se vor realiza aceste reforme, noi vorbim de mulți ani de autonomie locală și de descentralizare și, bine, anul acesta avem mai mulți bani pentru reparația drumurilor. Dacă anul trecut, spre exemplu, Strășeniul avea 2,5 milioane, anul acesta 100% este direcționat, 5 milioane, dar asta este foarte puțin pentru a reabilita infrastructura. Să se înțeleagă, cu 5 milioane de lei poți să repari capital o porțiune de un kilometru de drum, dar localitatea are 90 de kilometri, de exemplu, dar aici ei au nevoie nu numai de drum, dar de toate utilitățile. Și acum, ca să revin la acest subiect, ca să le creăm toate condițiile, noi avem competențe foarte multe, dar aceste competențe trebuie să aibă și acoperire financiară. Noi nu avem acoperirea financiară astăzi. Orice primar o să vorbească despre lipsa de finanțe, pentru că, conform Legii nr. 436, avem o sumedenie de competențe, dar ele nu au acoperire financiară.”

Europa Liberă: Dar când ați spus că nu s-a dus la bun sfârșit descentralizarea, iată, care sunt piedicile astăzi sau – cum să zic? – ce vă mai ține cu mâinile legate ca tot să deplângeți această situație că cei de la putere nu vă oferă o descentralizare veritabilă?

Valentina Casian: „Eu n-o să merg tare departe, să vedem câteva guvernări precedente. Deci, toți care au venit au început a număra că noi avem atâția primari, dar toate guvernele care au fost până acum...”

Europa Liberă: 898 de primării.

Valentina Casian: „Da, dar ei spuneau, fiecare partid care a fost – liberal-democrați, democrați, oricare dintre ei – spuneau că noi avem atâția primari în țară, noi avem atâția președinți de raioane, noi avem... ș.a.m.d. Ei credeau că au venit pentru totdeauna la putere, dar primarii, de fapt, parcă ar fi niște bunuri personale ale lor pe care le pot utiliza atunci când au nevoie ei – unu. Doi: consiliile raionale. Prezența consiliilor raionale astăzi ne demonstrează faptul că noi suntem cu un pas încă în Uniunea Sovietică. Deci este un sistem de administrare absolut depășit și despre asta pot să vă vorbească peste 90 la sută din primari. Aceste resurse financiare care sunt cheltuite astăzi pentru întreținerea consiliilor raionale pot fi direcționate foarte simplu la nivel local și acești bani pot fi ulterior investiți în fiecare dintre comunitățile noastre. Eu aici vorbesc despre o etapă a reformei despre care se teme actuala guvernare sau, cel puțin, noi nu vedem nici o deschidere, nici o voință politică, ca să se întâmple acest lucru în țara noastră.”

Europa Liberă: Acum aduceți în discuție nevoia reformei administrativ-teritoriale?

Valentina Casian: „Exact! Și vorbesc anume despre o reformă etapizată, că nu vorbesc acum despre acele scenarii cu care au venit precedenții; câteva scenarii au fost cu minimizarea numărului de primării ș.a.m.d., eu vorbesc acum de o primă etapă, că dacă noi să examinăm cum s-a desfășurat această reformă în Țările Baltice, pentru că tot au fost state sovietice și unde au ajuns Țările Baltice și unde am ajuns noi? Și acolo reforma s-a efectuat pe etape, și aici noi trebuie să începem, vorbesc acum anume de lichidarea raioanelor, pentru că raioanele dintotdeauna au fost folosite ca o pârghie pentru cei care sunt la nivel central și această pârghie a fost utilizată în diferite situații. Chiar și atunci când vorbesc despre repartizarea banului public, a fost repartizat pe criterii politice și numirea președinților de raioane s-a făcut pe criterii politice, iar raionul astăzi nu este altceva decât o pârghie a celor de la nivel central de a dirija cu lucrurile la nivel local.”

Europa Liberă: Apropo, dacă continuăm să vorbim pe marginea acestui subiect, eu înțeleg că în societate ar exista, practic, un consens când e vorba despre soarta de mai departe a acestor consilii raionale, pentru că și administrația publică locală de nivelul întâi critică foarte vehement această verigă numită raioane, consilii raionale, dar am auzit exponenți ai puterii care spuneau că ei sunt de acord și că în 2022 problema aceasta la modul cel mai serios va fi abordată, și nu doar abordată, dar și dusă, să zic așa, până la capăt o primă etapă a acestei reformei administrativ-teritoriale.

Valentina Casian: „Asta ei o spuneau în 2021, astăzi nu o mai spun sau, mai bine zis, diferiți reprezentanți ai parlamentului sau ai guvernului, sau dna prim-ministru, sau dna președintă, o să vedeți că au niște poziții diferite vizavi de acest subiect. Eu însămi am participat în cadrul unor emisiuni și în același platou ei s-au expus în mod diferit vizavi de implementarea acestei reforme. Un deputat spune că, da, ea se va întâmpla și va fi prelungit mandatul, dacă să ne referim la alegerile locale, și se va întâmpla această reformă, altcineva vine și spune că nu este o prioritate pentru actuala guvernare reforma administrativ-teritorială.”

Europa Liberă: Dar CALM are o poziție clară pe acest subiect?

Valentina Casian: „CALM-ul, de fapt, suntem noi, primarii. Peste 90 la sută din primari consideră că consiliile raionale sau autoritățile de nivelul doi sunt ineficiente, sunt depășite și trebuie să începem implementarea acestei reforme anume prin lichidarea acestor raioane, dar evident că trebuie de ajuns la un consens și trebuie de început acest proces, pentru că ești guvernarea care ai făcut niște promisiuni, așteptările sunt foarte mari și trebuie să fie inițiat acest proces, eu mă refer și la reforma administrativ-teritorială.”

În 2021 nu ar trebui să mai vorbim de sate fără canalizare (Adrian Ermurachi, IPRE)

Europa Liberă: Pentru comunități contează foarte mult banii, bugetele sunt sărace, asta o spun chiar primarii. E bine ca banul să fie direcționat în funcție de numărul de locuitori?

Valentina Casian: „Acum avem resursele Fondului rutier care sunt direcționate după numărul de locuitori, dar avem și un alt aspect, au avut loc consultările publice pe marginea proiectului de lege privind Fondul de dezvoltare regională și locală – este un nou fond creat acum – și dacă e să punem în capul mesei criteriul de competitivitate, deci un primar care nu depune niciun efort, el e bine așezat la masă, poate să citească ziare și el știe că lui îi va veni această resursă financiară fără să depună un oarecare efort. Deci, aici trebuie să fie și criteriul acesta de competitivitate, și suplimentar. Am menționat că actuala guvernare, de fapt, trebuie să facă o evaluare, că nu toate localitățile pot să fie competitive pe mai multe domenii, trebuie să fie făcută o analiză: pentru ce e bine de investit, de exemplu, în Strășeni și pentru ce e bine de investit în Cahul sau în altă localitate, de evidențiat anume acest domeniu care este foarte important și din Fondul acesta de dezvoltare regională să fie direcționate resurse financiare anume pentru acest domeniu, dar nu să fie repartizate aceste resurse financiare după niște criterii care nu sunt clare cel puțin pentru noi la momentul actual, pentru că și Strășeni, și multe alte localități, de exemplu, au aplicat, au fost deschise linii de aplicare și prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regionale Centru noi am trecut toate etapele și am fost înștiințați că toate etapele sunt fără obiecții, ca acum să nu fie inclus acest proiect în Documentul unic de program și am văzut chiar și proiecte...”

Europa Liberă: Dar care proiect anume?

Valentina Casian: „E vorba de două proiecte. Unul din proiecte este construcția complexului sportiv multifuncțional în Strășeni. Actuala comisie care a făcut această evaluare a considerat că nu este prioritar poate, dar de ce alte localități cu un punctaj mai mic acumulat în cadrul acestei linii deschise s-au regăsit în Documentul unic de program, și nu s-au regăsit cele cu un punctaj mai mare? Ce înseamnă punctaj? Înseamnă că tu după anumite criterii corespunzi și nu s-a ținut cont și în acest caz de resursa financiară pe care noi am obținut-o în cadrul acestui proiect de la partenerii externi, nu s-a ținut cont de contribuția care a fost alocată din bugetul local – e vorba de aproape 5 milioane de lei –, nu s-a ținut cont de contribuția cetățenilor, peste o mie de cetățeni implicați în acest proces. Deci, noi ne-am străduit împreună cu acel grup de inițiativă ca să facem acest proiect să fie unul ideal, deci unicul criteriu după care putea să nu treacă era criteriul politic.”

Europa Liberă: Cel mai probabil se ia în calcul să nu existe și un mare decalaj în felul cum se dezvoltă o localitate și alta, pentru că sunt localități care în ultimul timp câștigă foarte multe proiecte și aduc prosperitate în localitate?

Valentina Casian: „Dna Valentina, Strășeniul în ultimii 7-8 ani a avut doar 500 de mii de lei din bugetul de stat și este dezavantajat Strășeniul.”

Europa Liberă: Dar Dvs. sunteți solidari cu cetățenii și cu colegii Dvs. din satele mici, unde aproape că nu există nicio perspectivă pentru dezvoltarea acelui sătuc?

Valentina Casian: „Vă mai dau un exemplu – construcția stației de epurare. Și, da, acum în Documentul unic de program, de exemplu, este inclus un proiect privind construcția rețelelor din 7 sate spre Strășeni, unde va fi stația de epurare, dar referitor la stația de epurare am discutat cu dna prim-ministru, pentru că a fost și vizita în teritoriu, am discutat cu dl ministru Spînu, am discutat cu dna secretar de stat, i-am expediat acel memorandum care există draft, un proiect între Primăria Strășeni și Agenția Internațională Cehă pentru Dezvoltare, că avem nevoie de o implicare pe extern, ca să mă sune peste două luni de zile un specialist din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și să mă întrebe: „Dar de ce mi-ați expediat acest memorandum?” Și atunci explic: pentru ce noi construim trasee, conducte de la 7 sate spre Strășeni, dacă, de fapt, nu sprijinim Strășeniul ca să construiască această stație de epurare? Aici este problema – comunicarea. Și despre asta au să vorbească mai mulți primari, este o comunicare foarte proastă acum între autoritățile locale și guvernare, o comunicare foarte proastă. Noi ne dorim o comunicare instituțională. CALM-ul este privit diferit de diferiți primari. Unii se uită pozitiv, alții nu prea pozitiv, pentru că poate nu abordează subiectele așa cum își doresc ei, dar aceasta este unica și cea mai puternică structură asociativă care a unit primarii, indiferent de culoarea politică. Deci, pe noi ne-au unit problemele. Și doi: datorită acestor experți care există în cadrul CALM-ului, astăzi noi, primarii, nu mai suntem la nivelul de pregătire la care eram acum 10 ani. Primarii de astăzi sunt mult mai pregătiți și datorită sprijinului pe care îl au din partea CALM-ului, dar și datorită acelor intervenții sau proiecte din partea partenerilor externi, pentru că orice partener extern care vine cu o finanțare are și parte de instruire și de pregătire.”

Europa Liberă: Și totuși, o să insistați pe proiecte, pentru că se pare că multe alternative nu aveți decât să puteți să obțineți proiecte ca să puteți să îmbunătățiți, în primul rând, infrastructura în comunitate?

Valentina Casian: „Evident! Pentru că și acum nu am stat să aștept, nu am stat cu mâna întinsă, ca guvernele să ne aloce o sumă oarecare din bugetul de stat, am identificat alte resurse financiare, dar și acum eu rămân totuși optimistă și vreau să cred că noi vom găsi un numitor comun vizavi de aceste proiecte care sunt foarte importante la nivel regional. Eu nu vorbesc acum despre proiecte, chiar și stația de epurare, și complexul sportiv, despre un proiect doar pentru municipiu, eu vorbesc de proiecte care sunt foarte importante la nivel regional.”

Europa Liberă: E greu să câștigi un proiect astăzi? E greu să-l convingi pe finanțator, e ușor să respecți condițiile care sunt puse de către cei care au bani și sunt disponibili să ofere sume frumușele, pentru că implementarea unui proiect costă foarte mult, dacă ne referim la apeduct, la canalizare, la drumuri, la iluminare stradală, la alte servicii?

Valentina Casian: „Dacă este un proiect calitativ și dacă este un proiect fezabil, pentru că nu putem astăzi să cerem să fie construit aerodrom în Strășeni, noi cerem ceea ce a considerat societatea că este important. Și dacă să revenim la proiectul cu complexul sportiv, am început toate astea după ce a fost adoptată o hotărâre de guvern în 2013 privind schimbarea destinației terenului, a fost schimbată în teren pentru construcția complexului multifuncțional sportiv. Și din 2013, și acum suntem în 2022, am investit milioane de lei din bugetul local și banii oamenilor i-am investit aici și această prioritate este selectată de cetățeni, și această prioritate este inclusă în Planul de revitalizare urbană aprobat cu sprijinul partenerilor din Polonia și este în Planul de dezvoltare aprobat de Banca Mondială și în Strategia localității, deci, toate politicile pe care le avem la nivel local. Noi nu am pornit aiurea cu proiectul acesta, am pornit de la această hotărâre de guvern care a existat.”

Europa Liberă: Și aveți această posibilitate, oricum să obțineți finanțări din exterior?

Valentina Casian: „Evident. Noi am aplicat și pentru că a fost perioada pandemică atunci, finanțatorul ne-a recomandat să ne axăm pe un alt proiect, și nu pe construcția complexului sportiv și noi am selectat un alt proiect de îmbunătățire a condițiilor de activitate în grădinițe. Am obținut aceste resurse financiare, dar oricum acesta rămâne un obiectiv foarte important pentru localitate, pentru că este o zonă degradată și noi ne-am propus revitalizarea acestei zone și o să continuăm. Deja este desfășurată licitația, este selectat un antreprenor și anul acesta noi vom începe construcția, indiferent de situația la nivel central și cu încetul vom mai identifica alți potențiali finanțatori care vor finanța această lucrare foarte importantă pentru regiunea Centru.”

Europa Liberă: Cât curaj au avut primarii pe timpul altor guvernări să le spună lucrurilor pe nume, pentru că, dacă să ținem cont și de intențiile pe care le au astăzi cei de la putere, ei spun că ar trebui banii să vină direct către administrațiile publice locale și să nu mai treacă toți banii prin centru?

Valentina Casian: „Nu toți primarii au curajul să spună lucrurilor pe nume și în 2019 am văzut mai mulți primari care au candidat independent la funcția de primar și deja societatea privește altfel aceste lucruri. De fapt, în ziua alegerilor locale, atunci când se alege primarul se pune accentul pe realizările lui precedente, pe gândirea lui, pe faptul cât este el de integru. Apropo, prima întrebare pe care mi-au adresat-o cetățenii în 2011, în campania electorală, în cadrul adunărilor când am candidat pentru prima dată: „Ce o să faceți cu toți corupții din cadrul primăriei?”. Asta a fost prima întrebare pe care mi-au adresat-o cetățenii.”

Europa Liberă: Și au trecut 11 ani, ce ați făcut cu corupții?

Valentina Casian: „Cinci ani de judecată, ei au fost suspendați în această perioadă și, după 5 ani, în ziua când a fost hotărârea definitivă a instanței de judecată, ei au venit și au depus cereri de eliberare. Situația în primărie s-a schimbat, suplimentar acum am pornit pe calea digitalizării activității primăriei și este creat cu sprijinul Programului „Comunitatea mea” și SlovacAid un Centru de prestări servicii pentru cetățeni, se activează totul absolut, intră în primărie prin intermediul Ghișeului unic, nu mai este acest contact direct între specialist și cetățean, doar atunci când apare această necesitatea de a examina cererea în teritoriu. Dar am exclus factorul subiectiv, pentru că soluționarea cererii unui cetățean nu trebuie să depindă de dorința de a-și mări buzunarul, de dorința unui funcționar sau de dispoziția lui cu care vine de acasă. Am exclus acest factor.”

Europa Liberă: Deseori s-a vorbit despre patrimoniul care e în proprietatea administrației publice locale. S-a mai făcut ordine la acest capitol, pentru că de aici pornea marea corupție, inclusiv la nivel de teritoriu?

Valentina Casian: „Evident. Încă nu s-au făcut mari pași în acest domeniu, dar ați abordat un subiect care este foarte important. Noi avem multe resurse financiare, că noi căutăm bani de la partenerii externi, dar, de fapt, avem foarte multe resurse financiare la nivel local pe care trebuie să le scoatem în evidență și să le valorificăm corect. Și acum, acest Registru de evidență a patrimoniului care trebuie să fie dus în cadrul primăriei, dar aici apare altă problemă – trebuie să ai un specialist foarte competent care să facă acest lucru, un specialist care este corect în activitatea lui și să aibă capacitățile necesare pentru ca acest lucru să fie realizat așa cum se cuvine, conform legii.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că problemele îi solidarizează pe primari. Eu pot să nu fiu întru totul de acord, pentru că știu primari care se gândesc strict doar la hotarul administrativ al comunei ale cărei treburi le administrează. Cum se găsește un compromis, când e vorba cum trebuie să fie soluționate problemele în toate comunitățile?

Valentina Casian: „Exact așa cum nu poți împăca toată lumea în comunitate, exact așa nu avem aceeași poziție majoritatea primarilor în CALM. Părerile noastre sunt diferite, dar oricum există o poziție a majorității, toate adresările CALM-ului sunt cu poziția majorității, pentru că și experții când vin cu diferite explicații, detalii la un proiect de hotărâre de guvern sau un proiect de lege, sau vizavi de un subiect sau altul, deja după aceste explicații poți să-ți schimbi părerea. Așa că noi înaintăm cu părerea majorității celor din CALM.”

Europa Liberă: Dar când e vorba despre îmbunătățirea activității administrației publice locale, iată, printre prioritățile pe care ar trebui să le aibă guvernanții ca să aplece urechile la problemele pe care le abordați Dvs., ce ar trebui să se regăsească?

Valentina Casian: „Cel puțin nu trebuie să existe aceste discrepanțe între Programul de guvernare și Planul de acțiuni pe partea de descentralizare. Dacă au fost făcute niște promisiuni că și o parte din impozitul pe venit, de exemplu, al persoanelor juridice să rămână la nivel local, astăzi niciun leu din impozitul pe venit al persoanelor juridice nu rămâne la nivel local. Agenții economici care lucrează în comunitățile noastre, ei toți vor să le creezi condițiile ca să aibă accesul pentru cetățeni, să fie mai atractivi ș.a.m.d., dar nu rămâne niciun leu din aceste impozite, doar 50 la sută din impozitul pe venit al persoanei fizice rămâne la nivel local și aceste resurse sunt direcționate pentru infrastructură.

Deci, primul subiect trebuie să corespundă, să nu existe aceste discrepanțe, că în Planul de acțiuni acest subiect nu se regăsește și în 2022 vedem că niciun leu din impozitul pe venit al persoanelor juridice nu rămâne la nivel local. Doi: am menționat reforma administrativ-teritorială. Trebuie să existe o viziune, trebuie să existe un început, trebuie să existe o poziție foarte clară a tuturor reprezentanților, pentru că astăzi și majoritatea parlamentară, și guvernul sunt membri ai unui și aceluiași partid, dar ei absolut diferit vorbesc despre necesitatea implementării acestei reforme. Trei: dezvoltarea economică. Da, astăzi avem Chișinău și Bălți și avem 6 municipii care, conform legislației, au acum statut de poli de creștere economică, dar ce fac celelalte localități? Și, apropo, atunci când li s-a oferit statut de poli de creștere economică, am participat la aceste discuții și am întrebat acel expert după care criterii și mi s-a spus că în 2020 și 2021 s-au selectat după criterii și datele statistice din 2017 și noi nu mai facem, pentru că Uniunea Europeană ne impune și noi documentul acesta trebuie să-l dăm urgent... Când o să ajungem și o să avem o guvernare care o să înțeleagă ce lucru are de făcut dacă a ajuns la guvernare, și nu să facă numai pentru că i-a impus sau i-a condiționat Uniunea Europeană? Deci, asemenea lucruri care se întâmplă și vorbeam de dezvoltarea economică...”

Europa Liberă: Uniunea Europeană nu condiționează, toate condiționalitățile vin de aici, din interior, că sunt asumate aceste condiții.

Valentina Casian: „Nu, am vrut să ajung la faptul că dezvoltarea economică, de fapt, este un al treilea element. Trebuie de făcut această evaluare, de identificat, cum am menționat anterior, ce este important, prioritar în fiecare comunitate și din aceste fonduri naționale care acum sunt aprobate să se investească anume pentru aceste domenii, pentru că nu putem astăzi să vorbim despre o dezvoltare a comunității dacă nu există dezvoltare economică. Și dacă tu nu investești acolo unde vezi că există acest potențial și nu investești acolo pentru dezvoltarea economică, atunci despre ce dezvoltare vorbim noi. Următorul subiect, pentru că avem și problema cu deprofesionalizarea sectorului public. Astăzi, noi ne întâlnim cu mai multe probleme, se schimbă guvernele și în funcție vin alți specialiști chiar în cadrul ministerelor și trebuie să treacă o lună-două sau trei până ei să înțeleagă, și dacă vor înțelege încă ce se întâmplă la nivel local.

Aceasta este o problemă foarte mare și pentru că avem migrația forței de muncă, dar și pentru că pe criteriul politic se schimbă acești specialiști și din această cauză suferim noi, cei de la nivel local, cu implementarea proiectelor, pentru că ei ori că le scot de pe rol, ori că ei sunt în genere la distanță de ani-lumină de ceea ce se întâmplă la nivel local. Și dacă tu astăzi nu înțelegi că este importantă construcția unei stații de epurare ca să nu se pompeze apele reziduale dintr-un raion întreg în râul Bâc, atunci despre ce vorbim noi?

Oraşul şi râul

Deci, eu vorbesc despre niște proiecte foarte importante. Sau o problemă și mai mare am abordat-o, pentru că 4 guverne au trecut din 2019 până acum – alimentația copiilor în grădinițele din raionul Strășeni.

Un proiect-pilot, pe care eu l-am numit „proiect politic”, un proiect de care nimeni astăzi nu-și pune întrebarea – am menționat că 4 guverne, este al patrulea, și am abordat acest subiect și către acest guvern –, nu-și pune întrebarea că 4.000 de copii din raionul Strășeni sunt subalimentați. Și din ceea ce vorbesc eu astăzi găsim constatări și în raportul Curții de Conturi, și al Inspecției Financiare, și în toate rapoartele care există. Deci, acest serviciu a fost externalizat în baza unei hotărâri de guvern din decembrie 2018 și acum prestează un agent privat serviciul respectiv.

În primul rând, s-au majorat costurile pentru prestarea acestui serviciu, într-al doilea rând, calitatea alimentației s-a înrăutățit și într-al treilea, o să găsiți în toate rapoartele că copiii sunt subalimentați – mai puțină carne, mai puțin pește, mai puține de toate. Și o a patra problemă este că în Strășeni, de exemplu, acest agent economic nu plătește pentru gaz, pentru lumină și e vorba de mai bine de un milion de lei venituri ratate în bugetul local. Am abordat acest subiect, dna președintă Sandu a fost în teritoriu, dna Gavrilița în luna decembrie a fost în teritoriu, noi nu avem nevoie ca reprezentanții autorităților centrale să vină în teritoriu doar să ne asculte, pentru că atunci toți primarii din raion au abordat aceste subiecte, noi avem nevoie ca să fie și niște acțiuni ulterioare, dar faptul că din decembrie și acum, iată, suntem la sfârșit de ianuarie și nu s-a întreprins absolut nimic, noi am depus acum și un demers către structurile centrale, către instituțiile statului, pentru că este vorba de sănătatea copiilor.

Și faptul că nimeni astăzi nimeni nu-și bate capul de generația de copii care este acum în cadrul proiectului respectiv și să se facă o evaluare pe cât de sănătoasă va fi ea, probabil că este o problemă foarte mare.”

Europa Liberă: Schimbarea situației în bine pe timp de crize, e ușor să faci acest pas? Promovarea reformelor așa cum le cereți și Dvs. e ușor să fie făcută pe timp de crize?

Valentina Casian: „E complicat și eu am vorbit mai mult din domeniul administrației publice. Mâine dacă o să aveți aici, în platou, un invitat din mediul de afaceri, el va vorbi despre problemele din mediul de afaceri, problemele justiției ș.a.m.d., sunt foarte mari probleme, dar trebuie să ai echipă. Din moment ce ți-ai asumat această responsabilitate, trebuie să ai și o echipă de oameni competenți și nu trebuie să fii atât de distanțat. Nu trebuie să fii distanțat, pentru că cu cât mai aproape ești de cetățean, cu atât mai mult crește încrederea cetățeanului în tine.”

Europa Liberă: Dialog și comunicare...

Valentina Casian: „Exact! Și atâta timp cât autoritățile centrale nu vor auzi vocea autorităților locale, care, de fapt, eu consider că este și vocea întregii comunități, va fi o distanță foarte mare. Și de aceea acum ne trezim în situația, pe lângă crizele pe care le avem, cu o descreștere în încrederea, dacă vorbim de încrederea în actuala guvernare. Trebuie să depui un efort mult mai mare și să nu te distanțezi de cetățenii simpli, dacă îți dorești ca să obții această încredere. Apropo, încrederea cetățenilor în primari, în autoritățile locale se menține la un nivel înalt și asta vorbește despre relația directă pe care o are el cu cetățeanul.”