Provocările economice și sociale majore pentru 2022 țin de promovarea reformelor sistemice în contextul unui cadru limitat de resurse financiare, umane și de timp. Este una din concluziile unei note analitice publicate recent de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în care se mai atrage atenția asupra riscului de sărăcie, care va afecta întâi de toate familiile cu venituri mici și asupra provocărilor generate de deficitul bugetar și de încetinirea creșterii economice. O discuție pe această temă cu autorul analizei, Adrian Lupușor, directorul executiv „Expert-Grup”.
Adrian Lupușor: „Într-adevăr, anul curent trebuie să fie anul reformelor, pentru că fără reforme și, mai ales, în acest an care este un an crucial, pentru că în anul 2023 avem alegeri locale, apoi se începe iarăși ciclul electoral, deci acest an, din punctul de vedere al ciclului politic, este unul crucial pentru reforme și fără reforme guvernarea va pierde din acel credit masiv de încredere la nivel local, la nivel național și la nivel internațional.
Reforma crucială: reforma administrației publice
Reforma crucială, în opinia mea, de care depinde succesul altor reforme, este reforma administrației publice. Noi avem nevoie de instituții, de ministere, de agenții, care să fie capabile să atragă în sistem oameni talentați, oameni cu experiență, oameni profesioniști, integri, care ulterior să facă politici. Și pentru aceasta avem nevoie de a reorganiza modul în care funcționează administrația publică, trebuie să schimbăm metoda de management în acest sistem pentru a face un sistem care să încurajeze progresul, să motiveze profesioniștii și să-i demotiveze pe cei care sabotează, trebuie să majorăm salariile, avem nevoie de o majorare revoluționară.”
Europa Liberă: Sunt costuri pe care poate să și le asume guvernarea?
Adrian Lupușor: „Da! Această reformă nu vine în contradicție cu acel moratoriu stabilit la angajare în serviciul public, deoarece noi, per ansamblu, într-adevăr avem o pondere destul de înaltă a cheltuielilor de personal sau cheltuielile bugetare, dar asta ne vorbește despre ineficiență. Deci, noi trebuie să punem accent pe creșterea eficienței în serviciul public, unele funcții trebuie comasate, altele trebuie lichidate și din economii să majorăm salariile celor care rămân în sistem și care au performanțe.”
Europa Liberă: Opinia unor observatori este totuși că despre această reformă se vorbește fără prea mult entuziasm și, deși parcă toată lumea ar avea nevoie de ea, nimeni nu o pune în practică. Cum se explică?
Adrian Lupușor: „Este o reformă care trebuie înțeleasă de către alegători, deoarece în spațiul public se vehiculează această idee că miniștrii, funcționarii de stat nu trebuie să aibă salarii mari. Noi trebuie să înțelegem că deciziile corecte, legile corecte, un guvern profesionist corect costă ceva bani, e vorba de salarii adecvate, care să fie echivalente cu salariile din sectorul privat.”
Europa Liberă: Poate să se asigure guvernul că inegalitățile economice și sociale nu se vor aprofunda, poate fi atenuat acest impact?
Adrian Lupușor: „Tocmai că implementarea acestei reforme va permite atenuarea inegalităților sociale și economice, deoarece inegalitățile se atenuează prin politici adecvate, iar politicile trebuie făcute de către funcționari profesioniști.
Atâta timp cât nu vom avea în instituții oameni suficienți care să implementeze politici adecvate, noi nu vom avea un stat care să lupte cu inegalitățile economice și sociale, un stat care să intervină eficient în a corecta eșecurile pieței.”
Ascultă un podcast despre viitor: Mai departe cu Artur Gurău.
Europa Liberă: Autoritățile au vorbit cu regularitate și despre lipsa cadrelor, a capitalului uman și există și percepția aceasta – dați-le salarii mai mari și oamenii au să vină. Cum poate fi abordată această problemă?
Serviciul public trebuie să devină mai flexibil.
Adrian Lupușor: „Este o doză mare de adevăr în această motivație. Sigur că nu se limitează totul la majorarea salariilor, pe lângă majorarea salariilor trebuie să stabilim indicatori de performanță, să simplificăm procedurile de concediere. În general, serviciul public trebuie să devină mai flexibil, trebuie să se adapteze mai rapid la noile realități economice și sociale din țară.
La momentul actual, noi avem un sistem care pur și simplu nu poate fi reformat din cauza multor legi care nu permit, de exemplu, concedierea celor care sabotează sau celor care nu sunt eficienți, un sistem care, în același timp, nu este atractiv pentru profesioniști.”
Ajutoare externe și deficitul bugetar
Europa Liberă: În 2022, guvernarea mizează pe ajutoare occidentale, inclusiv împrumuturi nerambursabile pentru a finanța o serie de programe sociale. Bugetul pentru 2022 a fost anunțat ca fiind unul social, cu un deficit considerabil. Cât de mare e marja de acțiune în acest sens?
Din cauza capacităților reduse din guvern acest suport nu este asimilat.
Adrian Lupușor: „Partea pozitivă este că acest guvern beneficiază de suport extern care se și monetizează, avem un nou memorandum cu FMI, vor urma și alte mecanisme de suport financiar și tehnic, problema este că iarăși din cauza capacităților reduse din guvern acest suport nu este asimilat pe deplin și nu este sustenabil, nu are cine să transpună în practică acele recomandări sau acea asistență care vine din partea experților sau asistența financiară nu se transpune în proiecte de infrastructură.
Și avem această problemă că o bună parte din proiectele de infrastructură nu se execută, pentru că avem un sistem de achiziții publice problematic, apoi la partea de executare se stopează multe procese.”
Europa Liberă: Dvs. menționați la capitolul Evoluții negative în nota analitică publicată recent funcționalitatea redusă a anumitor instituții publice, înrăutățirea calității procesului decizional și înțeleg că rămân riscuri și pentru 2022.
Adrian Lupușor: „Da, rămân riscuri, pentru că trebuie să înțelegem că guvernul în premieră a planificat un deficit bugetar destul de mare pentru anul curent și în baza unei prognoze economice destul de optimiste, de circa 4 la sută.
Adevărul este că există o mare probabilitate să avem o creștere economică mai redusă față de nivelul prognozat și aceasta se va transpune în venituri mai puține decât a planificat guvernul și iarăși se creează riscuri adiționale pentru economie și pentru buget și în contextul în care deja s-a planificat un deficit bugetar destul de mare spațiul de manevră, spațiul de intervenție pentru guvern, în eventualitatea unei crize, va fi destul de limitat.”
Pandemia și inflația
Europa Liberă: Evoluția pandemiei cum va influența procesele economice, s-au adaptat agenții economici?
Adrian Lupușor: „Există riscuri din punctul de vedere al pandemiei, creșterea numărului cazurilor, în mod special această variație recentă a COVID-ului legată de Omicron și sigur că există riscul unor restricții adiționale aplicate în țările cu care Republica Moldova are comerț. Aceasta se va răsfrânge asupra exporturilor, asupra activității investiționale și, în eventualitatea unei creșteri a numărului de cazuri, sigur că vor fi restricții și în Republica Moldova, care iarăși se vor răsfrânge negativ asupra activității economice. Guvernul a pregătit un pachet de măsuri de suport în contextul pandemiei, dar, având în vedere acel deficit destul de mare, totuși există riscul că nu vor ajunge bani suficienți pentru a compensa pierderile în urma acutizării situației pandemice, mai este și problema prețurilor la energie, la gaze în special, care ar putea să persiste în anul curent.
Este și problema inflației importate, prețurile cresc nu doar la gaze, dar și la alte produse pe care le importăm, materiale de construcție, chiar și produsele alimentare. Și această inflație importată va duce la creșterea prețurilor de import, cu impact negativ direct asupra creșterii economice și asupra bunăstării oamenilor. Noi la fel am identificat și o provocare legată de creșterea riscurilor de sărăcie în contextul acestor tendințe inflaționiste.”
Europa Liberă: Și în aceste condiții, cum apreciați Dvs. posibilitatea de a atrage investiții în infrastructură, în activități economice?
Adrian Lupușor: „Bine, incertitudinea și aceste turbulențe macrofinanciare niciodată nu au fost un teren fertil pentru atragerea investițiilor.
Incertitudinea care persistă cu siguranță va lovi în dinamica fluxurilor investiționale și acesta este un alt motiv de ce noi totuși anticipăm o încetinire a creșterii economice pentru anul în curs. Este foarte posibil să avem o creștere mult mai mică decât cea planificată de către guvern în Legea bugetului pentru anul curent, în plus, sporirea politicii monetare în contextul creșterii prețurilor este o reacție naturală din partea Băncii Naționale, care țintește stabilitatea prețurilor, iarăși va lovi în creditare și va afecta negativ activitatea investițională, cu impact la fel negativ asupra creșterii economice.
Deci, este o altă sursă de riscuri pentru situația economică pentru anul în curs.”
Europa Liberă: Prognozele nu sunt tocmai optimiste?
Îndemnăm la o politică bugetară precaută...
Adrian Lupușor: „Prognozele nu sunt optimiste, nu sunt nici foarte pesimiste. Noi totuși îndemnăm la o politică economică și o politică bugetară precaută, de aceea noi nu suntem de acord cu un deficit bugetar atât de mare planificat pentru anul în curs. Eu cred că guvernul trebuia să planifice un deficit mai mic pentru a lăsa spațiu de manevră în cazul materializării unor riscuri negative legate de pandemie, de prețurile la energie, inflație, fiindcă aceste riscuri vor complica foarte mult finanțarea acelui deficit.
Chiar dacă avem suport extern, totuși o treime din acest deficit urmează să fie finanțat din surse interne care cu siguranță se vor scumpi și aceasta iarăși va pune presiune pe buget.”
