Vasile Mârzenco: Nu peste mult timp, nu va mai fi fermier să cultive pământul

Invazia Rusiei în Ucraina a condus la o perturbare a activităților din agricultură, lucru care afectează atât fermierii, prin creșterea costurilor de producție, cât și consumatori, prin creșterea prețurilor la unele alimente.

Vasile Mârzenco: Nu peste mult timp, nu va mai fi fermier să cultive pământul

Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor din Republica Moldova, Vasile Mârzenco, spune că situația din agricultură este gravă, dar ar putea deveni și mai complicată. „Asemenea situație nu s-a înregistrat niciodată în sectorul nostru, cel puțin în anii de independență. Veneau toate peste noi: un an pandemie, în alt an a început și criza energetică, acum avem război în țara vecină care perturbat importurile/exporturile spre și dinspre Ucraina, Rusia, Belarus și toate acestea au adus până la aceea că uneori la stațiile PECO le spun fermierilor că nu prea au motorină ca să-i alimenteze.

Fermierii mai mari nu pot să-și procure angro motorină, ca să nu cheltuie pe drumuri motorina și să stea la coadă pe la stațiile PECO. Este o situație de nedescris, de necrezut pentru noi. Chiar dacă situația e dificilă agricultorii încearcă să se descurce, fiindcă oricât de greu a fost, s-au însămânțat suprafețe cu cereale, s-au lucrat viile, livezile și s-au sădit legume și oricum recolta trebuie până la urmă să fie valorificată ca fermierii să-și întoarcă cel puțin cheltuielile, nemaivorbind ca să rămână la urmă cu un profit cât de cât, ca să aibă curaj în anul următor să continuăm în acest domeniu. Sperăm, fiindcă am mai avut situații când eram disperați, chiar și anul trecut, că era secetă, am semănat în secetă, dar până la urmă s-au înregistrat recolte suficiente pentru a ne liniști și a ne continua viața de agricultori.”

Ceea ce afectează cel mai mult fermierii din Republica Moldova este problema îngrășămintelor și a prețurilor crescute ale combustibilului, mai spune Vasile Mârzenco care sugerează că e nevoie de sprijin din partea statului.

„Suportul acesta cu 30 la sută din valoarea accizei la motorină este unul foarte mic”

Vasile Mârzenco: „Ar putea să intervină sigur că autoritățile, și nu cu măsuri, acțiuni care nu sunt conforme legilor economice, dar administrative, ca să acorde sprijin agricultorilor la procurarea motorinei. Pe de o parte, nu vreau să fiu neînțelegător și să nu fiu conștient de situația gravă care este în stat, adică lipsă de mijloace suficiente disponibile pentru a le direcționa suportului nostru, dar, pe de altă parte, toți trâmbițează și vorbesc despre grija aceasta și îngrijorările acestea ce țin de criza alimentară, de securitatea alimentară a țării.”

Recent a fost prezentat un concept privind mecanismul de restituire a accizelor în valoarea deplină la motorină și compensarea parțială a costurilor fertilizanților., dar acest suport este nesemnificativ, este de părere Vasile Mârzenco: „Suportul acesta cu 30 la sută din valoarea accizei la motorină este unul foarte mic pentru ca agricultorii să simtă cât de cât sprijin parțial la procurarea motorinei. Dacă motorina costă în jur de 30 de lei litrul și noi primim compensația aceasta de vreo 90 de bani pentru un litru, ce însemnătate are ea pentru noi? Ca acțiune că a reacționat, da, dar ca efect de sprijin real pentru agricultori, nu. Noi am avut discuții și cu reprezentanții parlamentului pe acest subiect, și cu ministrul agriculturii, promit că vor reveni la această discuție și e posibil ca să fie majorată mărimea accizei totale la motorină, deși acciza este vreo 2,70 lei pentru un litru, dacă total va fi compensată și vă dați seama dacă motorina costă astăzi 31 lei litrul... Fermierii mici și mijlocii nici nu are sens să mai deschidă ușile pe la agenție să depună acte, să facă documente pentru această sumă. Din partea Federației Naționale a Fermierilor, noi am făcut un demers către guvern, către ministru ca să compenseze 35 la sută din costul facturii procurărilor de motorină și fertilizanți în asemenea situație. Am și eu acolo puțin teren, afacere și pur și simplu calculez că tot ceea ce voi produce voi cheltui ca să acopăr datoriile pe care le am și din nou să încep anul agricol, nu mai am parte de niște venituri ca să-mi mai rezolv niște probleme în familie, de viață chiar. Ce rost mai are anual să te chinui și să fii legat de pământ pur și simplu?”

Tinerii văzând asemenea situație își caută surse de venit și activitate în alte domenii

Liderul Federației Naționale a Fermierilor crede că autoritățile trebuie să procure cantitățile necesare pentru rezerva de stat de la agricultori, adică 100 de mii de tone de grâu să fie procurate de la fermierii autohtoni. Mai mult nici n-a fost procurat în anii anteriori de la fermieri. Anul acesta cred că se va majora această cotă în legătură cu prognozele care se fac vizavi de criză, de insuficiență de cereale pe piață și cred că lucrul acesta e și firesc ca autoritățile să purceadă la asemenea pas, dar oricum pe agricultor, pe producător puțin îl încălzește asemenea acțiune. Agricultura se cuvine să fie sprijinită pe calea subvențiilor la modul serios. „De altfel, chiar am avut discuții cu colegii în cadrul federației și unii dintre ei s-au exprimat că nu e departe timpul când o să-i căutăm pe agricultori ca să le dăm subvenții să activeze și n-o să-i găsim, pentru că aceștia care sunt mai în vârstă mai țin câțiva ani de zile, poate un an, doi, trei, dar tinerii văzând asemenea situație își caută surse de venit și activitate în alte domenii atunci când văd că în domeniul respectiv situația este așa cum este.”

Livrările de cereale din Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali, au fost reduse în mod drastic din cauza blocadei impuse de Rusia asupra porturilor ucrainene şi a bombardamentelor asupra depozitelor. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a atenţionat că războiul va agrava foametea la nivel global, 54 de ţări africane - care importă aproape jumătate din grâul lor din Ucraina şi Rusia - fiind cele mai vulnerabile. Vasile Mârzenco precizează că o parte din populaţia Republicii Moldova este afectată de criza alimentară: „ Oare, noi nu avem criză alimentară, când o bună parte din cetățenii țării noastre nu-și pot permite să procure produse alimentare ca să se alimenteze normal? Aceasta nu-i criză? Chiar dacă vor fi produse pe piață, dar noi nu vom avea capacitatea să le procurăm, asta nu seamănă a criză? Dacă e să vorbim de criză în înțelesul clasic al unei crize, eu nu cred că la noi pe piață va fi lipsă de produse alimentare, alta va fi: accesul cetățenilor în masă la aceste produse, fiindcă sunt sigur că mulți nu au capacitatea de a procura produse potrivit normativelor cunoscute de alimentare. Și criza aceasta este dictată de prețurile acestea exagerate la motorină, la îngrășăminte, la tehnica agricolă, la barierele acestea pe care le avem la piețele de desfacere create din cauze cunoscute. Noi avem produse cum ar fi struguri, fructe și pe piața europeană noi ușor aceste produse n-o să le vindem degrabă, fiindcă sunt probleme de ordin tehnologic, organizațional, de infrastructură în domeniul respectiv. Piețele „tradiționale” pe care le-am avut au devenit impracticabile acum, fiindcă sunt costurile foarte mari ca să transporți un TIR cu fructe sau cu struguri în aceeași Federație Rusă, în Belarus unde mai ales strugurii de masă, cea mai mare cantitate erau exportați în aceste țări ale CSI.”

Acces mai ușor pe piețele UE

În curând, pe piețele europene urmează să ajungă fără taxe vamale mai multe produse agricole moldovenești. Comisia Europeană a propus recent un regulament care să permită îmbunătățirea temporară a accesului pe piață pentru șapte produse din Republica Moldova care sunt încă supuse cotelor tarifare la intrarea în UE: prune, struguri de masă, mere, roșii, usturoi, cireșe și suc de struguri. Regulamentul prevede mai mult decât dublarea cantității acestor produse pe durata unui an, care pot fi importate fără taxe vamale din Moldova în UE. Volumele potențiale de importuri scutite de taxele vamale vor fi acum în valoare de aproximativ 55 de milioane de euro, dintre care aproximativ 10 milioane de euro pentru prune și 27 de milioane de euro pentru struguri de masă. Vasile Mârzenco exprimă scepticism, dar spune că e nevoie de un efort și din partea R Moldova: „Va trece timpul și vom vedea spre toamnă încolo cum vom realiza noi exporturile pe piața Uniunii Europene, dar depinde mult și de noi, de producători, căci trebuie să ne ajustăm, trebuie să muncim pentru aceasta, însă nu numai de noi depinde.”

Membrii Asociației Forța Fermierilor (AFF) anunță un protest de avertizare a guvernării față de „indiferența acestora față de recomandările și cerințele agricultorilor, legate de problemele cu care se confruntă fermierii, ca efect a crizei carburanților, fapt ce a dus la explozia prețului la motorină, precum și a costului mare pentru achiziția fertilizanților”. Vasile Mârzenco crede că nu e momentul potrivit pentru a protesta: „Pe acei care cheamă agricultorii în stradă, i-aș îndemna să vorbească cu text deschis, ce ar face el personal dacă ar fi prim-ministru, ministru în asemenea situație. Eu nu zic că nu are greșeli, neajunsuri actuala guvernare, dar care guvernare până acum s-a ciocnit de asemenea situație? Și cine vrea să-mi spună mie că creșterea aceasta de prețuri la motorină este una sănătoasă, cum s-ar spune, argumentată economic? Este o manipulare crasă pe această piață la nivel mondial și este impactul ciocnirilor și luptelor politice și geopolitice de ani de zile și-acum și-a luat cineva inima în dinți și a început a face „ordine” pe piață și nu numai pe piață. Dar atât timp cât activitatea economică nu va fi reglementată din punctul de vedere al calculării sau al producerii profitului, așa va fi, fiindcă așa-i natura omului – vrea cât mai mult să câștige cel care vinde și cel care cumpără să cheltuie cât mai puțin. Cu părere de rău, cel care cumpără este afectat, fiindcă nu el dictează prețurile pe piață. Cei care vindem produse agricole, noi nu dictăm prețurile la produsele agroalimentare pe piață, le dictează intermediarii. Există această operațiune între noi, producătorii agricoli, și cei care consumă, consumatorii de rând. De atâta eu consider că și pentru noi, producătorii agricoli, și pentru alți agenți economici, nu doar în agricultură, trebuie de găsit o modalitate de a reglementa mărimea rentabilității activității economice.”