Astfel, mai mulți bani au fost alocați Fondului de reducere a vulnerabilității energetice (+761 de milioane de lei), Fondului rutier (+380 de milioane de lei) și Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (+100 de milioane de lei).
„Va fi suplinit bugetul destinat indemnizațiilor la naștere, cu 200 de milioane de lei. 663 de milioane de lei vor fi transferați către instituțiile de învățământ și școlile sportive, iar 140 de milioane de lei - pentru instituțiile de învățământ aflate la autogestiune”, a spus ministrul în plenul Parlamentului, pe 4 iulie, când prezenta proiectul pentru aprobare în prima lectură.
În urma modificărilor operate, bugetul de stat pentru anul curent va avea cheltuieli de 82,6 miliarde de lei, cu 386,3 milioane mai mult, decât cele aprobate inițial.
A crescut și deficitul bugetar cu circa un miliard de lei, ajungând la 16,8 miliarde de lei. În prezent, deficitul bugetar al R. Moldova constituie 5 la sută din Produsul Intern Brut (PIB).
Potrivit proiectului, veniturile vor fi de 65,8 miliarde de lei, cu 801,7 milioane mai puțin, decât se anticipa. Încercând să explice diminuarea veniturilor la buget, Petru Rotaru a spus că cele mai importante micșorări de încasări sunt la impozitele pe venit a persoanelor fizice, care se vor diminua cu 650 de milioane de lei.
Rotaru a mai menționat că în 2023 a intrat în vigoare o nouă modificare în Codul fiscal, prin care agenții economici au posibilitatea să-și amâne plățile impozitului pe venit.
„La 25 martie 2024, opt mii de agenți economici au cerut acest lucru. Plățile neimpozitate au însumat 1,6 miliarde de lei. Pentru primele trei luni ale acestui an, avem o neîncasare la buget din activitatea de antreprenor a 400 de milioane de lei”, a spus ministrul Rotaru.
- Te-ar putea interesa și: Mai puțini bani din exterior în bugetul statului, în 2024
În nota informativă a proiectului de lege, reprezentanții Ministerului Finanțelor spun că economia R. Moldova se recuperează mai lent decât se anticipa, în perioada elaborării bugetului de stat pentru anul 2024.
În decembrie 2023, autoritățile menționau expres, în nota privind riscurile bugetar-fiscale, că creșterea veniturilor se va baza pe majorarea încasărilor din impozite și taxe.
Însă, în primul semestru al anului (primele șase luni), se atestă o reducere a încasărilor de venituri din impozite și taxe indirecte. Altfel spus, sunt sub nivelul așteptărilor. Printre impozitele indirecte se numără taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accizele la tutun, alcool și energie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te