Experții cred că R. Moldova va primi un suport bugetar mai mic din exterior deoarece a depășit situația excepțională în care se afla și anul viitor va fi mai bun din punct de vedere economic.
Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2024, prezentat de Ministerul Finanțelor, finanțarea externă (sub formă de granturi și împrumuturi) va avea o pondere mai mică în veniturile bugetului de stat.
Dacă în 2023 în bugetul de stat au intrat din exterior 25 de miliarde de lei, anul viitor se așteaptă 17,2 miliarde de lei, cu 8,1 miliarde de lei sau cu aproape 32% mai puțin față de anul curent.
Granturile însumează în 2023 circa 6,8 miliarde de lei și reprezintă 10,4% din veniturile bugetului de stat. Anul viitor, acestea vor constitui aproape 2,4 miliarde de lei și vor avea o pondere de aproape trei ori mai mică, de 3,6% din venituri.
„Pentru anul 2024, volumul intrărilor din granturi externe se prognozează la un nivel minim din ultima perioadă”, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor.
Din totalul granturilor, 1,9 miliarde de lei vor merge pentru susținerea bugetului, iar restul - pentru proiecte economice și sociale. În 2024, vor fi derulate peste 80 de proiecte cu finanțare externă, de exemplu, pentru reparația drumurilor, proiectarea sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare, dotarea universităților sau construcția unui spital regional la Bălți.
Împrumuturile externe care au ajuns în bugetul de stat în 2023 au constituit peste 18,2 miliarde de lei, dintre care statul estimează că va rambursa până la sfârșitul anului 9,3 miliarde lei. În 2024, valoarea împrumuturilor va fi de 14,8 miliarde de lei, urmând să fie întoarse 10,8 miliarde de lei.
Împrumuturile externe se duc în mare parte pentru acoperirea deficitului bugetar. Cei mai mari creditori ai R. Moldova sunt Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiții și Uniunea Europeană.
Se estimează că datoria externă a R. Moldova va fi la sfârșitul anului viitor de aproape 81 de miliarde de lei sau (circa 4,2 miliarde de dolari), cu 6,4 miliarde de lei sau aproximativ 6% mai mult față de cea prognozată pentru finele anului 2023.
Statul va miza mai mult pe venituri din taxe și impozite
Directorul executiv al centrului analitic independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor, a spus Europei Libere că Produsul Intern Brut per cap de locuitor din acest an și prognoza pentru anul viitor privind creșterea economică fac R. Moldova mai puțin eligibilă pentru ajutoare externe.
„Anul trecut, am avut o criză fără precedent, recesiune economică. Este și normal să beneficiem acum de mai multe granturi, având în vedere situația excepțională în care ne aflăm. Anul 2024 va fi cu mult mai bun din punct de vedere economic față de 2022 – 2023. Indiferent de situație, va trebui să ne bazăm mai mult pe finanțarea preferențială în baza creditelor externe, care au dobânzi mult mai mici față de cele pe care Guvernul le achită băncilor, când emite valori mobiliare de stat”, a explicat Adrian Lupușor.
Autoritățile remarcă importanța susținerii financiare externe pentru buget, dar se așteaptă că suma granturilor va fi foarte mică în următorii ani.
„În ultimii 2 ani, a fost atins un nivel fără precedent al volumelor debursărilor aferente suportului financiar oferit de către partenerii externi de dezvoltare întru depășirea situațiilor de criza energetică, ca rezultat al războiului din Ucraina. Totuși, veniturile bugetare pe termen mediu au la bază estimări ale granturilor la un nivel minim istoric, iar creșterea veniturilor se bazează pe creșterea încasărilor din impozite și taxe”, se arată în nota privind riscurile bugetar-fiscale, parte a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2024.
- Te-ar putea interesa și: Ajutoare în sumă de peste 400 milioane de euro, anunțate de Platforma de sprijin a Moldovei
Faptul că Guvernul vrea să atragă venituri mai mari din taxe și impozite este ceva firesc, susține Lupușor: „Să ne bazăm pe credite și granturi nu reprezintă o strategie sustenabilă pe termen mediu și lung”.
În opinia lui, asta nu înseamnă neapărat majorarea impozitelor. „Cred că este vorba de combaterea economiei și muncii informale, creșterea bazei impozabile, descurajarea utilizării banilor în numerar, reforma patentelor. Sper că asta se are în vedere, și nu majorări de taxe”, a precizat expertul.
Tot datorită creșterii economice, Guvernul se va putea împrumuta în condiții mai avantajoase pe intern, de la bănci, mai spune Adrian Lupușor.
Potrivit proiectului prezentat de Ministerul Finanțelor, veniturile bugetului de stat vor fi în 2024 de 66,6 miliarde de lei, cu peste 855 de milioane de lei sau cu 1,3% mai mari față de anul curent. Cheltuielile sunt estimate la 82,2 miliarde de lei, cu 1,8 miliarde de lei sau cu 2,2% mai mici față de 2023. Bugetul de stat va avea un deficit de aproape 15,6 miliarde de lei.
