Vasile Zărnescu, locotenent colonel în Serviciul Român de Informații, a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 3 București la un an și o lună de închisoare, cu amânarea pedepsei, pentru negarea Holocaustului. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Reprezentanții instituțiilor de forță din România nu par încă destul de convinși că actele recurente de vandalism împotriva cimitirelor evreiști trebuie pedepsite, iar magistrații autohtoni par reticenți atunci când au în față un dosar despre negarea Holocaustului.
Pe internet sunt nenumărate articole care neagă Holocaustul, iar pe piață au apărut o serie de volume de acest fel. Majoritatea nu sunt, însă, băgate în seamă de autorități.
### Vezi și... ### Negaţionism şi antisemitism în faţa justiţieiColonelul în retragere Vasile Zărnescu, care a lucrat pentru Serviciul Român de Informații este autorul volumului Holocaustul – Gogorița diabolică – Extorcarea de 'bani de holocaust', este cercetat încă din 2016. Cartea a fost publicată la editura Tempus, dar deocamdată editura nu a fost acuzată de nimic, deși s-a ocupat cu tipărirea, distribuirea și chiar lansarea acestui volum, în care fostul colonel de informații citează negaționiști celebri pentru a-și acoperi tezele istorice pe care le folosește.
România s-a aflat printre primele state care au adoptat, în 2016, Rezoluția cadru cu privire la crearea unei definiții universale de lucru pentru antisemitism și a inclus-o în legislația națională în 2018, prin Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, care stabilește pedepse de la 3 luni până la 10 ani pentru infracțiuni care țin de promovarea în mod public a unor idei, concepții sau doctrine anti-Semite sau chiar de constituirea de organizații antisemite sau aderarea la acestea.
Multe dintre acuzațiile documentate și aduse în discuție de Institutul Wiesel au rămas nesoluționate până acum. După cum ne-a explicat reprezentant special al Guvernului pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, Alexandru Muraru, „cauzele acestei situații des întâlnite de specialiști sunt lipsa cunoașterii jurisprudenței în materie, lipsa pregătirii și a training-urilor de specialitate pentru polițiști sau magistrați în materia cadrului legislativ privind combaterea antisemitismului”. În plus, Alexandru Muraru atrage atenția că Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a arătat că, în cazul României, deși incidentele antisemite au avut o creștere importantă în perioada 2008-2018, unitățile de poliție sau parchet nu au soluționat cazurile.
### Vezi și... ### Despre originile istorice ale antisemitismuluiÎn România persistă un soi de anti-semitism istoric, care evoluează cumva în absența evreilor, fiindcă numărul acestora s-a redus extreme de mult și abia dacă mai sunt 3000 de persoane într-o țară care are 20 de milioane de locuitori. Cu tate acestea, directorul Institutului "Elie Wiesel", Alexandru Florian, spunea la un moment dat că „Nimeni nu poate să garanteze că antisemitismul din România nu poate să devină manifest”.
Din punctual lui de vedere ar fi vorba despre „un antisemitism potenţial, care se manifestă în special la nivelul comunicării, al mesajelor de ură” pe care „le îmbrățișează” un segment din populaţia autohtonă.
### Vezi și... ### Alexandru Florian (Institutul „Ellie Wiesel”) „Într-o societate liberă și diversă este loc pentru orice tip de memorie” (VIDEO)Potrivit sondajelor recente făcute de Institutul Wiesel, doar 36% dintre cetăţenii României recunosc existenţa Holocaustului pe teritoriul ţării, iar atunci când a fost abordată responsabilitatea naţională pentru aceste atrocităţi, „cetăţenii României arată cu degetul spre Hitler şi Germania nazistă".