Într-un interviu pentru postul public de televiziune Moldova 1, oficialul de la Chișinău a spus că demilitarizarea implică mai mult decât retragerea prezenței militare rusești din Transnistria.
Retragerea ar putea însemna „plecarea câtorva ofițeri și a actelor arhivei Statului Major, dar marea majoritate a oamenilor s-ar putea să rămână pe loc”, a spus Serebrian, adăugând că efectivele rusești din regiunea separatistă sunt formate, de fapt, din localnici care dețin și cetățenia rusă.
De la începutul războiului din Ucraina în 2022, Moscova nu mai poate rota militarii săi din Transnistria, de aceea a recurs la recrutarea bărbaților din regiune, unde ar locui circa 200.000 de persoane cu pașapoarte rusești.
„Sunt foarte multe entități militare sau militarizate cu care trebuie să vedem ce facem, pentru că faptul că va pleca drapelul rus al unei unități militare din regiunea transnistreană nu va însemna soluționarea problemei. Momentul propice pentru soluționarea acestei probleme, fără de care nu ne putem mișca înainte în soluționarea politică a conflictului transnistrean, o să apară fără îndoială atunci când se va clarifica, așa cum ne dorim noi, situația în războiul din Ucraina”, a mai spus vicepremierul pentru reintegrare.
- Te-ar putea interesa și: Serebrian, după discuțiile de la Tiraspol: „Vrem să creștem cheltuielile pentru cetățeanul nostru din stânga Nistrului”
Rusia are în regiunea transnistreană aproximativ 1500 de militari – un contingent militar de menținere a păcii și forțe care păzesc depozitele uriașe de armament ale fostei armate ruse a 14-a.
Republica Moldova cere cu regularitate retragerea prezenței militare ruse de pe teritoriul său, în timp ce Moscova refuză să facă acest lucru până la soluționarea politică a conflictului transnistrean.
Vineri, 12 aprilie, vicepremierul Oleg Serebrian a reluat îndemnul la demilitarizarea Transnistriei și retragerea prezenței militare rusești, în timpul unei întrevederi cu preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ministrul de externe al Maltei, Ian Borg, aflat într-o vizită la Chișinău.
- Discuțiile privind reglementarea transnistreană rămân blocate din cauza invaziei ruse în Ucraina, Moscova și Kievul având statut de mediator în cadrul formatului de negocieri „5+2”, alături de OSCE, în timp ce UE și SUA au statut de observatori. Guvernele de la Chișinău și Kiev consideră că formatul „5+2” este nefuncțional din cauza agresiunii ruse, în timp ce Moscova cere reluarea discuțiilor.
- Totodată, Chișinăul consideră că obținerea statutului de candidat la admiterea în Uniunea Europeană ar putea să încurajeze reintegrarea Republicii Moldova și procesul reglementării politice a conflictului.