Vicktor Orban acuză UE că „jignește” Ungaria

Premierul Viktor Orban în Parlamentul European, Strasbourg, 11 septembrie 2018

Parlamentul European votează miercuri dacă va înceepe sancționarea Ungariei în baza Articolului 7.

Parlamentul European a început să discute pe 11 septembrie situația din Ungaria și deriva autoritară a premierului Viktor Orban iar miercuri urmează să voteze dacă va începe aplicarea Articolului 7, care prevede sancțiuni, și implică tot ce poate fi mai grav în mecanismele europene împotriva unei țări membre.

În cursul dezbaterilor de marți, Orban a ținut un discurs foarte agresiv, acuzând UE că „jignește” Ungaria, care are „dreptul de a decide singură” ce politică vrea să aplice când vine vorba de migranți, de exemplu. Raportul, în baza căruia ar urma să fie impuse sancțiunile, menționează însă o serie de alte „excese”, atacurile la adresa mediilor și a ONG-urilor, a minorităților. În rezumat, ceea ce consideră „încălcări clare ale valorilor uniunii noastre”.

### Vezi și... ### „Cunoaștem prețul politicii de împăciuire. De accea trebuie să rezistăm în fața lui Viktor Orbán” (Video)

O țară nu poate fi data afară din UE. Părinții fondatori, primii legislatori, nu au prevăzut o asemenea situație. Tot ce se poate face este ca unei țări să I se retragă dreptul de vot. Acesta e art. 7.

Stilul politic original al premierului Ungariei Viktor Orban, al partidului său Fidesz și aliaților săi extremiști din partidul Jobbik au înnegrit mult imaginea în lume a unei țări considerată pe vremuri una din campioanele reformelor democratice.

Proteste antiguvernamentale la Budapesta, aprilie 2018

Încă de mai mulți ani, Comitetul pentru libertăți civile din Parlamentul UE a cerut suspendarea dreptului de vot al Ungariei. Cum Ungaria nu a renunțat la măsurile de control asupra justiției și presei luate de guvernul Orban, Comitetul a prezentat această cerere în fața parlamentului european.

Sancțiunea, dacă va veni, ar avea ca rezultat pierderea dreptului de vot al Ungariei în cadrul Consiliului European, altfel zis la reuniunile la vârf ale celor 28 de țări din UE (27 după ieșirea Marii Britanii).

Pierderea dreptului de vot în Consiliu este cea mai mare sancțiune posibila în UE împotriva unei țări membre, excluderea completă din UE fiind imposibila.

Suspendarea dreptului de vot al unei țări se poate face printr-un vot cu majoritate calificată al celorlalți membri.

Premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, și-a folosit majoritatea parlamentară de două treimi pentru a face să fie aprobate o serie de amendamente constituționale, care, printre altele, limitează puterile si atribuțiile Curții Constituționale. Astfel, în Ungaria Curtea Constituțională nu se mai poate sesiza pentru a judeca conținutul unor legi și amendamente, ci poate doar decide dacă au fost adoptate corect sau nu, un rol pur formal, în consecință.

Pentru a da un singur exemplu, în 2012 , in timpul derivei politice din România, nimeni în UE nu propusese în mod oficial o asemenea măsură. Uniunea Europeană a aplicat asta o singură dată împotriva unui stat membru: Austriei, în anul 2000. Protestând împotriva intrării în guvernul de la Viena a partidului de extrema dreaptă al răposatului Jörg Haider, UE și-a suspendat atunci o parte din relațiile bilaterale cu Austria.

Austria nu a mai putut vota în chestiunile legislative UE alături de celelalte țări; ambasadorii austrieci nu se mai puteau întâlni cu colegii lor; niciun candidat austriac în instituții internaționale nu a fost sprijinit de UE. Toată acea carantină politică a durat până în toamna lui 2000, când Jörg Haider s-a retras din funcția de lider al partidului său.