Președintele Igor Dodon a informat că autoritățile ruse au decis vineri, 24 martie, să prelungească până pe 12 mai termenul în care își pot legaliza șederea în Federația Rusă cetățenii moldoveni care au regimul de ședere depășit, dar se află încă pe teritoriul rus. Într-un comunicat de presă al președinției se precizează că a devenit activă și pagina electronică unde cetățenii din Republica Moldova, care au interdicții de a intra în Federația Rusă, pot verifica dacă au fost sau nu amnistiați. Amnistia fusese anunțată inițial la începutul lunii martie și urma să dureze până pe 20 martie. Acum se pare că a fost prelungită. Problema centrală rămâne faptul că ambele înțelegeri sunt verbale, s-au făcut cu ocazia celor două întâlniri oficiale pe care președintele Igor Dodon le-a avut la Moscova cu omologul său rus, Vladimir Putin. Valentina Ursu a stat de vorbă cu Victor Lutenco, fostul director al Biroului pentru diasporă în guvernul Filat. Lutenco a demisionat în martie 2015 când a plecat și din PLDM pentru a se alătura lui Iurie Leancă.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Victor Lutenco
Europa Liberă: Preşedinţia Moldovei a anunţat că 10.000 de cetăţeni moldoveni şi-au legalizat şederea în Federaţia Rusă până acum. Dar instituţia prezidenţială estimează că în Rusia s-ar afla circa 250.000 de moldoveni cu dreptul de şedere expirat. Să ne vorbiţi cum se face această amnistie pentru moldovenii care vor să-şi legalizeze şederea în Rusia.
Victor Lutenco
Victor Lutenco: „Această amnistiere se face ilegal, se pare pentru că nu există niciun act oficial în baza căruia să se întâmple aceasta în Federaţia Rusă. Sigur că este un fapt foarte îmbucurător pentru cetăţenii noştri care au primit interdicţie, majoritatea dintre ei au interdicţie de intrare. Deci, la momentul când ei părăsesc teritoriul Federaţiei Ruse, ei nu mai pot intra înapoi pe un termen de la trei până la zece ani, de obicei, în funcție de ceea ce li se incriminează. Ca să înţelegeţi, legislaţia Federaţiei Ruse e de tipul: dacă dumneavoastră aveaţi o patentă, de exemplu, lucraţi în domeniul construcţiei în Federaţia Rusă, dar o dată aţi trecut strada nu prin locul unde este permis, respectiv, aţi luat o amendă şi a doua oară nu aţi parcat unde trebuie şi aţi luat a doua amendă, acesta este motiv suficient pentru autorităţile din Federaţia Rusă să nu vă permită intrarea în ţară timp de trei ani. Iată aşa tip de încălcări şi sunt amnistiate în cazul dat, inclusiv depăşirea perioadei de aflare pe teritoriul Federaţiei Ruse.”
Europa Liberă: Dar aceşti 10.000 de moldoveni au reuşit să-şi legalizeze şederea? Şi dacă e realist acest termen, până pe 12 mai, încă 240.000 de moldoveni să urmeze aceste proceduri de legalizare?
Victor Lutenco: „Nu cred că este vorba de 240.000.”
Europa Liberă: Aşa anunţă Preşedinţia.
Victor Lutenco: „Preşedinţia? Chiar şi pe timpul când nu era la Preşedinţie, Dodon şi tot grupul socialiştilor care este acum acolo, operau cu nişte cifre care sunt departe de realitate. Inclusiv, deseori împrumutate de la cei din Federaţia Rusă, care, din nou, nu prea se lovesc cap în cap cu realităţile. De obicei, Federaţia Rusă utilizează nişte cifre care includ absolut tot numărul de cetăţeni ai Republicii Moldova care intră sau ies de pe teritoriul Federaţiei Ruse, fără a lua în consideraţie faptul că există şi turişti, şi oameni care merg acolo pentru o perioadă foarte scurtă de timp. Deci, ei îi consideră pe toţi migranţi, automat, numai prin faptul că intră pe teritoriul Federaţiei Ruse. Dar aceasta nu e real, nu e corect. Şi plus, să crezi că din numărul total de cetăţeni de ai noştri care s-ar afla în Federaţia Rusă, presupunem 350.000-400.000, 65-80% sunt cu încălcări tot este greu de imaginat şi greu de crezut.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi amintit ceva mai devreme că nu ar exista un cadru legal între cele două state ca să aibă loc această amnistie. Dar, totuşi, la nivelul unei înţelegeri verbale între preşedinţii Dodon şi Putin, s-a discutat acest subiect la care cei doi au ajuns în urma primei vizite. După aceasta au reluat subiectul şi în cadrul celei de a doua vizite pe care Igor Dodon a efectuat-o la Moscova. De ce partea rusă nu acceptă să fie semnat acel acord privind protejarea cetăţenilor? Ştiu că se negociază de mulţi ani.
Victor Lutenco: „Exact. Pentru că nu vor ca aceasta să intre într-un făgaş legal şi ca cetăţenii Republicii Moldova să poată beneficia de un anumit regim juridic prin drept, dar nu prin înţelegerea a doi oameni. Din nou, este foarte bine că, concetăţenii noştri care au avut probleme cu legislaţia Federaţiei Ruse au avut posibilitatea să le soluţioneze. Dar ceea ce s-a întâmplat, de fapt, acum este foarte rău pentru Republica Moldova. Fiindcă ceea ce a făcut preşedintele Dodon şi s-a făcut prin această înţelegere este a transforma toţi cetăţenii noştri care lucrează în Moscova într-un fel de ostatici ai situaţiei politice. Ca să vă dau un exemplu: dumneavoastră mergeţi pe drum cu maşina şi vă opreşte poliţia, aţi încălcat viteza şi poliţistul vă spune: „Eu te amnistiez. Nu-ţi dau amendă, pentru că noi suntem din acelaşi sat”. Aceasta este o corupţie? După mine, aceasta este o totală corupţie. Şi aceasta înseamnă că tu eşti într-o situaţie de vulnerabilitate, pentru că data viitoare poliţistul acesta va veni înapoi şi îţi va cere o altă favoare. După ceea ce s-a întâmplat între preşedintele Dodon şi preşedintele Putin, prima întrebare care trebuie să apară la noi este: ce a dat Dodon în schimb la această amnistie? Fiindcă amnistia aceasta nu că nu este conformă unui cadru bilateral între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, amnistia aceasta nu are o bază juridică în Federaţia Rusă. În legislaţia internă nu există niciun act care să prevadă că din tot numărul de migranţi în conflict cu legea care există în Federaţia Rusă anume pe moldoveni trebuie de amnistiat.”
Europa Liberă: A propos, chiar consilierul domnului Dodon, domnul Andrei Neguţa, care urmează să ajungă ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, spunea că nu vor fi anumite liste, nu vor fi hotărâri publicate pe site-uri oficiale, pentru că aceasta se face doar pentru cetăţenii moldoveni. În caz contrar aceasta poate să fie un precedent şi să ridice probleme pentru reprezentanţii altor etnicii, care sunt cu acelaşi statut în Federaţia Rusă ca moldovenii.
Victor Lutenco: „De aceasta şi spun că noi avem o problemă de transformare a cetăţenilor noştri în ostatici. Exact aşa cum s-a făcut acum amnistia, închipuiţi-vă că într-o lună exact aşa cetăţenii Republicii Moldova sunt recunoscuţi ca potenţiali terorişti şi ei toţi în termen de 24 sau 48 de ore trebuie să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse. Ce se întâmplă atunci? Care este dreptul nostru moral de a spune: „Nu, aceasta nu este legal, nu se poate face aşa ceva’?”
Europa Liberă: Dar vă întreb pe dumneavoastră, ca fost şef al Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, cum, totuşi, poate fi rezolvată această problemă durută pentru o bună parte din cetăţenii care îşi câştigă bucata de pâine în Federaţia Rusă?
Victor Lutenco: „Ambasada noastră în Federaţia Rusă, guvernul, Preşedinţia trebuie să lupte pentru drepturile legale ale cetăţenilor noştri în Federaţia Rusă, pentru apărarea drepturilor omului şi, în cazul dat, drepturile migrantului, pentru ca acest drept să nu fie: astăzi este, mâine nu e. Să nu fim în situaţia în care cetăţenii noştri să lucreze cu frica permanentă că în oricare moment se poate întâmpla ceva ca el să-şi piardă jobul, sursa de întreţinere pentru familie şi lucruri de genul acesta, dar să lupte pentru o siguranţă de lungă durată. Aceasta este modalitate de a lucra. Şi aceasta am făcut-o eu dintotdeauna, atunci când eram inclusiv la Biroul pentru Relaţii cu Diaspora. Pentru că atunci când era o neînţelegere totală în legătură cu cine poate intra, cine nu poate intra, cum să ştiu dacă am interdicţie de intrare în Federaţia Rusă sau nu am, atunci când organizam transport înapoi de la graniţă, pentru că ceea ce făceau grănicerii din Federaţia Rusă, pur şi simplu scoteau oamenii din autobuz şi îi lăsau la graniţă, în acel moment am discutat cu Serviciul Federal Migraţiune, pe atunci era în Federaţia Rusă, şi atunci au creat instrumentul acesta electronic, cu care se laudă acum Preşedinţia, pentru ca orice cetăţean al unui stat străin să-şi poată verifica statutul în Federaţia Rusă. Astfel de paşi trebuie făcuţi. Dar ceea ce se întâmplă acum este extrem de periculos. Adică, închipuiţi-vă că Dodon poate merge în oricare întâlnire, normal că nu va face aceasta deschis, dar la întâlnirile pe care le are cu cetăţenii şi să spună cam în felul următor: „Atât timp cât eu sunt preşedinte şi Partidul Socialiştilor este la conducerea Republicii Moldova, atât timp noi avem o înţelegere cu Putin şi voi puteţi lucra normal în Rusia. În momentul în care voi votaţi altfel decât pentru noi, totul se termină şi devine mult mai rău”. Şi eu presupun că el aceasta şi va face.”
Europa Liberă: Domnule Lutenco, dar, totuşi, a devenit activă această pagină electronică unde cetăţenii din Moldova, care au interdicţie de a şedea în Federaţia Rusă, pot verifica dacă au fost sau nu amnistiaţi. E un lucru legal acesta.
Victor Lutenco: „E un lucru legal şi foarte bun, dar el a apărut încă trei sau patru ani în urmă la insistenţa noastră. Faptul că nu a fost activă mai mult timp, aceasta e altceva. Dar aceasta nu este intervenţia lui Dodon sau a lui Putin, sau de moment. Pagina aceasta a existat cu mult timp în urmă.”
Europa Liberă: Mulţi moldoveni şi-ar putea pune întrebarea: chiar dacă nu există acest cadru legal, din moment, ce a făcut o promisiune preşedintele rus Putin, e ca şi când o lege?
Victor Lutenco: „Dacă dumneavoastră consideraţi că aceasta este o lege, eu cred că aceasta este, de fapt, invers.”
Europa Liberă: Nu eu consider. Ar putea să se împace unii cetăţeni cu acest gând, că vorba lui Putin e lege.
Victor Lutenco: „Cu siguranţă că ar putea să se împace. Dar exact aşa cum Putin a spus astăzi că toţi moldovenii sunt absolviţi de orice răspundere, exact peste un timp oarecare Putin poate să spună: „Voi sunteţi prea aproape de Europa. Astfel, hotărâţi pentru voi: sau continuaţi parcursul european și eu închid orice acces pentru cetăţenii voştri în Federaţia Rusă”. Un astfel de tip de şantaj, pe de o parte, este un exemplu destul de bun pentru tipul nou de politică externă pe care o face Federaţia Rusă. Nu cu ameninţări deschise, nu cu intrări în forţă, dar la nivel de soft diplomacy. Iar pe de altă parte, e pericol de ceea ce se va întâmpla mâine. Niciodată nu ştim.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi amintit ceva mai devreme că Moldova, prin vocea domnului Dodon, care zice că îi ajută pe aceşti moldoveni, acest gest ar putea să o coste. La ce preţuri v-aţi referit, la ce costuri?
Victor Lutenco: „Eu nu ştiu ce a negociat domnul Dodon, dar, cu siguranţă, aceasta ne-a costat ceva. Eu am văzut comunicări paralele de la întâlnirile domnului Putin cu preşedinţii statelor din Asia Centrală, în care domnul Putin propunea, de exemplu, preşedintelui din Tadjikistan exact acelaşi lucru. Dar acolo se negocia, de exemplu, menţinerea bazelor militare ale Federaţiei Ruse în Tadjikistan, colaborarea militară a Tadjikistanului şi, respectiv, de cealaltă parte, apărea înţelegerea privind posibila amnistiere a lucrătorilor din Tadjikistan de Federaţia Rusă. Mie îmi rămâne numai să ghicesc ce a fost propus de către domnul Dodon de cealaltă parte.”
Europa Liberă: Pentru că guvernarea zice că ea rezolvă problemele cetăţenilor, ar putea să se implice mai mult executivul pe acest domeniu, ca să rezolve problema?
Victor Lutenco: „Executivul trebuie să se implice în mai mult şi, în primul rând, folosind instrumentul ambasadei noastre, al Ministerului de Externe, inclusiv Biroul pentru Relaţii cu Diaspora ar trebui să se implice mai mult, cel puţin, pe partea de informare. Dar în esență, şi acesta era un lucru pe care noi îl promovam foarte mult din momentul apariţiei Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, grija pentru cetăţenii noştri de peste hotare trebuie să fie o atribuţie funcţională nu a unei singure instituţii din guvern, dar a tuturor instituţiilor din guvern. Fiindcă fiecare are o responsabilitate nu numai pentru cetăţenii din ţară, dar şi pentru cei de peste hotare, indiferent care este subiectul: educaţie, sănătate, apărare, cultură, orice. Întotdeauna există dimensiunea din interiorul ţării şi din exterior, atât timp cât noi avem atât de mulţi cetăţeni în afară.”