Victoria suveranistului Călin Georgescu în România – cauze și consecințe

Suveranistul Călin Georgescu, independent, a obținut cele mai multe voturi în turul I al alegerilor prezidențiale.

Prezidențialele din 2024 au oferit cea mai mare surpriză din ultimii 35 de ani: în turul doi intră un reprezentant al suveranismului dur, un independent apărut meteoric în sondaje acum o săptămână. Călin Georgescu se va confrunta în finală cu lidera USR și l-a surclasat pe George Simion, fostul său coleg de la AUR.

Călin Georgescu a ieșit victorios în alegerile din România, inclusiv în diaspora, iar forțele suveraniste sunt marile câștigătoare ale scrutinului: cumulează aproape 37% din voturi.

Șocul a fost pe măsură, sondajele nu au prevăzut o astfel de evoluție, Georgescu a devenit relevant de abia în sondajele publicate miercuri, INSCOP – 5,4% și AtlasIntel – 7,4%.

Chiar și exit-poll-urile au dat o finală între Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, candidata USR. E drept că Georgescu le sufla în ceafă.

Georgescu în loc de Simion

Prima surpriză a fost aceea că suveranistul George Simion, văzut ca potențial finalist și împotriva căruia s-a încercat o coalizare a forțelor centru-dreapta prin apelurile la un vot util, a fost depășit de Călin Georgescu.

Există câteva explicații. Georgescu probabil a beneficiat de voturile venite dinspre electoratul Dianei Șoșoacă, lidera SOS, scoasă din cursă de o decizie a Curții Constituționale. Dar în mod evident, majoritatea voturilor provin dintr-o zonă mult mai largă.

O strategie pe TikTok începută acum o lună s-a amplificat în așa măsură încât doar în ultima săptămână Georgescu a strâns 30.000 de urmăritori noi, iar clipul în care își anunță candidatura a crescut de la 500.000 la peste 800.000 de vizualizări, potrivit G4Media. Toate aceste creșteri au venit după ce rețeaua TikTok a fost inundată cu tag-uri legate de candidatura sa. În România, Tik Tok are 8,9 milioane de utilizatori.

Acum trei zile, Biroul Electoral Central (BEC) a decis că Georgescu trebuie să înlăture din mediul online toate materialele electorale care nu conțin codul de identificare primit de la AEP, adică nu conțin codul de identificare al mandatarului financiar.

Mesajele de pe Tik Tok arătau un filorus, antioccidental și neolegionar cu accente mistice.

Nu este clar dacă aceste explicații sunt suficiente, analiștii consultați de Europa Liberă vorbesc inclusiv de „interferențe rusești” și amintesc de alegerile recente din Republica Moldova.

George Simion s-a clasat pe locul patru, cu un scor de circa 13,9%.

Șoc la PSD și PNL

Este prima oară în istoria post-decembristă când candidatul PSD nu intră în turul al doilea al prezidențialelor. O premieră care, probabil, îi va fi fatală lui Marcel Ciolacu.

Ciolacu a obținut un scor prost, mai prost chiar decât acela al Vioricăi Dăncilă în 2019 în competiția cu Klaus Iohannis și mult sub rezultatul partidului, care la alegerile locale din această vară a obținut circa 32%.

Conducerea social-democrată este bulversată și cauzele acestui eșec sunt multe, iar ele nu sunt favorabile liderului PSD.

La Partidul Național Liberal (PNL), șocul a fost și mai mare: Nicolae Ciucă s-a clasat pe locul cinci, cu 8,8%, ceea ce mai mult ca sigur va duce la demisia lui din fruntea partidului.

Deja lideri cu greutate, precum Ilie Bolojan, fost primar de Oradea, Sebastian Burduja, actualul ministru al Energiei, George Cristian Tuță, primarul PNL al Sectorului 1 și alți câțiva i-au cerut demisia.

Este de așteptat ca demisia lui Nicolae Ciucă să fie oficializată în cursul zilei de luni.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a obținut în primul tur al prezidențialelor circa 8,8% din voturile alegătorilor și s-a clasat pe poziția a cincea.

Cauzele victoriei

Motivele care au dus la această situație sunt multe.

În primul rând, riscul reprezentat de mișcările suveraniste și extremiste au fost neglijate o bună perioadă de timp de autorități, în frunte cu serviciile de informații, și partidele mainstream.

Nu au fost luate măsuri împotriva unor manifestări violente, inclusiv în parlament, declarații pro-rusești sau antisemite și nici împotriva unor ferme de troli a căror existență a fost ignorată.

Mai mult, scoaterea din cursă a Dianei Soșoacă a victimizat-o și probabil nu au făcut decât să mute o parte din electoratul ei spre Călin Georgescu.

Un mare semn de întrebare planează asupra serviciilor de informații pe sub radarul cărora a trecut nestingherit Călin Georgescu, personaj descris ca putinist, lăudător al legionarismului și antioccidental, cu accente chiar mai dure decât George Simion.

O altă cauză a victoriei lui Georgescu este legată de calitatea modestă a candidaților și de campania electorală centrată pe problematici secundare, scandaluri și dezbateri lipsite de substanță și departe de marile teme care frământă electoratul, lucru reieșit din diverse studii.

Georgescu s-a profilat ca un candidat anti-sistem, reușind să capteze într-o măsură mai mare decât liderul AUR nemulțumirile unui segment important de populație. Candidatura independentă l-a ajutat și a răspuns revoltei împotriva partidelor tradiționale. A fost și un vot de protest împotriva establishmentului.

În fine, disensiunile dintre PSD și PNL, care nu au reușit să formeze un pol de dreapta și să găsească un consens asupra unui candidat comun, sunt o cauză importantă. Voturile s-au împărțit între Elena Lasconi și Nicolae Ciucă, lucru care se vede în rezultatele de la primul tur. Este o situație de care au profitat suveraniștii.

Votul util de care s-a făcut atâta caz în ultimele două săptămâni s-a îndreptat clar spre Elena Lasconi.

Fosta jurnalistă Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România (USR), s-a situat pe primul loc, cu peste 56%, în preferințele alegătorilor români din R. Moldova, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Ce urmează pe termen scurt

Din perspectiva alegerilor parlamentare de peste o săptămână este de așteptat ca Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și SOS România să fie principalii beneficiari, voturile obținute de Călin Georgescu se vor îndrepta spre aceste două partide, care au șanse să depășească lejer 30%, devenind astfel a doua forță politică.

Modificarea calendarului electoral – cu alegeri în trei duminici consecutive – face ca în timpul scurt rămas partidele tradiționale, PSD și PNL, să nu poată elabora strategii mai sofisticate pentru a contrabalansa suveranismul.

Este de așteptat ca liderii PSD și PNL să dea indicații clare de vot și electoratul de centru-dreapta și cel social-democrat să se alinieze în spatele Elenei Lasconi în perspectiva turului doi al prezidențialelor pentru a împiedica victoria lui Călin Georgescu.

Probabil același lucru se va întâmpla și cu electoratul lui Mircea Geoană, Cristian Diaconescu și Kelemen Hunor.

La PSD va urma un cutremur, cariera politică a lui Marcel Ciolacu s-ar putea încheia, la cotitură așteaptă numeroșii săi adversari care au stat ascunși până acum. Scorul PSD la parlamentare ar putea fi și el afectat.

Rămâne de văzut cât de mult va fi afectat PNL de această întorsătură a alegerilor, dar este de așteptat ca scorul partidului să fie mai mic decât cel preconizat.

Pe de altă parte, există o șansă serioasă ca USR să crească la parlamentare după victoria Elenei Lasconi.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te