Ne-am trezit într-o vineri 13 și totul e să nu cădem prea previzibil pradă unei forme de paraskevidekatriafobie… înspăimântător termen care desemnează teama superstițioasă de ziua de vineri 13.
Astfel, putem aminti că atentatele islamiste din Paris, în 2015, care au făcut 130 de morți, au avut loc într-o zi de vineri 13 noiembrie (vineri e ziua de odihnă și rugăciune la musulmani, echivalentul sabatului la evrei și duminicii la creștini).
Happy Friday the 13th!
Presa occidentală anunțase ieri dimineață respingerea de către Seim, parlamentul Poloniei, a noii legi a presei, contestată atât de opoziție, cât și de UE și SUA. În realitate, legea a fost în cele din urmă aprobată, în cursul serii de miercuri, la limită, în vreme ce presa internațională se afla deja sub tipar.
Așa încât, astăzi ziarele care ieri, joi, anunțau respingerea legii poloneze revin acum cu articole în care explică adoptarea ei forțată în timpul serii.
„A fost sau n-a fost”?
Astfel, Le Monde, în Franța, explică azi cum legea poloneză a presei reprezintă o autentică amenințare pentru libertate, întrucât interzice ca un radio sau o televiziune să fie posedate majoritar de investitori din afara Ariei Economice Europene (European Economic Area).
Asta e văzut ca un atac direct asupra televiziunii TVN — posedată de investitori din SUA, prin intermediul canalului Discovery, și ca un efort de a supune întreaga presă guvernului PiS (partidul Dreptate și Justiție). Licența canalului expiră pe 26 septembrie.
Figurând permanent în fruntea audienței, rezumă Le Monde, TVN se arată foarte critică față de guvern și e un spin în pantoful lui Jaroslaw Kaczynski, șeful suprem al PiS, care nu apreciază deloc tonul liber al presei private, în vreme ce televiziunea și radioul publice au devenit deja simple organe de propagandă și de pedeapsă publică ale regimului ultraconservator.
La Bruxelles, Věra Jourová, care este Comisar European “pentru valori și transparență”, a postat pe Twitter că “Polonia trimite un semnal negativ”.
Cum o scrie Politico, Discovery a anunțat, prin firma care deține acțiunile canalului polonez, că va lansa o acțiune în justiție.
Presa în Slovacia – ca în România
În urmă cu trei ani, Robert Fico demisiona din funcția de premier al Slovaciei, în urma uriașelor proteste stradale după asasinarea tânărului jurnalist Ján Kuciak, de la Aktuality.sk, când a fost revelată public amploarea corupției din țară.
Zilele acestea, însă, același Fico atacă grosolan Aktuality.sk. Fostul premier Fico a scris miercuri pe Facebook (în engleză) că redactorul șef de acolo, Peter Bárdy, are un creier “plin de ură și prostie”. Cât despre membrii redacției, Fico a spus că sunt “o șleahtă de slugi cu simbrie”. Asta vine după ce Bárdy a scris despre legăturile lui Fico cu oligarhii din Slovacia.
Vineri 13: în Afganistan nimic nu e întâmplător
Presa din SUA se ocupă foarte mult de Afganistan, unde talibanii au ocupat un oraș important, Ghazni, făcând acum ca forțele lor să ajungă în provincia Wardak, la mai puțin de 50 km de Kabul, care este acum încercuit. Ba chiar, în ceea ce ar fi o uriașă lovitură pentru guvernul lui Ashraf Ghani, Associated Press scrie că talibanii au ocupat chiar și marile orașe Herat și Kandahar, în urma a ceea ce New York Times numește o “ofensivă devastatoare”.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a déclarat pentru Al-Jazeera că rapiditatea cuceririlor arată că populația e bucuroasă de revenirea în forță a islamiștilor.
El País, în Spania, amintește însă consecințele umanitare pentru civili. ONU estimează că de la începutul anului “circa 390.000 de persoane au fost deplasate din cauza violențelor. Mii de refugiați afgani au ajuns în aceste zile în Kabul, în vreme ce alții au fugit în Pakistan”.
Practic numai Kabulul și alte trei orașe rămân neocupate, însă asediate. Este o revenire la situația de dinainte de 2001, reducând la neant cei 20 de ani în care forțele occidentale, în special SUA, au controlat Afganistanul. Peste tot, forțele guvernamentale, antrenate de occidentali, se prăbușesc sau fug, iar talibanii obțin, lent, material militar și echipament, inclusiv arme și vehicule. În SUA, Washington Post estimează că ocuparea capitalei, este inevitabilă și e o chestiune de câteva luni, dacă nu chiar săptămâni.
Bilanțul a fost făcut chiar de Joe Biden: „Uitați cum e, am cheltuit un trilion de dolari în 20 de ani,” Biden a spus vorbind cu reporterii, la Casa Albă, “am antrenat și echipat, cu armament modern, peste 300.000 de militari afgani. Acum trebuie ca și ei să se înțeleagă între ei.”
Asta, în condițiile în care pe 8 iulie Joe Biden spunea că “e greu de crezut că talibanii ar putea să ocupe întreaga țară.” New York Times scrie că SUA ar fi cerut acum discret talibanilor, ca o umilire finală, să cruțe ambasada americană din Kabul atunci când vor ocupa orașul.
Washingtonul va trimite rapid înapoi 3 000 de militari pentru a apăra aeroportul din Kaboul și pentru “a facilita evacuarea” personalului occidental, relatează Washington Post. Marea Britanie trimite la rândul său 650 de militari din forțele speciale pentru repatrierea occidentalilor, în vreme ce continua să insiste pe diplomație, relatează The Guardian. Londra estimează numărul civililor britanici din Afganistan la circa 4.000 (am scris aici despre destinul straniu al unui journalist britanic convertit la islam și care a lucrat pentru postul de radio al talibanilor).
“Saigonul lui Biden”, a fost titlul găsit de New York Post ca un ecou al retragerii trupelor SUA din Saigon în 1975, în urma înfrângerii din Vietnam.
Merkel n-a făcut mare lucru pentru UE
În sfârșit, tot la capitolul miturilor decăzute, într-un interviu cu cotidianul belgian Le Soir, fostul șef al Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker spune că nu este câtuși de puțin adevărat că Angela Merkel ar fi salvat în vreun fel Uniunea Europeană.
Juncker spune că Angela Merkel, foarte calculată, a ales să cânte pe o partitură europeană doar după ce a văzut că un solo național nu avea s-o ducă nicăieri. Asta, desigur, merge împotriva discursului oficial în întreaga UE (merge împotriva „narativei”, cum se spune acum, cu un nesuferit calc din engleză), ba chiar e aproape o crimă de lezmajestate.
Ce a făcut Merkel, spune Juncker, atât în timpul crizei economice care avea Grecia în centrul ei, începând din 2008, cât și în criza refugiaților, începând din 2015, nu a constat în a oferi soluții, cât mai ales în a ridica obiecțiile Germaniei la soluțiile propuse, uneori chiar foarte lent.
Juncker spune chiar că lipsa totală de autoritate a instituțiilor europene în chestiunea pandemiei i se datorează lui Merkel. El afirmă că în cursul unor discuții despre viitorul Europei, la începutul anilor 2000, Merkel s-a opus tuturor propunerilor de extindere a competențelor UE în domeniul medical și în cel al sănătății.
Sfânta Vineri
În sfârșit, să încheiem prin a aminti că un studiu mai vechi despre paraskevidekatriafobia din British Medical Journal ("Is Friday the 13th bad for your health?") constata că există “un nivel ridicat de accidente de circulație într-o vineri 13 în Marea Britanie, în comparație cu o data luată la întâmplare, precum vineri 6.”
Dar ne putem spune că și acesta este un exemplu al eternului: “savanții britanici au constatat că…”