Liderul principalului partid de guvernământ, Vlad Plahotniuc, a făcut o vizită la Strasbourg, întâlnindu-se cu reprezentanții CoE, inclusiv cu șeful Comisiei de la Veneția, care asigură consultanță constituțională în cadrul forului european. Vizita vine după luni întregi de discuții despre cum respinge occidentul – inclusiv amintita Comisie de la Veneția - schimbarea sistemului de vot promovată de Partidul Democrat al lui Plahotniuc. Europa Liberă a încercat să afle dacă zâmbetele din fotografiile trimise de Plahotniuc de la Strasbourg marchează cumva sfârșitul asperităților din relația puterii de la Chișinău cu „partenerii de dezvoltare”.
Your browser doesn’t support HTML5
Liderul PD strecurat pe furiş într-o vizită la Strasbourg?
Nici la Partidul Democrat de guvernământ, nici la ministerul de externe nu am putut afla dacă vizita la Strasbourg a liderului democrat Vlad Plahotniuc este una oficială şi ce componenţă are delegaţia de la Chişinau.
Iată ce ne-a spus purtătorul de cuvânt al democraților, Vitalie Gămurari:
„Nu pot să vă dau nicio informaţie din simplul motiv că eu nu cunosc detaliile şi nu aş fi vrut ca ulterior să fie interpretate greşit. Cunosc doar informaţiile care au apărut pe reţele de socializare, dacă este ceva oficial va apărea un comunicat de presă.”
În momentul în care am discutat cu Vitalie Gămurari, PDM difuzase deja câteva comunicate, în care se spunea că Vlad Plahotniuc ar conduce delegaţia moldoveană la Strasborg. Din pozele şi materialele video se poate vedea că Plahotniuc, însoţit de ministrul de externe Andrei Galbur, s-a întâlnit cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, şi cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland.
Pe site-un Consiliului Europei aflăm însă că secretarul general Thorbjørn Jagland, cel care în urmă cu câţiva ani semna un articol în care constata că Moldova este un stat capturat, avea programată luni o întrevedere cu ministrul de externe, Andrei Galbur, și ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care vor participa la un eveniment având pe agenda Planul de Acțiuni Consiliul Europei – Republica Moldova 2017 - 2020. Informația de pe site nu conține niciun fel de referințe la liderul PD, Vlad Plahotniuc, pe care comunicatele PD, preluate şi difuzate pe larg de media afiliată acestui partid, îl prezintă ca figură centrală a vizitei.
Unimedia.info a publicat un răspuns oficial al purtătorului de cuvânt al secretarului general Jagland în care se spune că a avut loc o întrevedere cu miniştrii Andrei Galbur şi Vladimir Cebotari la care s-a discutat despre recomandările Comisiei de la Veneția, Planul de Acțiuni al Conisliului Europei și dosarele CEDO, întrevedere la care a participat şi liderul PD Vlad Plahotniuc.
Acelaşi lucru ni l-a confirmat ulterior şi responsabilul de relaţii cu presă de la Ministerul de Externe, Alexandru Roitman, fără a preciza însă cine face parte din delegaţia oficială a Moldovei:
„Vizita la Strasbourg are loc în contextul evenimentului Moldova Open Day care este dedicată implementării planului de acţiuni Consiliul Europei- Republica Moldova 2017-2020. Se referă la o serie de proiecte lansate recent, rezultate de până acum şi perspective de viitor. În acest context dat a avut loc vizita cu secretarul general al Consiliului Europei şi preşedintele Comisiei de la Veneţia.”
Politologul Dionis Cenuşă e de părere că liderul PD pare să fi fost strecurat pe furiş în această vizită. Cu ce scop? Două ar fi țintele principale, crede politologul Dionis Cenuşă:
„Unul este un fel de încercare a lui Plahotniuc de a schimba impresia publicului din Moldova vizavi de relaţia dintre Consiliul Europei şi persoana dumnealui. Cunoaştem foarte bine că anterior, exact persoana cu care el s-a văzut, secretarul general Jangland a criticat regimul din Republica Moldova şi a vorbit despre un stat capturat. Probabil este în continuare important pentru Plahotniuc şi echipa lui să distrugă mitul prin care Consiliul Europei ar considera Moldova stat capturat.”
A doua motivaţie, spunea Dionis Cenuşă, ar putea ţine de începutul procesului de evaluare a condiţionalităţilor politice, legate inclusiv de respectarea democraţiei la punerea în practică a sistemului de vot mixt, pentru debursarea asistenţei macrofinanciare de 100 de milioane de euro promisă Republicii Moldova de UE:
„Cu siguranţă opinia Consiliului Europei va conta foarte mult pentru UE, deoarece cele două organizaţii colaborează destul de strâns. Prin rumare, probabil există o tentativă de a influența opinia, de a transmite semnale care nu tocmai corespund cu realităţile moldoveneşti către instituţiile europene, inclusiv către Consiliul Europei care este principala instituţie care de fapt măsoară modul cum sunt respectate statul de drept, drepturile omului, adică exact acele puncte care stau pe agenda partenerilor europeni în momentul când ei ar trebui să ea o decizie privind asistența macro-financiară.”
Vizita liderului PD la Strasbourg, va fi urmată de o vizită în SUA a spicherului democrat Andrian Candu care va participa, la 7 decembrie, la o conferinţă găzduită de Consiliul Atlantic despre viitorul Moldovei. La eveniment s-a mai anunţat participarea vice-spicherul Iurie Leancă, a consilierului premierului Radu Magdin, precum şi a câtorva analişti despre care se spune că ar fi apropiaţi democraţilor. Purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari, nu ne-a confirmat, dar nici infirmat participarea liderului PD Vlad Plahotniuc. Politologul Dionis Cenuşă spune că toate aceste vizite sunt încercările guvernării de a face lobby în exterior:
„Este iarăşi foarte clar că e o dorinţă de a avea o legitimitate externă pentru a compensa lipsa de legitimitate acasă. De aceea, orice vizită de acest gen sau orice întrevedere programată sau una artificială, orice comunicat de presă cu imagini ale lui Vladimir Plahotniuc cu diferiţi lideri europeni contează atunci când vorbim despre manipularea opiniei publice din Republica Moldova. totodată, acest lobby are un efect al picăturii chinezeşti prin care picătură, cu picătură se încearcă crearea unei impresii pozitive despre reformele care au loc în Republica Moldova, care într-adevăr au loc, doar că ele nu sunt perfecte, au tot felul de defecte care trebuie înlăturate cu şi prin intermediul unei colaborări strânse cu societatea civilă independentă din Republica Moldova, inclusiv cu partenerii europeni.”
Va reuşi sau nu guvernarea de la Chişinău să-i convingă pe partenerii europeni?
Răspunsul la această întrebare va veni curând, spun mai mulţi experţi, anume în februarie 2018, când Uniunea Europeană ar urma să decidă în baza unei evaluări dacă poate trimite la Chișinău prima tranşă din ajutorul macro-financiar.