Vladimir Socor: Nu se poate vorbi despre o reorientare a R. Moldova către Rusia, dar este loc de creștere în planul exporturilor

La Chișinău, s-a aflat săptămâna aceasta o delegație numeroasă de oficiali și oameni de afaceri ruși în frunte cu vicepremierului rus Dmitri Kozak. Vizita a marcat reluarea contactelor interguvernamentale cu Moscova, după o perioadă în care relația moldo-rusă a fost monopolizată de președintele Igor Dodon. Prim-ministra Maia Sandu planifică o vizită în capitala rusă, unde ministrul de externe Nicolae Popescu a fost deja. Europa Liberă l-a întrebat pe Vladimir Socor, analistul Fundației americane Jamestown Foundation și portalului Eurasia Daily Monitor, dacă are loc într-adevăr o relansare a relației și o reorientare masivă către Rusia în plan economic, politic și de securitate.

Interviu cu analistul occidental Vladimir Socor

Vladimir Socor: „Nu se poate vorbi în niciun caz despre o reorientare către Moscova. Peste 60 la sută din comerțul Republicii Moldova are loc cu Uniunea Europeană sau, mai bine spus, cu state membre ale Uniunii Europene. Pe de altă parte, pierderea pieței rusești, din punct de vedere cantitativ, nu a reușit să fie compensată de piața Uniunii Europene.

Din motive de calitate, producția agricolă a Republicii Moldova încă nu poate pătrunde în măsura necesară pe piața Uniunii Europene, mulți producători nu au reușit să amelioreze calitatea produselor agricole moldovenești, au rămas fără acces pe piața europeană, dar și fără acces pe piața Rusiei din cauza penalităților introduse chiar de către Rusia. Din acest motiv, ei rămân cu roada nevândută. Accesul pe piața Rusiei ar putea desigur să-i ajute pe acești producători, piața Rusiei poate absorbi produsele moldovenești de acest nivel de calitate care nu merge pe piața Uniunii Europene.

Aici apare un factor care ar demotiva producătorii din Republica Moldova să investească pentru ameliorarea calității. Am consemnat în Georgia un fenomen asemănător, dar pe producători îi interesează pe termen scurt să-și vândă roada, că ei rămân cu roada nevândută. Din acest motiv, redeschiderea pieței rusești avantajează Republica Moldova.

Europa Liberă: Opt la sută este numai proporția exporturilor moldovene către Rusia. Cea a schimburilor comerciale este mai mare datorită importului de gaze rusești…

Vladimir Socor: „Da. Deci, în condițiile în care Rusia absoarbe numai opt la sută din exporturile Republicii Moldova, iar Uniunea Europeană absoarbe 62 la sută, e loc pentru creșterea pe dimensiunea Rusiei. Este mult loc pentru creștere, fără a putea vorbi despre o reorientare a comerțului.

Nici la nivelul securității, nu se poate vorbi despre o reorientare. Dl Igor Dodon a spus de mai multe ori că el este conștient de faptul că a ridica probleme de securitate în condițiile guvernării de coaliție ar risca destrămarea coaliției, pe care dl Dodon n-o dorește.

La nivel politic, cred că trebuie să facem o diferențiere între aspectul politic și cel cultural.

Actuala coaliție de guvernare este, după părerea mea, cea mai reprezentativă coaliție de guvernare din toată istoria Republicii Moldova, deoarece ea include toate curentele de opinie principale, care se manifestă la nivelul opiniei publice din Republica Moldova și la nivelul partidelor. Toate curentele principale de opinie și de partid politic sunt reprezentate în această coaliție. E coaliția cea mai reprezentativă.

Pe de altă parte, reprezentativitatea largă este ea însăși un factor de șubrezenie. Nu atât din cauza divergențelor politice. Acestea pot fi soluționate la nivelul coaliției și vedem că ele sunt de bine, de rău discutate și soluționate. Coaliția continuă, uneori poate șchiopătând, dar continuă.

Mai profunde sunt divergențele de ordin cultural, or, o jumătate a coaliției, reflectând o jumătate a opiniei publice din Republica Moldova, este ancorată din punct de vedere cultural în lumea rusească. Singura limbă străină pe care o cunosc acești oameni este limba rusă, ei nu cunosc altceva decât televiziunea rusă, ei au câteva constante valorice – Vladimir Putin, patriarhul Chiril, Kremlinul, televiziunea rusă, uneori, Serghie de Radonej sau cine știe ce alte moaște. Acesta este universul lor cultural, mintal. Occidentul rămâne un fel de ținut necunoscut cu care ei nu au contact și, eventual, se tem.

Iar la nivelul politicienilor (eu am constatat acest lucru nu numai în Republica Moldova, dar și în alte state, foste republici sovietice) există o teamă a celor care nu cunosc limba engleză că își vor pierde posturile, vor fi marginalizați, nu vor mai juca un rol în politica statului, dacă nu cunosc limba engleză pentru a comunica direct cu politicieni occidentali. Această generație de politicieni, crescută în acest spirit, are un interes practic, o investiție, se poate spune, în relații privilegiate cu Rusia. În Republica Moldova cred că asistăm din nou la o repetare a acestui fenomen.

Pe de altă parte, o jumătate a opiniei publice din Republica Moldova este orientată spre Europa și vrea să iasă cu tot dinadinsul din lumea rusă. Și în interiorul blocului ACUM din cadrul coaliției de guvernare există o tranziție de generații.

Intelectualitatea moldovenească, formată la sfârșitul perioadei sovietice, apoi în anii 1990 și poate chiar și puțin în noul mileniu, după anul 2000, era o intelectualitate formată în spirit românesc, potențial unionistă sau activ unionistă. Era o intelectualitate orientată spre România, de cultură română, în general de formație umanistă sau juridică.

Dar între timp a apărut o generație mai nouă de intelectuali moldoveni – cea formată în Occident, cu diplome de la Harvard, de la Oxford, din alte țări din Europa Occidentală, care nu mai este formată în România și pentru care cultura română nu mai este în mod necesar un reper. Occidentul este reperul dominant, iar formațiunea lor nu mai este nici umanistă, nici juridică, formațiunea lor este economică și financiară. Și ei se ghidează după aceste criterii. Pentru ei România nu mai este țara-mamă neapărat. La nivel identitar, ei tot se consideră români, nu moldoveni, consideră că limba lor este română, nu-i moldovenească. Dar la nivelul opțiuniilor culturale, politice, strategice, Occidentul este reperul, nu Bucureștiul. Reperul este cultura economică occidentală, care este cu totul diferită de cultura economică a actualei Românii.

Aceste tendințe se manifestă și ele în interiorul Blocului ACUM, și anume aceste tendințe sunt la originea unor tensiuni în interiorul Blocului ACUM. Dacă ați observat, tensiunile din interiorul Blocului ACUM au loc în mare parte între aceste două tipuri de formațiuni intelectuale.

Iată de ce spun: pe de o parte, guvernarea actuală are reprezentativitatea cea mai largă dintre toate guvernările de până acum din Republica Moldova, iar pe de altă parte, această largă reprezentativitate devine un factor de relativă șubrezenie și de aceea este cu atât mai important ca această guvernare largă, reprezentativă să continue pe cât mai mult timp posibil.”

Europa Liberă: Ați făcut o analiză foarte amplă a ceea ce se întâmplă acum la Chișinău la nivelul elitelor politice. Dar pentru scopul acestei discuții reținem că nu vi se pare că se produce o reorientare masivă a Republicii Moldova către Rusia, inclusiv datorită faptului că actuala coaliție la putere reprezintă toate curentele de opinie, inclusiv cele anti-ruse. În continuarea acestui gând, credeți că Maia Sandu și președintele Igor Dodon își coordonează acțiunile în planul politicii externe, adică trag la aceeași căruță, sau trag în direcții opuse? În timp ce Igor Dodon găzduia la Chișinău oficiali ruși, Maia Sandu se afla în vizită la Washington, în fruntea unei delegații compuse doar din oficiali guvernamentali desemnați de Blocul ACUM, nu și din partea PSRM. Deci, credeți că Dodon și Sandu trag la aceeași căruță sau trag în direcții opuse?

Vladimir Socor: „Maia Sandu a declarat de câteva ori în spațiul public că există un fel de diviziune a muncii între cele două componente ale coaliției guvernamentale. Maia Sandu a spus că este un lucru perfect natural ca cei din Blocul ACUM, care au relații mai strânse cu Occidentul, să lucreze cu Occidentul pe această dimensiune și la fel de natural este ca dl Dodon, care are relații mai strânse cu Rusia, să lucreze în interesul statului Republica Moldova pe această dimensiune. O diviziune a muncii naturală.

Nu sunt la curent cu ce s-a întâmplat în timpul care a trecut de la aceste declarații ale Maiei Sandu. Presupun că dânșii își coordonează acțiunile în întrevederile pe care le au cu regularitate. Dacă nu mă înșel, în ziua de luni a fiecărei săptămâni au întrevederi și probabil că la aceste întrevederi își coordonează acțiunile.

Eu am salutat faptul că delegațiile guvernamentală și parlamentară care s-au dus în timpul verii la Bruxelles și la Moscova au avut o componență mixtă, ambele componente ale coaliției guvernamentale au fost reprezentate și în delegația de la Moscova, și în delegația de la Bruxelles. Eu am salutat acest lucru și eu aș dori, ar fi foarte folositor pentru Republica Moldova, în interesul statului, ca liderii socialiști să călătorească mai mult în Occident, să aibă mai multe contacte cu lideri occidentali, să se obișnuiască a discuta cu lideri occidentali, să deprindă modul de a comunica cu aceștia, deoarece între liderii și oamenii de stat occidentali și cei din unele state din zona noastră există mari dificultăți de comunicare de ambele părți. Fiecare parte are dificultăți a înțelege ce comunică cealaltă parte în mesajul ei.

Deosebirile de nivel cultural, de cultură politică sunt atât de profunde, încât mesajele nu sunt percepute corect, nu sunt înțelese, există inhibiții din partea unor lideri din Republica Moldova și din alte țări ale zonei noastre, un fel de inhibiție să apară în societatea liderilor occidentali, o teamă de a nu face gafe, o teamă de a se exprima greșit, o teamă de a nu-l înțelege pe interlocutor, o teamă de a demonstra că ei nu cunosc limba engleză.

Acest lucru nu este în interesul Republicii Moldova. Noi nu trebuie să ne bucurăm de faptul că un președinte, un șef de stat, indiferent de culoarea lui politică, e izolat de omologii săi occidentali. Noi trebuie să dorim ca această comunicare să aibă loc. Este în interesul statului ca acest lucru să se producă și în modul acesta se schimbă mentalitățile. Mentalitățile nu se schimbă prin izolare, se schimbă prin contact.”

Europa Liberă: Vom insista totuși pe întrebare: Maia Sandu și Igor Dodon au un scop comun și colaborează pentru atingerea acestui scop, pe care îl putem defini în cuvinte generale drept bunăstarea Republicii Moldova, sau au scopuri diferite, rivale?

Vladimir Socor: „E greu de spus, deoarece, în acest moment, cele două componente ale coaliției guvernamentale colaborează și rivalizează în același timp. Ei colaborează în interesul comun al scoaterii Moldovei din criză. Nici măcar nu-i vorba de prosperitate deocamdată, e vorba de a scoate Moldova dintr-o criză profundă. Moldova a fost, practic, pe pragul dispariției ca stat, ca entitate statală funcțională. Ea trebuie scoasă din adâncimea unei crize. Din acest punct de vedere, componentele coaliției guvernamentale au același interes.

Dar, în același timp, ele sunt rivale. Sunt rivale politic și cultural, cum spuneam adineauri. Și alegerile locale care vor avea loc în octombrie, pe termen scurt, accentuează rivalitatea. După alegeri, elementele de rivalitate ar putea să fie mai puțin subliniate. Dar atât timp cât avem alegerile în față, elementele de rivalitate riscă să predomine asupra elementelor de interes comun.”

Europa Liberă: Dar în plan extern, revine Republica Moldova la politica veche a vițelului blând care suge de la două vaci? După 2009, s-a renunțat la tipul acesta de discurs, politicienii de după 2009, începând cu Guvernul Filat și terminând cu Guvernul Filip, au spus că integrarea europeană este singura prioritate și direcție. Acum se revine? Și dacă se revine la politica veche, acesta este un lucru bun?

Vladimir Socor: „În primul rând, Rusia nu este o vacă, Rusia nu are lapte de dat. Dacă Rusia este o vacă, e o vacă stearpă. Vaca de muls e Europa, nu e Rusia. Asta e o primă reflecție.

A doua reflecție este despre integrarea europeană. Republica Moldova trebuie, în primul rând, să construiască Europa la ea acasă. A vorbi despre integrarea europeană, înseamnă a sări peste etape. Această retorică, sărind peste etape, a fost o retorică de tip demagogic, care a caracterizat guvernările din perioada 2009-2018. A fost o retorică de tip demagogic, care, în loc să construiască Europa în Republica Moldova, avea ambiția de a profita de partenerii externi pentru a legitimiza guvernarea din Moldova, fără integrarea europeană. Era vorba de o retorică cu scopul de a legitimiza guvernarea din Republica Moldova în ochii unei mari părți a electoratului, dar nici pe departe ai întregului electorat, în ochii propriilor votanți.

Maia Sandu a reformulat problema în mod corect – a construi Europa la noi acasă, înainte de a vorbi de integrarea europeană. Întâi – tema de acasă, abia apoi vorbim despre integrarea europeană.”