Vladislav Gribincea: „Întrebarea nu este dacă dizolvăm parlamentul, ci când” (VIDEO)

Legislativul actual mai funcționează cât este în vigoare starea de urgență, a declarat Europei Libere președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea. Decizia parlamentului de a institui starea de urgență a fost contestată la Curtea Constituțională. „Curtea, cred că, va decide acest fapt în 1-2 săptămâni, căci ar fi ilogic să dea verdictul când decizia va expira. La expirarea sau anularea stării de urgență, președinta Sandu va emite decretul de dizolvare a parlamentului și va stabili data alegerilor anticipate”, mai spune Vladislav Gribincea.

Vladislav Gribincea: „Întrebarea nu este dacă dizolvăm parlamentul, ci când”

Vladislav Gribincea: „Hotărârea Curții Constituționale prin care se constată că parlamentul poate fi dizolvat este definitivă și ea nu poate fi contestată, hotărârile Curții Constituționale sunt obligatorii, adică președinta are dreptul să dizolve parlamentul. Acum întrebarea nu este dacă dizolvăm parlamentul, ci când îl dizolvăm. La sfârșitul lunii martie, parlamentul a adoptat o hotărâre privind introducerea stării de urgență, iar pe perioada stării de urgență, potrivit Constituției, parlamentul nu poate fi dizolvat.

Am impresia, adică presimțirea mea puternică este că starea de urgență a fost introdusă anume în eventualitatea în care Curtea Constituțională ar fi dat acest aviz pe care l-a dat ieri, adică scopul stării de urgență este, de fapt, să împiedice dizolvarea imediată a parlamentului. Dar chiar și așa, prima chestiune - această stare de urgență poate fi declarată neconstituțională și eu nu văd cum această stare de urgență poate fi declarată constituțională, fiindcă starea de urgență înseamnă că există o urgență deosebită față de situația anterioară. Ce s-a schimbat din 1 aprilie încoace?”

Europa Liberă: Dar Curtea Constituțională ar putea să se pronunțe sau nu?

Vladislav Gribincea: „În practică, Curtea Constituțională prin acoperirile sale trebuie să producă efect. Această hotărâre cu privire la starea de urgență expiră pe 30 mai, deci este logic ca Curtea Constituțională să dea hotărârea pe 20 mai sau pe 25 mai, fiindcă care este efectul hotărârii Curții Constituționale, dacă oricum măsura expiră, plus că miza nu este una simplă? Eu nu exclud că Curtea Constituțională ar putea să dea decizii pe aceste excepții în una-două săptămâni. Dacă Curtea Constituțională declară neconstituțională declararea stării de urgență, atunci președinta, în același moment, poate să trimită decretul de dizolvare și președinta nu doar dizolvă parlamentul, ea și stabilește singură data alegerilor.”

Europa Liberă: Ce poate să facă până atunci parlamentul și, mai ales, cei 52, 53, 54 de deputați care au anunțat că ar fi creat o majoritate?

Vladislav Gribincea: „Ei multe pot să facă, adică ei pot să adopte legi până la decretul de dizolvare formală, până atunci ei pot adopta legi.”

Europa Liberă: Și PSRM a spus că până atunci nu-i exclus că ar putea să promoveze mai multe proiecte de legi care vor crește bunăstarea cetățenilor?

Vladislav Gribincea: „E clar, campania electorală începe din prima zi de după alegeri.”

Europa Liberă: Acest verdict al Curții Constituționale de unii a fost salutat, de alții este blamat și chiar fostul președinte Igor Dodon spunea că Maia Sandu să facă alegeri la ea în birou, avertizând-o că alianța PSRM-Șor nu-i va da bani pentru acest scrutin parlamentar anticipat.

Vladislav Gribincea: „Parlamentul nu are discreție, hotărârea Curții Constituționale este obligatorie atât pentru Maia Sandu, cât și pentru Igor Dodon, atât pentru PAS, cât și pentru PSRM, Șor, Partidul Democrat ș.a., de aceea că nimeni nu este deasupra Constituției și hotărârilor Curții Constituționale. Dacă o hotărâre a Curții Constituționale nu este corectă, unicul organ care o poate invalida este tot Curtea Constituțională.”

Europa Liberă: Și tot Igor Dodon declară că parlamentul va aproba, ar putea, cel mai probabil, să aprobe o declarație cu privire la uzurparea puterii în stat de către președinta Maia Sandu.

Vladislav Gribincea: „Politicienii din Republica Moldova pot surprinde, dar hotărârea, oricum, este obligatorie, restul sunt povești de adormit copiii.”

Europa Liberă: Nemulțumirea multor fruntași ai PSRM e că doi magistrați au avut opinii separate și că argumentele lor ar fi cântărit mai mult și din acest motiv ar putea să ceară demisia altor trei judecători ai Curții Constituționale care au votat pentru această decizie.

Vladislav Gribincea: „Haideți să facem o retrospectivă: hotărârile Curții Constituționale se iau cu majoritate, în curțile constituționale veritabile chestiunile sensibile mai degrabă se iau cu majoritate decât unanim. Deoarece vă închipuiți că este un judecător care trebuie să ia o decizie împreună cu alți cinci judecători, acei cinci judecători nu au fost aleși de acel judecător, dar acel judecător parcă ar fi însurat sau măritat cu ceilalți cinci, fiindcă trebuie să înțeleagă pe chestiuni poate cele mai importante pentru țară.

Acum imaginați-vă că Dvs. câteodată aveți disensiuni foarte mari cu soțul Dvs. și nici nu mergeți la cină, dar cum e să ajungi să fii unanim cu alți cinci oameni care nici ei nu v-au ales și nici Dvs. nu i-ați ales? În cele mai mari chestiuni pentru țară e normal să ai opțiune separată, hotărârea totuși se ia cu majoritate, ne place nouă asta sau nu. Da, ea poate să genereze discuții în cercul savanților, în cercul juriștilor, dar asta nu știrbește cu nimic obligația de a o executa.”

Europa Liberă: Dar în ce condiții pot fi demiși judecătorii Curții Constituționale?

Vladislav Gribincea: „Judecătorii Curții Constituționale pot fi demiși doar de plenul Curții Constituționale, cu majoritatea membrilor Curții Constituționale. Nici parlamentul nu-i poate revoca, nici guvernul nu-i poate revoca, nici Consiliul Superior al Magistraturii nu-i poate revoca, așa că discuțiile de genul încredere/ neîncredere, eu nu vreau să intru în dileme politice, dar dacă Partidul Socialiștilor spunea că ei sunt gata de alegeri și ei vor să meargă la alegeri, ce contează e cu o lună mai devreme sau cu o lună mai târziu? Decât să se apuce să se confrunte între ei, poate, într-adevăr, merg deja, așa cum a spus Curtea Constituțională, că o lună sau două nu schimbă absolut nimic, și-s discuții în van, certuri ca la ușa cortului care nu fac față nici unora, nici altora? Suntem în pandemie, haideți poate facem odată alegerile acestea, trecem peste dânsele și ne apucăm de lucru?”

Europa Liberă: Dar pandemia nu ar putea să fie un motiv că mai degrabă se așteaptă vaccinarea populației, ca după asta să existe o siguranță mai mare că la anticipate se merge fără mare risc privind sănătatea oamenilor?

Vladislav Gribincea: „Prima chestie - peste 80 de țări au făcut alegeri în pandemie și nicăieri în aceste țări nu s-a văzut o erupție de infecții după alegeri. A doua chestiune este că legea prevede că de la dizolvarea parlamentului președinta nu are mare discreție, alegerile trebuie să aibă loc de la 60 de zile până la 3 luni.”

Europa Liberă: Așa este...

Vladislav Gribincea: „Adică să ne închipuim situația în care dizolvarea parlamentului are loc pe data de 15 mai, de exemplu, da? Prin urmare, alegerile pot să aibă loc de pe 14 iulie până pe 15 august, asta este perioada. Dacă e mai devreme, e și mai bine, aici se joacă, dar ideea e că nu pot avea loc sau pot avea loc, chestiile acestea sunt prevăzute în lege, asta nu că vrea Sandu sau vrea Dodon altfel. O lună de zile în pandemie nu schimbă absolut nimic, dacă vorbim real de infectări.”

Europa Liberă: Într-o lună de zile pot fi vaccinați mai mulți cetățeni care sunt potențiali alegători.

Vladislav Gribincea: „Sunt de acord, dar într-o lună de zile în Republica Moldova nu apar cu 40 la sută mai mulți vaccinați, 40% sau 30%, sau 20% din populație nu poți să vaccinezi în Republica Moldova. Prin urmare, această lună de zile nu o să aducă o schimbare calitativă. Adică să spunem că da, peste o lună de zile noi o să fim dincolo de orișicare risc, risc oricum o să reziste. Plus că mai este încă o chestiune, lipsa unui guvern, de fapt, determină această incapacitate proastă de a gestiona pandemia.”

Europa Liberă: Iată aici am vrut să ajungem. Și atunci, ce se va întâmpla la capitolul gestionarea situației pandemice?

Vladislav Gribincea: „Acum un nou guvern nu poate fi învestit, parlamentul trebuie să meargă la dizolvare. Prin urmare, noi trebuie să învestim cât mai repede un guvern, adică trebuie să organizăm alegerile cât mai repede ca după asta cât mai repede să se învestească guvernul, că dacă alegerile au loc în iulie, de exemplu, până se validează rezultatele e sfârșitul lunii iulie, începutul lui august, până se formează guvernul, deja suntem în septembrie. Dacă facem alegerile în august, o să avem în octombrie guvern când intrăm în toamnă cu un nou val potențial de infectări, fiindcă în vară de obicei sunt mai puține infecții, iarna, când stăm în spații închise, sunt mai multe.”

Europa Liberă: Până în ziua alegerilor mai e nevoie de întâlnirea concurenților electorali cu potențialii lor alegători?

Vladislav Gribincea: „Conform legii, 30 de zile trebuie oferite pentru înregistrarea candidaților și încă cel puțin o lună pentru campanie. Și ar fi normal ca această campanie să fie făcută, în primul rând, într-o perioadă cât de cât propice, adică vara, când riscul de infectare e mai mic, te poți întâlni afară, nu înăuntru, și a doua chestiune foarte importantă este că trebuie să alegi o perioadă în care să ai o prezență mare la vot, fiindcă momentul în care ai o prezență mică la vot, legitimitatea parlamentului este pusă în discuție, iar în luna august, de obicei, oamenii votează foarte prost, fiindcă oamenii în august, vrem noi sau nu vrem, pleacă la odihnă.”

Europa Liberă: Bine, dar acum, existând aceste restricții, totuși, lumea mai degrabă alege să rămână acasă?

Vladislav Gribincea: „Unii rămân, dar foarte mulți pleacă, cu regret, chiar și în pandemie am văzut foarte mulți oameni plecând prin țări exotice.”

Europa Liberă: Problema cu cei care vin din stânga Nistrului să voteze a fost soluționată?

Vladislav Gribincea: „Nu, ea n-a fost soluționată, am impresia că există un proiect în acest sens, dar tot nu răspunde la această întrebare. Problema alegătorilor din diasporă sau din regiunea transnistreană este una politică inventată.”

Europa Liberă: De ce?

Vladislav Gribincea: „Soluții tehnice pentru ele, dacă era voință politică, se găseau demult.”

Europa Liberă: Adică să fie organizate mai multe secții de votare?

Vladislav Gribincea: „Nu doar secții. Haideți să spunem, pentru regiunea transnistreană: poți să interzici intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a autobuzelor, adică organizat, prima chestiune, a doua chestiune, se poate verifica mai bine modul cum se organizează lucrurile și atunci chestiunile dispar, și a treia este pentru diasporă. Eu cred că pentru diasporă, dacă dorim, mai ales în pandemie, să facem altă soluție decât mărirea numărului secțiilor de votare nu există – asta-i una, și doi – în pandemie chiar trebuie să ne gândim la ce facem, inclusiv pentru regiunea transnistreană, că ceea ce am văzut eu, unele secții de votare pentru regiunea transnistreană nu au arătat deloc bine din perspectiva prevenirii pandemiei.”

Europa Liberă: Dar aleșii poporului ar putea să opereze modificări la Codul Electoral în perioada rămasă?

Vladislav Gribincea: „În mod tehnic – da, dar nu este recomandabil, Comisia de la Veneția nu recomandă.”

Europa Liberă: Dacă acțiunile sunt pentru a îmbunătăți condițiile de vot, atunci se pare că e acceptabil?

Vladislav Gribincea: „Da, pentru a facilita votul – da, dar în Republica Moldova întotdeauna cu intențiile nobile sunt promovate proiectele proaste, adică eu nu m-aș avânta acum în modificarea Codului Electoral, anumite modificări tehnice pot fi la procedura de vot, dar cu privire la sancțiuni, cu privire la limitări, eu cred că nu, n-aș recomanda, în primul rând, deoarece chiar dacă ele se introduc, ele nu vor putea să fie înțelese de către toți ca să fie respectate într-o perioadă așa de scurtă.”

Europa Liberă: Se vehiculează foarte mult dacă s-ar putea sau nu să se insiste pe ideea ca să nu voteze cetățenii din diasporă, trezesc și neliniștiri în rândul celor aflați peste hotare, iar pe de altă parte, știți că scopurile politice niciodată...

Vladislav Gribincea: „Formal, votul cetățenilor peste hotare nu poate fi interzis. Formal, cetățenii Republicii Moldova rămân cetățeni ai Republicii Moldova și în Statele Unite, și în Germania, și Burkina Faso sau în Australia.”

Europa Liberă: Și cu pașaport, și cu viză de reședință în Moldova majoritatea?

Vladislav Gribincea: „Unica problemă care există este posibilitatea practică pentru aceștia ca să voteze, noi nu avem votul electronic, deocamdată, deși cred că încolo o să mergem, în vreo 10-15 ani foarte multe țări vor avea votul electronic, e și mai ieftin și e și mai sigur decât cel pe hârtie, apropo. Vorbește mult despre siguranță, eu cred că e mai simplu să falsifici un vot pe hârtie decât unul electronic, fiindcă în votul electronic rămân urme inevitabil, adică prima este posibilități tehnice de a face votul electronic, dar aici, când e vorba de votul electronic și votul din diasporă, iarăși intrăm în dileme politice, fiindcă noi știm că anumite partide au susținere în anumite regiuni, fie că e vorba de Federația Rusă, fie că e vorba de Uniunea Europeană sau Statele Unite ale Americii. Și votanții din Uniunea Europeană și Statele Unite sunt mult mai activi decât cei din Est, în consecință, partidele care real sunt susținute de cei din Est sunt mai puțin încântate, aș spune eu așa, de introducerea votului electronic sau de deschiderea mai multor secții de votare.

Discuția, inevitabil, pleacă pe ce interese politice urmărim prin aceste modificări ale Codului Electoral. Eu aș vrea foarte mult ca noi să avem odată o modificare bună a Codului Electoral și să mai încetăm să discutăm: asta mie îmi convine sau asta ție îți convine. Noi trebuie să facem așa încât să oferim cele mai bune condiții pentru cetățeni ca să voteze, dar deja care sunt aceste voturi – asta-i responsabilitatea politicienilor să lupte și să demonstreze că ei sunt cei mai buni.”

Europa Liberă: Dar dacă în mintea cuiva totuși este această idee că trebuie să modifice Codul Electoral ca să le interzică celor din diasporă să voteze, ar putea să-i înrăiască și mai mult pe cei din afară, pentru că ei au argumentele lor, că trimit remitențe...

Vladislav Gribincea: „Modificarea aceasta este declarată neconstituțională, e sortită neconstituționalității din start. Tehnic ce ar putea să se întâmple, ar putea să nu deschidă secții de votare și atunci o să avem o problemă cu legitimitatea alegerilor, având în vedere că la alegerile precedente mai mult de 10% din voturi au fost exprimate peste hotare, iar 10% pot schimba rezultatul oricărui vot, mai ales al celor parlamentare, fiindcă 10% în alegerile parlamentare contează mult mai mult decât 10% de voturi în alegerile prezidențiale, adică 10% în favoarea unui partid, spre deosebire de prezidențiale unde există un singur câștigător, în parlamentare toate partidele care obțin scorul intră.”

Europa Liberă: Trebuie de văzut dacă se menține entuziasmul, elanul celor din alte state și la un scrutin parlamentar, pentru că ar fi deosebiri între felul cum înțeleg cei din diasporă să voteze la alegerile prezidențiale și la cele parlamentare.

Vladislav Gribincea: „Inevitabil va fi, dar participarea la vot e una și șansa de a vota, dreptul de a vota e cu totul altceva. Noi vorbim acum despre oferirea dreptului cetățenilor să voteze, nu de modul în care acest drept va fi folosit. Exact așa ca în Republica Moldova, noi trebuie să oferim dreptul oricui să voteze. Conform legii, noi nu avem obligația să impunem oamenii să voteze și să fie sancționați cei care nu participă, dar, cel puțin, șansa de a vota trebuie acordată.”

Europa Liberă: În luna iunie expiră mandatul unor membri ai Comisiei Electorale Centrale (CEC). Aici poate să intervină parlamentul sau poate să prelungească automat mandatul lor pentru a se organiza aceste alegeri parlamentare anticipate?

Vladislav Gribincea: „Sincer vorbind, eu nu aș vrea ca să se schimbe componența CEC-ului, fiindcă numirea membrilor CEC în ajun de alegeri are o încărcătură politică determinantă și numirea unor oameni de o majoritate astăzi, inevitabil, e făcută cu scopul de a influența cumva rezultatele alegerilor. Modificarea legislației electorale nu se recomandă cu un an de zile înainte de alegeri, eu cred că nici modificarea componenței Comisiei Electorale Centrale în ajun de alegeri nu este un lucru bun. Dar în lege este scris, fiindcă ei sunt demnitate publică, în momentul în care alți supleanți ai lor nu sunt numiți, ei își continuă activitatea până la numirea supleanților.”

Europa Liberă: Ce poate să facă guvernul interimar în această perioadă?

Vladislav Gribincea: „Toate urgențele le poate face, bani poate aloca în limita în care asta nu implică angajamente financiare externe și modificarea Legii bugetului...”

Europa Liberă: Credeți că va fi mult mai ușor ca după aflarea rezultatului alegerilor parlamentare anticipate să se constituie o majoritate, să fie învestit un guvern?

Vladislav Gribincea: „Eu cred că, după asemenea scuturătură care a fost până acum, consensul va fi găsit mult mai ușor. Plus la asta, nu cred că vor fi mulți cei care vor dori alegeri anticipate încă o dată după ce au avut loc...”

Europa Liberă: Dar acest verdict al Curții Constituționale poate fi considerat un precedent pentru situații de conflict între instituția prezidențială și legislativ?

Vladislav Gribincea: „Da, el poate fi considerat un precedent, fiindcă interpretarea dată Constituției astăzi va genera efecte și pentru viitor. Cum am văzut eu acest conflict? Eu am văzut un președinte care n-a vrut să învestească un guvern și un parlament care n-a vrut să învestească un guvern, că dacă un parlament dorea să învestească un guvern, imediat după respingerea candidaturii dlui președinte interimar al PAS, dl Grosu, veneau ei cu propunerea, dar ei n-au venit. În aceeași zi, pe 25, ei puteau să vină cu o propunere formală.”

Europa Liberă: Un pic mai târziu au venit cu candidatura dlui Golovatiuc.

Vladislav Gribincea: „Nu, formal această candidatură n-a ajuns la președinție.”

Europa Liberă: Și de ce ei insistau pe ideea că au voturi suficiente pentru a învesti un cabinet de miniștri în frunte cu dl Golovatiuc?

Vladislav Gribincea: „Asta n-o înțeleg nici eu. Dacă voi spuneți că aveți această intenție, strângeți încă o dată semnăturile și prezentați-le președintei.”

Europa Liberă: Acum e târziu.

Vladislav Gribincea: „Acum e târziu deja, anume asta și voiam să spun, că dacă parlamentarii doreau, ei puteau să facă chestiile astea. Adică, formal propunerea la președinție nu era. Mie mi s-a părut că fie Partidul Socialiștilor e prost consiliat, fie Partidul Socialiștilor nu vrea învestirea unui guvern.”

Europa Liberă: Dar acest verdict al Curții Constituționale pune capăt războiului politic dintre instituția prezidențială și cea legislativă?

Vladislav Gribincea: „Judecătorii niciodată nu pun capăt războaielor, ei trasează anumite soluții. Animozități între partide oricum au să existe, ele nu au să dispară odată cu hotărârea Curții Constituționale.”

Europa Liberă: Au fost solicitări și la partenerii externi ai Republicii Moldova. A venit un răspuns din partea Consiliului Europei, se aștepta și un răspuns de la Comisia de la Veneția. Cât de mult pot să intervină cei din exterior când e vorba despre un asemenea conflict pe interior?

Vladislav Gribincea: „Noi în Republica Moldova trebuie să ne soluționăm problemele noastre. Strasbourg-ul sau Bruxelles-ul ne pot ajuta pe anumite soluții juridice pentru depășirea crizei, iar vrea să discute Dodon cu Sandu sau Sandu cu Dodon, sau Șor cu Dodon e o chestiune internă a Republicii Moldova. În momentul în care cei de la Strasbourg sau cei de la Bruxelles văd astfel de demersuri, probabil că lor le apare pe față un zâmbet, fiindcă e neserios, problemele Republicii Moldova trebuie soluționate în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Un concurent electoral când poate fi exclus din cursă?

Vladislav Gribincea: „E complicat. Noi avem două exemple în acest sens.”

Europa Liberă: Cazul partidului lui Renato Usatîi...

Vladislav Gribincea: „...și a candidatei Partidului „Șor”.”

Europa Liberă: Renato Usatîi a avut câștigat de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Vladislav Gribincea: „Exact. Ceea ce voiam să spun este următorul lucru: da, excluderea unui candidat din alegeri poate avea loc pentru încălcări foarte serioase și argumente convingătoare, dar când încălcările nu sunt serioase și argumentele nu sunt convingătoare, excluderea unui candidat din alegeri nu poate avea loc.”

Europa Liberă: Finanțarea formațiunii este un aspect important?

Vladislav Gribincea: „Trebuie de văzut despre ce fel de finanțare este vorba: care-i mărimea ei, care este perioada, care a fost impactul acestei finanțări asupra campaniei, care sunt consecințele, nu este mai simplu poate de impus o amendă în valoarea finanțării ilegale ca să vină la stat? Lucrurile acestea sunt prevăzute de lege, excluderea unui candidat din alegeri se acceptă doar în cazul în care este vorba (cel puțin, precedentele curți europene erau) de un partid care militează pentru înlăturarea democrației. Iată pentru așa ceva se acceptă, pentru mesaje de promovare a violenței, urii interetnice, pentru așa ceva se acceptă, iar pentru chestiuni minore nu cred, fiindcă excluderea unui partid din alegeri are implicații duble: pe de o parte, partidul nu poate candida, dar, pe de altă parte, alegătorii nu-și poate exprima opțiunea de vot. Sunt întotdeauna alte soluții pentru încălcări minore, cum ar fi finanțarea externă, să confiști toți banii în folosul statului de la partidul care i-a cheltuit. Las’ să candideze mai departe.”

Europa Liberă: În societatea moldavă foarte des se vorbește că alegătorul este momit, este ademenit, este cumpărat cu hrișcă, cu zahăr, cu ulei, cu alte produse alimentare și chiar financiar. De ce până astăzi nu avem puse pe rol, să zic așa, niște dosare care ar confirma acest lucru ca să nu rămână doar la nivelul zvonurilor din societate?

Vladislav Gribincea: „Prima chestie pe care o văd eu este că e greu să vorbești despre nu lua o pungă cu ceva atunci când n-ai ce mânca, adică în sărăcie acest lucru este ceva obișnuit și e greu să blamezi oamenii, e cu totul altceva ce se întâmplă cu cei care dau. Intuiția mea îmi spunea întotdeauna că dădeau cei care aveau cel mai mult, iar oamenii trebuie să se gândească, în momentul în care cineva îmi dă mie bani pentru votul meu, oamenii ceia nu rămân în minus, de unde o să ia ei bani ca să-și răscumpere acele investiții pe care mi le-au dat mie? Exemplul clasic este dl Șor. Dl Șor a furat, potrivit judecătorilor, de la fiecare familie 16 mii de lei, de la fiecare familie din Republica Moldova 16 mii de lei și acum gândiți-vă cât a întors el înapoi la fiecare din aceste familii, și atunci concluziile îs evidente, numai că clar că oamenii trebuie să-și pună întrebări logice, că cașcavalul gratuit există doar în capcană.”

Europa Liberă: Știți argumentul a foarte mulți oameni care beneficiază de această pomană electorală și spun că au furat, dar ne dau și nouă?

Vladislav Gribincea: „Și atunci de ce ne plângem? În primul rând, să furi nu este OK, și mai rău este atunci când pe politicienii care fură îi promovezi la guvernare, fiindcă oamenii nu fură o singură dată și nu ultima dată. În momentul în care pui pe un hoț la guvernarea țării, nu te plânge atunci că țara e furată.”

Europa Liberă: Dar și parlamentul dă uneori exemple nu tocmai bune atunci când deputații trec dintr-un partid în altul? În actualul parlament a fost adoptată și o declarație referitoare la trecerea unui deputat dintr-un partid în altul și a fost condamnat acest lucru...

Vladislav Gribincea: „Și peste două săptămâni cei care au condamnat-o au trecut într-un alt partid...”

Europa Liberă: Și atunci, dacă la nivelul superior se fac asemenea lucruri, de ce cetățeanul să nu profite și el de acele pomeni electorale?

Vladislav Gribincea: „Dacă vă dă – luați, dar gândiți-vă când vă dați votul. Gândiți-vă când vă dați votul, fiindcă nimeni nu o să fie alături de dvs. în cabina de vot. Dacă cineva din politicieni vrea să dea pomeni electorale – asta este interzis, în primul rând, asta este interzis, asta este ilegal, pentru așa ceva acel candidat poate să răspundă, dar chiar dacă ajunge la dvs., înțeleg că suntem în Republica Moldova, luați această pomană, dar duceți-vă la urna de vot și votați cum vă spune conștiința. Și în momentul în care dvs. o să votați cum vă spune conștiința, nu cum cineva a vrut să vă cumpere votul, data viitoare nimeni nu o să vă ofere chestiile date și politicienii o să înțeleagă că ei trebuie să fie responsabili în procesul de vot.”

Europa Liberă: Sondajele de opinie arată că în următorul parlament ar accede aproximativ aceleași partide.

Vladislav Gribincea: „Sondajele pe care le-am văzut eu sugerează că în viitorul parlament am putea să avem pentru prima dată un singur partid care guvernează.”

Europa Liberă: Asta e bine sau nu e bine?

Vladislav Gribincea: „Niciodată nu e bine în țările în tranziție când un singur partid ajunge să guverneze țara, fiindcă îl rupe în extreme. Noi, în Republica Moldova, de obicei o luăm fie în dreapta, fie în stânga, așa înainte să mergem mai greu. Eu sunt susținătorul unor sisteme de contrabalanță întotdeauna între puterile politice, dar estimarea mea este că în viitorul parlament am putea să avem un singur partid care să guverneze și probabilitatea e destul de mare apropo. Dacă noi ne uităm la ultimele două sondaje, care arătau un partid cu 30-40% susținere și asta nu ia în calcul diaspora, diaspora putea să mai adauge acelui partid încă 5%, adică el ar putea să ia 45% din voturi și dacă ne uităm la redistribuirea mandatelor, fiindcă anumite partide nu o să treacă pragul minim, atunci s-ar putea întâmpla că, în urma redistribuirii, acel partid să aibă mai mult de 51 de deputați în parlament. Și asta, de fapt, eu cred că e marea boală de ce ei nu își doresc alegerile anticipate, fiindcă înțelege și dl Filip că nu trece, și dl Plahotniuc cu ambele partide, și dl Șor că nu mai are votul de aur, iar dl Dodon se teme că nu va mai fi la guvernare. Eu așa înțeleg lucrurile, că dacă era așa de sigur că ulterior se va face o alianță cu d-lui, el nu are de ce să nu meargă la alegeri.”

Europa Liberă: Și parlamentul următor va putea fi calificat ca un parlament curat?

Vladislav Gribincea: „Haideți să nu ne facem iluzii, puterea îmbată și puterea absolută îmbată absolut. Oamenii oricum trebuie să fie cu ochii pe cei care guvernează, indiferent ce culoare politică au.”

Europa Liberă: Punem punct și o lăsați totuși pe dna Sandu să anunțe data alegerilor parlamentare anticipate?

Vladislav Gribincea: „Da, asta este atribuția ei legală și e și obligația ei, conform Constituției. În momentul în care a fost dat avizul Curții Constituționale, dna Sandu este obligată, conform Constituției, să dizolve parlamentul. Întrebarea este: când aceste alegeri vor avea loc? Ceea ce este cert e că, dacă situația de urgență rămâne în vigoare, atunci alegerile pot avea loc între 1 august și începutul lui septembrie, iar dacă starea de urgență este anulată, atunci am putea să avem la mijlocul lunii august alegeri parlamentare.”