Președinta Curții a spus că imposibilitatea formării guvernului este o circumstanță care justifică dizolvarea. Decizia Curții nu poate fi supusă vreunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial. Urmează așadar ca președinta R. Moldova, Maia Sandu, să dizolve Parlamentul și să anunțe data la care urmează să fie organizate alegerile parlamentare anticipate. Discutăm despre consecința ultimelor evenimente cu profesorul Alexandru Arseni.
Europa Liberă: Discutăm pe marginea verdictului pe care l-a dat Curtea Constituțională (CC). Înalta Curte a spus că s-au întrunit toate circumstanțele pentru a fi dizolvat parlamentul R. Moldova, a fost răspunsul la sesizarea pe care președinta Maia Sandu a înaintat-o către CC. Ce urmează?
Alexandru Arseni: „Sesizarea a fost înaintată în conformitate cu prevederile constituționale, inclusiv Articolul 135 (f), cum a subliniat și răspunsul de la Consiliul Europei. Deci totul se încadrează. Acum, dat fiind că CC este organul abilitat, independent, de jurisdicție constituțională, de a constata circumstanțele, în sesizare au fost prezentate și documentate aceste circumstanțe, le-a constatat CC, ele servesc ca temei juridic constituțional pentru ca Președintele R. Moldova, dna Maia Sandu, să emită decret despre dizolvarea parlamentului și numirea datei alegerilor anticipate.”
Europa Liberă: Dar acest lucru nu se va întâmpla, pentru că este instituită stare de urgență și chiar consiliera dnei Sandu pe probleme juridice, Olesea Stamate, fost ministru al justiției, a spus că Maia Sandu nu se va grăbi cu emiterea acestui decret.
Ce ține de data emiterii decretului și de circumstanțe, este un drept exclusiv al șefului statului, discreționar
Alexandru Arseni: „Ce ține de data emiterii decretului și de circumstanțe, este un drept exclusiv al șefului statului, discreționar. Va analiza situația creată, cu atât mai mult că avem sesizări la CC privind declararea ca fiind neconstituțională a acelei hotărâri prin care a fost instituită starea de urgență, care chiar și însuși prim-ministrul interimar, în emisiune, a spus că nu are niciun temei juridic și nu trebuiește atâta. Dar, iarăși, atâta timp cât este sesizarea și nu este examinată de către CC, ea se consideră constituțională, această hotărâre. Atunci șeful statului va aștepta această decizie a CC, care conform articolului 135, alineatul 1 (a), declară neconstituționale sau neconstituționale hotărârile parlamentului, legitimitate totalmente. Explicăm cu Dvs. variantele posibile.”
Europa Liberă: Absolut.
Alexandru Arseni: „Ultimul cuvânt îi aparține șefului statului. Dat fiind că starea de urgență expiră la 30 mai, dumneaei, prin decret, poate să spună că, de 1 iunie 2021, parlamentul este dizolvat și se numesc alegeri parlamentare anticipate.”
Europa Liberă: Dar între timp deputații, cel puțin majoritatea, ar putea să prelungească această stare de urgență.
Alexandru Arseni: „Dacă face și acest lucru, atunci trebuie de emis decretul că aceasta nu este stare de urgență, dar este blocarea activității instituțiilor statului și, în primul rând, a guvernului, care este unica autoritate din puterea executivă, care pune în mișcare întreg mecanismul de asigurare a exercitării legilor, a funcționării economiei, medicinei, educației. Și dacă lucrul acesta deputații îl vor face, chiar și în starea de urgență se poate de declarat. Pentru că nu este de urgență motivată, ci politic, de a bloca! E un fel de sabotaj!” De fapt, această acțiune a fost săvârșită încă la 23 decembrie 2020!”
Europa Liberă: Atunci când și-a prezentat demisia premierul Chicu.
Alexandru Arseni: „Da!”
Europa Liberă: Dar el și-a prezentat-o în intenția de a fi dizolvat legislativul.
Alexandru Arseni: „Eu vă rog încă o dată, nu credeți în declarațiile celor care dețin puterea! Ei nu pentru asta și-au dat demisia. Și-au dat demisia ca să blocheze activitatea șefului statului și a instituțiilor! Oare cu avem rezultatele de față? Doar le avem!”
Europa Liberă: Dle Arseni, nu a întârziat reacția socialiștilor, care spun că „prin decizia de astăzi, majoritatea judecătorilor de la CC, trei din cinci, au uzurpat instanța supremă a R. Moldova în interesul politic al președintelui țării, prin aceasta încălcând grav normele constituționale, deciziile proprii, adoptate pe parcursul ultimilor ani, recomandările Consiliului Europei și ale Comisiei de la Veneția”.
Alexandru Arseni: „Ei pot să declare orice. Noi examinăm și explicăm prevederile constituționale, pe care le ignoră această fracțiune! Articolul 134, alineatul 2 din Constituție stabilește foarte clar, pentru toată societatea din R. Moldova și Consiliul Europei tot știe e asta. Citez: CC este independentă de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției.”
Europa Liberă: Au fost două opinii separate.
Alexandru Arseni: „Eu nu uit de explicația aceasta. Iar articolul 134, prin alineatul 3, stabilește, citez: CC garantează supremația Constituției, asigură realizare principiului separării puterilor în stat, puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească. Care încălcări a făcut? Or, judecătorii, în exercițiul atribuțiilor lor, articolul 137 din Constituție, ne spune: judecătorii CC sunt inamovibili pe durata mandatului, independenți și se supun numai Constituției.”
Europa Liberă: Vladimir Țurcanu și Serghei Țurcanu au avut opinii separate.
Alexandru Arseni: „Fiecare din judecători are dreptul la opinie separată, nimeni nu-i interzice. Numai că această opinie separată trebuie să fie declarată și anexată la hotărârea finală a CC. Și atunci când ea va fi publicată, avizul integral, atunci noi vom supune analizei această opinie separată, din punct de vedere științific. E dreptul judecătorului. Pentru că nu se vorbește că cei care au opinie separată nu se încadrează în articolul 137. Nu! E dreptul lor, dar asta deloc nu diminuiază legalitatea și legitatea avizului, căci el se adoptă cu votul majorității, pe principiu democratic, inclusiv în luarea deciziei.”
Europa Liberă: Ce pot face deputații care au constituit așa-zisa majoritate?
Alexandru Arseni: „Eu v-am rugat! Nu există majoritate, stimată doamnă! Iată, și Consiliul Europei a fost indus în eroare! Există un grup de deputați, din 52-54, iar majoritatea parlamentară este structură politico-juridică, reglementată prin articolul 4, articolul 12!”
Europa Liberă: Reformulez: ce mai pot face cei 54 de deputați, care au o altă părere decât cea pe care o are președinta Maia Sandu și CC. Pentru că fruntașii PSRM au spus că ei nu vor ține cont de această decizie a Curții, ar putea să nu țină cont.
Alexandru Arseni: „Este expresia aceea, cu cât ne ducem în pădure, cu atât mai multe lemne. Asta demonstrează încă o dată că, prin aceste declarații, deputații încalcă în mod flagrant Constituția! Care stabilește, în articolul 55, și este statutul deputatului, unde sunt drepturi și obligații, stabilite foarte clar, dar articolul 55 și 56 din Constituție, o să dăm citire. Articolul 55: Exercitarea libertăților. Orice persoană își exercită drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără a încălca drepturile și libertățile altora. Articolul 56, alineatul doi, spune: Cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, precum și militarii, răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și în cazurile prevăzute de lege depun jurământul cerut de ea. Citat încheiat. Uitați-vă câte articole din Constituție, prin aceste declarații! Deputații care se ascund după mandatul reprezentativ (art. 68 din Constituție) – asta este strigător la cer!”
Europa Liberă: Dar acești 52 (53, 54) de deputați ar putea, până la dizolvarea parlamentului, să adopte încă foarte multe legi, să desemneze membrii CEC, mandatele cărora expiră în iunie.
Alexandru Arseni: „Dvs. mă impuneti să intrăm în mecanismul pe care trebuie să-l exercite dna președinte, cu bună credință și numai în cadrul prevederilor constituționale, să curme aceste acțiuni distrugătoare a societății și a aparatului în întregime. Decretul semnat că intră în vigoare de la data de 1 iunie oprește toate aceste acțiuni și ele vor fi atacate cu vehemență la CC.”
Europa Liberă: Până la 1 iunie mai sunt 45 de zile.
Alexandru Arseni: „Și ce contează?”
Europa Liberă: Aleșii poporului au dreptul la inițiativă legislativă, la adoptarea legilor...
Alexandru Arseni: „Dar în această perioadă, când parlamentul este dizolvat, ei nu pot modifica legile organice ori Codul electoral, cu toate că el nu este confirmat prin legea organică, așa cum prevede articolul 72, alineatul 1 (a) și nu pot modifica, cu atât mai mult, Constituția. Adică, în așa caz, nu dă Doamne, dar dacă vor merge la așa acțiuni, asta nu se încadrează în nicio explicație, nici într-un comportament sănătos.”
Europa Liberă: Dar, cum își mai argumentează socialiștii acțiunile de după anunțarea verdictului CC, pentru că s-ar putea compara cu situația din vara anului 2019, atunci când guvernarea a fost asumată de PSRM și Blocul ACUM, și când nu s-au supus verdictului CC.
Alexandru Arseni: „Iarăși este o speculație și profit de ocazie ca să spun că atunci, în fiecare zi, am participat la dezbateri și la radio și la televiziune și am explicat că avizele și hotărârile CC sunt neconstituționale, care depășesc competența, limitele! Ceea ce s-a și constatat! Și numai după ce CC și-a anulat hotărârile și avizele, numai atunci s-a format acea coaliție și a fost desemnat și i s-a acordat vot de încredere guvernului. Să nu facă ei această paralelă, care nu are nicio legătură. Sunt cu totul alte circumstanțe. Atunci era vădit și clar și de aceea toată componența CC și-a dat demisa.”
Europa Liberă: Dar la ce acțiuni ar putea să se aștepte opinia publică din partea celor 54 de deputați, după ce CC a spus că s-au întrunit toate condițiile pentru dizolvarea parlamentului?
Alexandru Arseni: „Societatea civilă a primit prin acest aviz al CC încă un argument că gândurile și poziția societății civile sunt corecte, se încadrează în prevederile constituționale și trebuie să vegheze ca acești pași care urmează să fie fie făcuți în conformitate cu prevederile constituționale. De aceea orice acțiuni ale deputaților din fracțiunea socialistă sau din cealaltă fracțiune, cu care constituie împreună o listă care nu are absolut nicio putere juridică, nicio valoare.”
Europa Liberă: Vă referiți la deputații Partidului Șor și cei independenți, din Platforma Pentru Moldova?
Trebuie să punem în mișcare mecanismul de stat și instituțiile
Alexandru Arseni: „Eu nu vreau să pronunț, pentru că știu ce înseamnă partid politic, conform articolului 41 din Constituție. Dar asta nu e treaba mea, se va pronunța CC în ce privește constituționalitatea sau neconstituționalitatea lor. E altă vorbă. Noi vorbim despre structuri foarte clare. Nu le purtăm lor de grijă. Dar trebuie să punem în mișcare mecanismul de stat și instituțiile, așa cum a cerut, printre altele, și Consiliul Europei, ca instituțiile statului să funcționeze în conformitate cu prevederile constituționale.”
Europa Liberă: Hai să vă pun întrebări mai concrete. Expiră mandatul multor membri ai CEC, în luna iunie; ar putea parlamentul să ia în dezbatere problema funcționalității CEC-ului?
Alexandru Arseni: „Ar putea. Dar ar putea fi prelungit mandatul membrilor CEC-ului.”
Europa Liberă: Și care variantă credeți că o să fie luată în calcul?
Alexandru Arseni: „Sunt variante care trebuie puse pe tapet și analizate concret. Nu în interesul cuiva, dar în interesul societății. Gata, hotărârile CC au putere juridică obligatorie, pe care trebuie să le îndeplinească de la vlădică până la opincă. Asta se numește stat de drept – articolul 1, alineatul 3!”
Europa Liberă: Ar putea acești deputați să modifice Codul Electoral?
Alexandru Arseni: „Acum ei pot să-l modifice, dar iarăși va fi atacat la CC, adică, în loc să ieșim din situație, ei încă mai tare... Dar prin asta își demonstrează atitudinea lor față de drepturile și și obligațiile în calitate de reprezentanți ai poporului și respectarea Constituției și a bunului simț.”
Europa Liberă: Lumea așteaptă decretul președintelui Maia Sandu, Dvs ați spus că el poate să intre în vigoare după ridicarea stării de urgență. Dar, aproximativ, ați putea să ne spuneți cam când s-ar putea fixa data alegerilor parlamentare anticipate.
Alexandru Arseni: „În cazul dat, când s-au constatat circumstanțele, pot autorii care au sesizat CC privind neconstituționalitatea acestei hotărâri să solicite urgentarea examinării. Când CC va declara că este neconstituțională hotărârea, că încalcă cutare și cutare, atunci se emite decretul , se dizolvă parlamentul și se trece la alegeri anticipate.”
Europa Liberă: Dar ținând cont de toate aceste circumstanțe, credeți că alegerile pot fi fixate pentru vară sau, totuși, se va aștepta toamna?
Alexandru Arseni: „Dvs. ați dat o întrebare care ne frământă pe toți. Și Consiliul Europei a spus, nu poate societatea să stea în așteptare până când își va satisface ambițiile clasa politică! Este inadmisibil! De aceea, șeful statului, prin această structură, Consiliul Suprem de Securitate, poate influența. Și să vină chiar în parlament cu un mesaj. Îi place componența, nu-i place, asta-i altă mâncare de pește, dumneaei trebuie să procedeze după Constituție și să adreseze un mesaj: Onorat parlament, noi ce avem de gând? Să salvăm republica sau pe Dumneavoastră? Deci, să fie o discuție foarte clară! Și trebuie de implicat și societatea civilă și a factorilor de decizie, conform funcțiilor și atribuțiilor prevăzute de Constituție.”
Europa Liberă: Dle profesor, dar Dvs. credeți că chiar atât de mult se va schimba situația de azi în comparație cu situația de după alegeri?
Alexandru Arseni: „Eu nu sunt proroc. Dar este voința poporului. Articolul 38 din Constituție, alineatul 1: voința poporului constituie baza puterii de stat. Și dacă componența aceasta, acest grup, a demonstrat că nu reprezintă interesele poporului, atunci se dă la judecată.”
Europa Liberă: La judecată cetățeanului.
Alexandru Arseni: „A cetățeanului. Judecata, prin vot, stabilește. Aici, deja, intră pe rol partidele. În rândul cărora trebuie de lucrat. Să nu se supere mulți colegi, dar, am spus, articolul 41 prevede partide politice, dar nu SRL-uri. Și, cu siguranță, cum se vor declanșa alegerile anticipate, va fi o resetare foarte serioasă a partidelor implicate în scrutinul electoral. Vor fi discuții la modul cel mai serios. Nu se mai poate de făcut experimente pe voința poporului.”
Europa Liberă: Geopolitica ar putea să influențeze politicul în vreun fel sau altul?
Alexandru Arseni: „Conștiința electoratului a crescut și el, geopolitic, nu mai este influențat, el are interes de dezvoltare, el poate alege grâul de neghină.”
Europa Liberă: Factorul extern poate fi implicat în scrutin?
Alexandru Arseni: „Factorul extern se va implica, fără doar și poate.”
Europa Liberă: Care?
Alexandru Arseni: „Cel de la Răsărit.”
Europa Liberă: Care ar fi interesul Moscovei?
Alexandru Arseni: „Destabilizarea și transformare R. Moldova din stat independent într-o enclavă, cap de pod, pentru a ține în pericol Europa.”
Europa Liberă: Între Rusia și R. Moldova este Ucraina.
Alexandru Arseni: „Da nu este și Konigsbergul? Kaliningradul, unde e el plasat?”
Europa Liberă: Ce mai urmează să facă și ce poate să facă executivul în exercițiu?
Alexandru Arseni: „Executivul în exercițiu, în primul și în primul rând, să pună pe tapet ocrotirea și asigurarea sănătății cetățenilor R. Moldova și, în măsura posibilităților, crearea condițiilor optimale pentru sectorul agroindustrial, sector de bază al R. Moldova.”
Europa Liberă: Potențialii concurenți electorali ar putea să spună în campania electorală că, în loc banii să fie direcționați către ameliorarea sectorului sanitar și în lupta cu Covid-19, banii se cheltuie pe alegeri.
Alexandru Arseni: „Asta seamănă a demagogie.”
Europa Liberă: Dar are dreptul la viață.
Alexandru Arseni: „Demagogia există, dar nu are dreptul la viață.”
Europa Liberă: Eu zic de aceste păreri ale concurenților electorali.
Alexandru Arseni: „Mai bine de plătit bani pentru alegeri anticipate, decât de lăsat în continuare această clasă să fure în continuare banii.”
Europa Liberă: Dle Arseni, societatea R. Moldova este divizată încă de la proclamarea independenței și până astăzi. Acest verdict al CC ar putea să ridice pe baricade cetățenii R. Moldova?
Alexandru Arseni: „Avizul CC, ce am reușit să comunic până a veni la Dvs., dimpotrivă, începe să mobilizeze cetățenii R. Moldova. În sfârșit, a apărut o lumină, că avem încredere în forțele noastre și vrem să avem un parlament, într-adevăr, autentic, reprezentativ, ales de noi conștient, nu cu combinații în sistemul electoral etc. este o creștere a conștiinței și responsabilității electoratului, adică a contribuabililor. Ei încep să înțeleagă, foarte mulți, că impozitul nu numai l-ai plătit și ai uitat de el, dar el este folosit ori în în folosul celui care-l plătește, ori în detrimentul său. Iată actuala clasă politică, exprimată prin aceast grup de 54 de deputați, tocmai asta face, în detrimentul societății. Și lucrul acesta trebuie curmat! Să-i lăsăm să fure este o abordare greșită din start. Trebuie de curmat aceste lucruri! Cu atât mai mult că sunt căile constituționale! Nimeni nu cheamă la răsturnare prin violență, contrar prevederilor constituționale.”
Europa Liberă: Dar, apropo, asupra stabilirii datei alegerilor parlamentare anticipate, e adevărat, președinta are dreptul ea să fixeze, dar ar putea să consulte și deputații și ar putea să găsească un compromis?
Alexandru Arseni: „Președintele R. Moldova, dna Maia Sandu, poate să recurgă la acest lucru și nimeni nu-i interzice. Asta va demonstra seriozitatea abordării subiectului și luarea deciziei. Este încă un examen de a verifica maturitatea și răspunderea deputaților din parlament.”
Europa Liberă: V-am întrebat ceva mai devreme, dacă s-ar aduna suficiente voturi pentru modificarea codului electoral și dacă, cumva, deputații care vor ținti să stipuleze că cei din diasporă nu pot participa la scrutinul parlamentar anticipat, ce se va întâmpla? Anticipăm, o luăm ca o ipoteză, așa...
Alexandru Arseni: „Ipoteză de ducă-se pe pustii! Aceasta va demonstra încă o dată totala eșuare a acestor deputați. Pentru că cetățenia este o calitate a persoanei ce reprezintă legătura politico-juridică permanentă, nelimitată în timp și spațiu dintre o persoană fizică și stat. Și s-a terminat discuția. Fie că cetățeanul este în R.Moldova, fie că este în America, el este cetățean al R. Moldova. Și articolele 15 și 16 ne spun despre universalitatea drepturilor și egalitatea drepturilor.”
Europa Liberă: Cel mai probabil, votul electronic, votul prin corespondență ar fi colacul de salvare care ar împăca spiritele și care, cel mai probabil, că și în R.Moldova lucrurile merg în evoluție și nu în involuție.
Alexandru Arseni: „Absolut! Exercițiul dreptului de vot nu poate fi limitat pentru că mie nu-mi place cum votează diaspora! Pentru că este clar: nu votează diaspora pentru cei care-s acum în Partidul Socialiștilor!”
Europa Liberă: Diasporă este și în Est, nu doar în Occident.
Alexandru Arseni: „Pă da! Și aceea se poate, da aceea nu se poate! Există principiul nondiscriminării.”
Europa Liberă: Guvernul nu a venit să ceară parlamentului rectificări la buget. Guvernul interimar nu poate să beneficieze de asistență din afară. La acest capitol ce evoluții vedeți că ar putea să intervină?
Alexandru Arseni: „Șeful statului, în regimul politic semiprezidențial, puterea executivă e bicefală: șeful statului și, colegială, guvernul. În aceste circumstanțe, șeful statului, conform prevederilor constituționale, are atribuții de a încheia tratate, acorduri, să treacă la exercitarea lor și să le prezinte în parlament. Dacă guvernul este limitat, țara nu poate să fie blocată.”
Europa Liberă: Da, dar parlamentul are zile numărate.
Alexandru Arseni: „Asta-i treaba lui, să și le numere el! Șeful statului trebuie să-și îndeplinească funcțiile non-stop! Este o glumă la pompieri să nu se supere, că-s băieți buni, din 24 – 25 de ore trebuie să lucreze! Țara arde – ce să mai vorbim?! Pașii pe care i-a făcut ultimul timp dna președinte denotă faptul că dumneaei intră în plenitudinea atribuțiilor și exercițiilor stabilite de Constituție, ca ceea ce este prescris unui șef de stat.”
Europa Liberă: Deci, alegătorii trebuie să aștepte decizia Maiei Sandu, să cunoască când vor fi chemați la urnele de vot?
Alexandru Arseni: „Absolut! Asta-i dreptul lor, dreptul la informația. Constituția le asigură acest drept și-i garantat. Organele statului trebuie să dea informații corecte, juste și din surse credibile, că această informație nu e eronată.”
