Linkuri accesibilitate

Igor Volnițchi: Fără anticipate nu putem debloca situația. Întrebarea este ce se întâmplă până și după aceste alegeri?


Igor Volnițchi

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe joi, 15 aprilie, asupra sesizării președintei Maia Sandu privind constatarea condițiilor pentru dizolvarea Parlamentului şi declanșarea alegerilor anticipate. Şef statului consideră că există temei de a se ajunge la anticipate, după ce au fost epuizate două tentative eșuate de învestire a unui guvern. Socialiștii au avertizat însă că majoritatea parlamentară creată în jurul lor ar putea să nu ţină cont de decizia Înaltei Curţi şi să se adreseze comunității internaționale, în eventualitatea în care Curtea va lua o decizie favorabilă dizolvării parlamentului. Analistul politic Igor Volniţchi pune la îndoială că verdictul Curţii, oricare ar fi el, va pune capăt confruntării dintre instituţia prezidențială şi Parlament.

Interviu cu Igor Volnițchi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:31 0:00
Link direct

Europa Liberă: Opinia publică este în așteptarea verdictului pe care ar urma să-l anunțe Curtea Constituțională, pe data de 15 aprilie este așteptată decizia Înaltei Curți, chemată din nou să stabilească dacă se întrunesc toate condițiile pentru dizolvarea parlamentului. Cu acest verdict se termină și confruntarea dintre instituția prezidențială și cea parlamentară?

Igor Volnițchi: „În data de 15 aprilie avem cinci luni din momentul în care R. Moldova au avut loc alegeri prezidențiale. Iată, ecoul acelor alegeri a durat în toate acele cinci luni și și-a făcut simțită prezența și influența asupra politicului, practic, în fiecare zi. Au fost cinci luni marcate de confruntări permanente. S-a mers până într-acolo, încât, la un moment dat, politicienii din R. Moldova, practic, au recunoscut că au epuizat tot potențialul de a ajunge la un compromis pe plan intern, au fost chiar și unele apeluri la medieri internaționale. Da, acum, într-adevăr, suntem în așteptarea verdictului Curții, se pare că toate celelalte căi, posibilități, alternative au fost epuizate. Însă eu sunt departe de gândul că acest verdict va calma spiritele în R. Moldova și că se va pune punct confruntării la care am asistat în ultimele luni. Avem acele declarații ale socialiștilor, care, într-un fel, au avertizat Curtea Constituțională că ar putea să nu se supună deciziei instanței. Cel puțin asta am citit eu printre rânduri, deși, din alt punct de vedere, Curtea este unica instanță deciziile căreia sunt definitive și nu pot fi supuse niciunei căi de atac.”

Sunt departe de gândul că acest verdict va calma spiritele în R. Moldova...

Europa Liberă: Dar cum ați înțeles, totuși, această atitudine pe care o adoptă PSRM înainte de a fi anunțată această decizie a Înaltei Curți, fruntații PSRM spunând că nu se vor ralia acelui verdict?

Igor Volnițchi: „Într-un fel, PSRM încearcă să exercite o ușoară presiune sau, mai bine zis, să preîntâmpine o anumită decizie nefavorabilă lor din partea Curții Constituționale, dar, din alt punct de vedere, ei nici nu ascund că nu au încredere în independența onoratei instanțe și că, într-un fel, îi acordă vot de neîncredere. Însă, repet, e foarte greu să ne închipuim, chiar dacă avem această poziție a PSRM, ce ar putea urma. Pentru că noi nu am mai avut situații în R.Moldova, cu excepția celor din iunie, 2019, deciziile Curții să fie contestate de o bună parte a clasei politice, ca să nu zic că, practic, jumătate din clasa politică. Atunci când am auzit acest avertisment al socialiștilor, mi-am amintit de așa-numita campanie de nesupunere civică, pe care, la timpul lor, au implementat-o în R. Moldova comuniștii, la acea revoluție de catifea, cum îi spuneau ei la acea etapă, și înclin să cred că repetarea unui astfel de scenariu nu poate fi exclusă, cel puțin, și nu aș înțelege ce au avut în vedere socialiștii, când au zis că ar putea avea și unele acțiuni care, într-un fel, să nu coincidă cu ceea ce va decide Curtea Constituțională. Asta, desigur, în cazul în care verdictul va fi în favoarea președintelui Maia Sandu, care a adresat respectiva sesizare.”

Europa Liberă: Și dacă verdictul spune că s-au întrunit toate condițiile pentru dizolvarea actualului legislativ, atunci Maia Sandu va stabili data alegerilor parlamentare și se pare că, oricum, devine clară calea pe care trebuie să se îndrepte R. Moldova. Ce se întâmplă dacă, totuși, verdictul spune că nu s-au întrunit toate condițiile, pentru a fi dizolvat actualul parlament și că trebuie să ia în calcul dna Maia Sandu că există această majoritate parlamentară formată in grupul socialiștilor, susținut de grupul Pentru Moldova din jurul partidului Șor? Iată, faptul că nu se va supune PSRM acelei decizii e una, dar pe cale legală ce ar trebui să urmeze?

Igor Volnițchi: „ Eu zic că situația este destul de interesantă, dacă se va ajunge, spre exemplu, la o decizie a Curții Constituționale care va constata că nu sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea parlamentului. În acest caz ar trebui să vedem dacă mai există acea majoritate care a fost prezentată președintei Sandu și opiniei publice anterior, să vedem dacă cei cincizeci și ceva de deputați rămân pe poziții, nu s-au răzgândit unii dintre ei, chiar unele grupuri parlamentare, în general, pentru că, dacă onorata instanță va decide că nu sunt întrunite toate condițiile de dizolvare a parlamentului și va exista această majoritate, cred că și președintele Sandu va trebui, într-un fel, să-și reconsidere unele poziții, pentru a activa în continuare în limitele cadrului legal. Din alt punct de vedere, iarăși, președintele are o poziție foarte bine conturată și pe care a enunțat-o nu o dată, că a mers, inclusiv, în alegerile prezidențiale cu intenția declarată, și a prezentat-o oamenilor, de a dizolva parlamentul imediat după alegeri și de a merge pe calea organizării alegerilor parlamentare anticipate. Și eu cred că, în situația în care s-a ajuns, alegerile parlamentare anticipate sunt unica soluție. Întrebarea este când ar urma să aibă loc acestea? Pentru că avem opinii diferite, și ele vin din mediul politic. Unii zic că ar urma să fie organizate imediat ce ar exista o decizie favorabilă a Curții Constituționale, alții zic că ar trebui organizate, însă, în toamnă, ceva mai târziu, pentru a lua sub control situația legată de pandemie.”

Europa Liberă: Dar mai sunt și cei care spun că, dacă găsesc un compromis deputații PAS și PSRM, atunci ei ar putea cu ușurință să stabilească data exactă a anticipatelor.

Toate partidele parlamentare, dacă e posibil, să elaboreze în comun o foaie de parcurs...

Igor Volnițchi: „Aici voiam și eu să ajung, pentru că există și a treia opinie, care zice că, uite avem nevoie de un guvern de tranziție până la anticipate și să stabilim o foaie de parcurs ce trebuie să se întâmple până la alegerile anticipate. Părerea mea este că, într-adevăr, nu doar PAS și PSRM, dar toate partidele parlamentare, dacă acest lucru este posibil, desigur, să se așeze la masa de discuții și să elaboreze în comun o foaie de parcurs. Să pornească de la faptul că alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile și care sunt treptele de parcurs, de urcat până a ajunge la organizarea acestor alegeri, dar, cel mai important, cum rămâne cu administrarea treburilor publice, cum rămâne cu administrarea crizei pandemice, cum rămâne cu administrarea crizei economice în această perioadă de tranziție. Iată aici ar trebui să se ajungă, dar nu să se discute dacă e nevoie sau nu de anticipate. Toți trebuie să înțeleagă că fără anticipate nu putem debloca situația, întrebarea este doar când să fie organizate și ce se întâmpla până atunci.”

Europa Liberă: Și în ce măsură rezultatele anticipatelor vor fi în folosul cetățeanului R. Moldova? Adică cu mai mare ușurință va putea fi creată o majoritate parlamentară, cu mai mare ușurință va putea fi învestit un nou cabinet de miniștri? Vor fi încă multe întrebări.

Igor Volnițchi: „Da, este adevărat, și eu cred că formarea unei noi majorități parlamentare după eventualele alegeri parlamentare anticipate va fi un proces nu mai puțin dificil decât ceea ce avem noi acum, poate chiar, pe alocuri, mai greu. Căci, dacă admitem faptul că avem acum o majoritate declarată, despre care nimeni nu a anunțat că ea nu mai există, deci pornind de la premisa că ea există, atunci după alegeri parlamentare anticipate am putea avea o situație în care să fie, practic, imposibil de identificat un compromis. De ce zic că în aceste condiții, când, totuși, alegerile parlamentare anticipate trebuie organizate? Din punctul de vedere al legitimității parlamentului. Pentru că asupra acestui parlament planează grave suspiciuni că nu ar reprezenta întocmai voința exprimată de cetățeni, pentru că a fost acel sistem electoral mixt, atunci implementat, pentru că s-au acuzat diverse chestii care nu prea au nimic în comun cu regulile democratice de organizare a unui scrutin, pentru că scrutinul din 2019 a fost organizat de regimul care era atunci la guvernare, condus de Vlad Plahotniuc. Sunt foarte multe suspiciuni asupra reprezentativității, corectitudinii alegerii actualului parlament. De aceea și ziceam că se impun alegeri parlamentare anticipate. Însă aceasta nu înseamnă că alegerile parlamentare anticipate vor oferi soluții miraculoase pentru stabilitatea din R. Moldova. Din contra, ar putea fi mult mai rău, din acest punct de vedere.”

Europa Liberă: Dar banii necesari pentru aceste alegeri e ușor să fie identificați?

Igor Volnițchi: „Nu e ușor, pentru că, totuși, criza pandemică a generat o profundă criză economică, știm că unele componente ale bugetului de stat, indiferent de eforturile pe care le întreprind cei de la Fisc, cei de la vamă, totuși, unele componente lasă de dorit, și e și firesc acest lucru, țări cu economii mult mai puternice decât cea a R.Moldova și au anumite probleme. De aceea zic că nu e ușor. Însă din alt punct de vedere, dacă va exista o minimă voință politică, acești bani vor fi identificați.”

Europa Liberă: S-a spus că totuși ar trebui învestit un guvern de tranziție, adică de astăzi și până când vor fi cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare anticipate, eventual dacă se dizolvă parlamentul, dar unii spun că învestirea unui guvern ar înseamna ca actuala legislatură să-și ducă mandatul până în 2023.

Igor Volnițchi: „Depinde despre ce guvern vorbim. Eu ziceam că, mai degrabă, se impune o foaie de parcurs, pe care să și-o asume marea parte a actorilor politici importanți din parlament. Fiecare să meargă conștient după realizarea acestei foi de parcurs și, în final, după toate acțiunile ce țin de gestionarea crizei pandemice, de gestionarea situației interne, de buna administrare a treburilor publice, în final, să prevadă și soluția legală pentru dizolvarea parlamentului. Soluții legale pot fi și, evident, ele toate țin de activitatea unui guvern, nimeni nu zice că guvernul tranzitoriu sau, mă rog, care va fi soluția depinde de politicienii din parlament, nu-și poate prezenta demisia la un moment dat și nimeni nu neagă că un dublu eșec în învestirea unui nou guvern fi atins într-un termen foarte și foarte restrâns și aceasta cu condiția că actorii politici, sau marea parte a actorilor politici din parlament, își vor asuma această foaie de parcurs.”

Europa Liberă: Dar știți cât e de greu să crezi în promisiunile pe care le fac actorii politici, ca după asta să nu existe garanții că ei își onorează promisiunile făcute.

Oricare dintre partenerii externi credibili și relevanți poate interveni și să medieze o situație fără precedent pe care o avem...

Igor Volnițchi: „Este adevărat, dar iată aici poate e cazul să ne gândim puțin și la ceea ce politicienii noștri numesc mediere din exterior, și eu cred că chiar același Consiliu al Europei, oricare dintre partenerii externi credibili și relevanți din acest punct de vedere, poate interveni și poate să medieze o situație fără precedent pe care o avem în R. Moldova. Și, apropo, când zic fără precedent, nu am în vedere situația pe care am avut-o în 2002, acea criză politică de proporții, când, într-adevăr, ca și acum, nimeni nu avea încredere în nimeni, și a intervenit Consiliul Europei, a instituit o masă rotundă cu statut permanent, a desemnat un reprezentat special pentru R. Moldova și, iată, în cadrul acelui dialog mediat de Consiliul Europei, a fost posibil de depășit o criză care, apropo, ca și durată, se suprapune perfect cu criza pe care o avem noi acum. Acea criză a izbucnit în ianuarie 2002 și a fost posibil de depășit doar în luna mai, 2002. Adică, vorbim, practic, de aceleași cinci luni, pe care le avem și acum.”

Europa Liberă: Din 1 aprilie și până la 30 mai este instituită starea de urgență pe întreg teritoriul R.Moldova. Ar putea politicienii să mai folosească acest as din mânecă, să o prelungească, dacă nu li se suprapun interesele. Cum vedeți Dvs. starea de urgență în evoluție?

Igor Volnițchi: „Eu aș aminti aici de cele două sesizări care există la Curtea Constituțională și care vizează starea de urgență. Eu nu exclud că deciziile privind starea de urgență și existența sau inexistența circumstanțelor de dizolvare a parlamentului vor fi examinate la pachet. Până la urmă, ele se referă cam la aceeași problemă. Din alt punct de vedere, sigur că, chiar dacă Curtea Constituțională ar decide că neconstituțional s-a instituit starea de urgență și, într-un fel, ar anula-o, nimeni nu-i împiedică pe cei ce reprezintă majoritatea parlamentară să instituie o nouă stare de urgență. Însă astfel lucrurile s-ar tergiversa la infinit și aceasta nu este chiar bine în situația de criză profundă în care se află R. Moldova. Unica soluție pe care o văd și din acest punct de vedere, iarăși, este același dialog și aceeași asumare în comun a unei foi de parcurs. Dar nimeni să nu mai încerce să scoată ași din mânecă acolo unde nu trebuie să fie găsiți. Nici dreapta, nici stânga nu trebuie să facă acest lucru. Și până nu se vor așeza toți la masa de discuții, de fiecare dată vor exista mari tentații ca pentru ca cineva să-și facă alte jocuri politice, mă rog, decât cele care vizează interesele țării.”

Europa Liberă: În aceste zile se anunță rezultate a mai multe sondaje de opinie. În ce măsură, totuși, aceste sondaje reflectă dispoziția și preocuparea cetățeanului R. Moldova?

Igor Volnițchi: „Eu sondajele politice, tot timpul, le citesc din partea cealaltă decât le citesc, probabil, majoritatea cetățenilor R. Moldova. Pentru mine sunt mult mai importante întrebările care țin de preocupările oamenilor, de, hai să zicem așa, topul neoficial al fobiilor pe care le au, ce ține de opinia oamenilor privind direcția în care se mișcă lucrurile în țară, ceea ce ține de preferințele externe, geopolitice. Pentru mine sunt mai importante aceste sondaje decât cine și când și în ce condiții poate trece în parlament.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG