Voturi surprinzătoare la referendumul și prezidențialele din 20 octombrie

În total, la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.705 de alegători, ceea ce reprezintă 51,68% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale. Peste 240 de mii de alegători au votat în diaspora.

La referendumul privind aderarea Moldovei la UE, cetățenii din stânga Nistrului au votat „Da” într-o proporție mai mare decât în unele regiuni din dreapta, iar peste 23% din alegătorii din diasporă au spus „Nu”, chiar dacă mulți muncesc în UE. Alți peste 4.000 de moldoveni de peste hotare au boicotat referendumul, participând doar la prezidențiale.

Spre deosebire de scrutinele precedente, la secțiile de votare organizate pentru cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană nu s-au fost cozi la 20 octombrie și nu s-au depistat cazuri de transportare organizată a alegătorilor. Rezultatele alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană au fost și mai neașteptate.

Peste 25% (4.037) din alegătorii din stânga Nistrului și-au dat votul pentru candidata PAS, președinta Maia Sandu. Cifra este dublă față de acum 4 ani, când în primul tur al alegerilor prezidențiale pentru Sandu și-au dat votul doar 1.900 de locuitori din stânga Nistrului. Pentru comparație, Maia Sandu a luat mai multe voturi de la alegătorii din regiunea transnistreană decât în Găgăuzia – 2,26% și Taraclia – 4,44%.

Candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, a acumulat peste 35% (5.670) din voturi din stânga Nistrului. Cifra este în jumătate față de acum 4 ani, când la prezidențiale pentru liderul socialist, Igor Dodon, și-au dat votul peste 10.000 de locuitori ai regiunii transnistrene.

Your browser doesn’t support HTML5

Locuitorii regiunii transnistrene au votat între „Doar integrarea în UE” și „Noi vrem cu Rusia”

La alegerile de duminică, 20 octombrie, au participat peste 16.000 de alegători din stânga Nistrului, cu peste 1.000 mai mulți față de alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020.

La fel de surprinzător, peste 31% sau 4.816 din locuitorii din stânga Nistrului au susținut referendumul, un număr mai mare decât în raionul Taraclia, populat în mare parte de etnici bulgari. Mulți dintre ei au pașapoarte din Bulgaria, țară membră a UE. Acolo au spus „Da” aderării doar 7,96% din alegători.

În Găgăuzia, orientată tradițional spre Rusia, numărul susținătorilor integrării europene a fost cel mai mic - 5,16%.

Preponderent „Nu” (60-80%) au votat raioanele din nordul țării – Ocnița, Dondușeni, Briceni și Edineț. La prezidențialele precedente, la parlamentare și la locale, aici câștigă, de regulă, candidații socialiști.

În alte 19 raioane, peste 50% din alegători au spus „Nu” la referendum.

În unele raioane (Cahul, Leova, Cimișlia, Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi, Orhei, Rezina, Ungheni, Sângerei, Șoldănești) alegătorii s-au pronunțat împotriva aderării R. Moldova la UE, dar au votat-o pe pro-europeana Maia Sandu, în defavoarea candidatului socialist, Alexandr Stoianoglo, care a chemat la boicotarea referendumului.

În diasporă, peste 4.000 de moldoveni au participat doar la prezidențiale. Din cei care au luat și buletinul pentru referendum, 23% s-au declarat împotriva introducerii în Constituție a obiectivului de integrare europeană a Moldovei, chiar dacă mulți dintre ei sunt stabiliți și muncesc în UE.

La referendum au participat peste 235.000 de moldoveni din diaspora, la prezidențiale – aproape 240.000. Cei mai mulți au votat pentru Maia Sandu – aproape 71%.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatâi (al treilea în clasamentul final), a luat peste 35.000 de voturi în secțiile de peste hotare, cu 10.000 mai mult decât la alegerile prezidențiale de acum 4 ani.

Alexandr Stoianoglo a fost votat în străinătate de 19.000 de moldoveni – aproape de patru ori mai mult decât a obținut socialistul Igor Dodon în primul tur al prezidențialelor din 2020.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te