Linkuri accesibilitate

De ce au dat greș sondajele preelectorale? Explicația experților


Votul moldovenilor din 20 octombrie a arătat diferit față de ce preziceau sondajele preelectorale.
Votul moldovenilor din 20 octombrie a arătat diferit față de ce preziceau sondajele preelectorale.

Votul la prezidențiale și la referendum din 20 octombrie arată diferit față de sondajele realizate și prezentate înaintea scrutinelor. Cea mai plauzibilă explicație ar fi mobilizarea votanților care se declarau indeciși, au spus Europei Libere doi sociologi reputați din R. Moldova.

Cam toate sondajele de opinie din ultimele luni (exemplu aici, aici și aici) arătau diferit față de rezultatele votului din 20 octombrie.

La prezidențiale, atât președinta Maia Sandu, cât și principalul său rival, Alexandr Stoianoglo, au luat mai multe voturi decât le-au prezis sondajele. Sandu – aproximativ cu 5%, pe când Stoianoglo – cu 10-15%.

Sondajele mai sugerau că principala problemă la referendum va fi asigurarea prezenței minime necesare (33,3%) pentru validarea referendumului, căci majoritatea alegătorilor ar fi susținut aderarea la Uniunea Europeană. Însă la urne prezența a fost mult peste cea așteptată (peste 40%), pe când diferența dintre voturile „Da” și „Nu” este de circa 10 mii.

Sociologul Vasile Cantarji a spus Europei Libere că diferența dintre datele sondajelor și rezultatele alegerilor se datorează, în mare parte, persoanelor care înaintea votului se declarau indecise.

Potrivit lui, cu o lună înainte de alegeri, erau 20-25% indeciși, ceea ce este „un procent normal”, iar cu o săptămână înainte de alegeri numărul lor s-a dublat, ajungând la 40%.

„Asta era o bulversare pe eșichier, care a apărut după tot felul de dezvăluiri, precum cea cu cetățenia [română] a lui Stoianoglo”, a precizat Cantarji. El spune că, atunci când apar astfel de „bulversări”, o parte din alegători devin indeciși și, de regulă, pur și simplu, nu se prezintă la alegeri. Dar de data această, au votat.

Sociologul Arcadie Barbăroșie, de asemenea, spune că diferența dintre datele din sondaje și realitatea votului constă, în primul rând, în decizia de a vota a celor care spuneau înainte de alegeri că încă nu s-au decis.

Barbăroșie a spus Europei Libere că sociologii „nu au analizat cum se vor comporta aceste persoane și nu au putut prezice comportamentul lor”. În loc să boicoteze scrutinele, indecișii au ieșit și au votat „diferit de ceea ce au crezut” experții, a concluzionat Barbăroșie.

Explicația pe care o dă Vasile Cantarji acestui fapt este că „sondajele nu acoperă partea comercială a alegerilor”, adică coruperea alegătorilor.

Sociologul este convins că rezultatul votului a arătat cât de vulnerabilă este R. Moldova „în fața factorului rusesc, instrumentat prin intermediul lui [Ilan] Șor”, care le-ar fi indicat exponenților săi din țară să-l voteze la prezidențiale pe Stoianoglo și, astfel, a „perturbat lucrurile pe ultima sută de metri”.

Aceeași idee au transmis și guvernanții. După aflarea primelor rezultate parțiale, președinta Maia Sandu a declarat că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

Autoritățile au vorbit despre o posibilă corupere a alegătorilor și în timpul campaniei electorale, dar dădeau cifre mai mici. Cu două săptămâni înainte de scrutine, Poliția și Procuratura Anticorupție au anunțat că au pus capăt unei rețele din Rusia a lui Șor, care ar fi corupt peste 130.000 de alegători moldoveni.

În ceea ce ține de referendum, Cantarji spune că lucrurile sunt și mai fragile, pentru că acest tip de scrutin este „cel mai susceptibil la falsuri și manipulări”, mai ales că nici actuala guvernare „nu a explicat foarte clar” despre ce este acest referendum.

În lunile dinaintea votului, referendumul a fost asociat cu mai multe falsuri. Printre narațiunile promovate de politicienii pro-ruși a fost că R. Moldova își va pierde din suveranitate aderând la Uniunea Europeană sau că moldovenii „vor fi obligați să-și vândă pământurile străinilor”. Europa Liberă a combătut aceste narațiuni în cadrul podcastului „Pe agendă”.

Totuși, autoritățile pro-occidentale au dat asigurări că sunt pregătite să facă față unor încercări ale Rusiei de a destabiliza situația în contextul alegerilor, după ce Statele Unite au avertizat, vara, că Moscova ar face tot posibilul pentru a bloca integrarea europeană a R. Moldova și a instala un guvern prietenos la Chișinău.

Autoritățile moldovene au închis zeci de site-uri, au obținut blocarea a numeroase conturi și pagini pe rețelele de socializare pentru a-și feri populația de propagandă rusă și a lăsat în afara campaniei electorale mai multe partide afiliate lui Ilan Șor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Iurie Rotari

    Am început să lucrez în presă încă de pe băncile facultății, în 2016. Am absolvit școala de jurnalism la RISE Moldova și, în colaborare cu ei, eram reporter de investigații la ziarul SP din Bălți. Ulterior, am plecat pentru câțiva ani în România, unde am absolvit un masterat, am început un doctorat și am activat la un centru de cercetare de politică externă. Din mai 2024 sunt acasă, în calitate de reporter politic la Europa Liberă Moldova.

XS
SM
MD
LG