Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei românești
Unul dintre comentatorii de la Dilema Veche, Teodor Tiță, identifică noile abordări ale temei identității individului ca fiind „al treilea război mondial”, în care miza nu mai este „acumularea de teritorii sau resurse”, ci impunerea propriei definiții despre identitatea celuilalt. „Nimeni nu mai încearcă să înțeleagă, toată lumea vrea să convingă”, scrie el. În text, exemplele sunt de notorietate : Polonia trebuia să organizeze în mai alegeri prezidențiale. Dacă n-ar fi fosta pandemia de COVID-19, actualul președinte al țării ar fi obținut cu siguranță al doilea mandat. Dar felul îndoielnic în care a fost gestionată lupta cu virusul a scos în față un contracandidat cu șanse. Ce a făcut Andrzej Duda? A ales să-și recompună electoratul folosind de vechea tehnică a țapului ispășitor : ține discursuri împotriva comunității LGBT. „Strategia e întotdeauna aceeași, scrie Teodor Tiță: identificarea diferenței ca pe o amenințare. Imigranți, gay, musulmani etc. Important e ca inamicul să fie diferit, astfel încât granița dintre cei care merită și cei care nu merită să poată fi trasată cât mai ușor”. Al doilea caz de și mai mare notorietate e cel al autoarei celebrei serii de romane Harry Potter: J. K. Rowling a refuzat să înlocuiască în textele sale cuvântul femeie cu formula „persoană cu menstruație”, ceea ce i-a adus un val uriaș de atacuri pe propriul cont de Twitter și a silit-o să formuleze public o explicație.
Un economist cu studii impunătoare, Cornel Ban, scrie în cotidianul Libertatea despre legea propusă de PMP și îmbrățișată de Parlament, care interzice dezbaterile și studiile de gen din învățământul românesc. „Noua beznă a minții românești se întâlnește cu bezna minții din vremurile ceaușiste pe următoarea platformă: universitățile occidentale strică moravurile sănătoase ale poporului cu tot felul de progresisme, cum ar fi studiile de gen. Sau cum ar fi ideea de empatie față de sentimentele maghiarilor din Ardeal sau ale altor minorități. Sau, cine știe, azi-mâine, economia politică, ecologia, de ce nu? Între timp am aflat că ecologia e religie, e comunism, nu știință”. Cornel Ban adaugă că „dincolo de considerentele legale rămâne prostia din spatele inițiativei”. Bun, numai că economistul de la Libertatea ține să găsească și originea prostiei: „mediocritatea analitică a «intelighenției» din jurul lui Băsescu”.
De câteva zile, se discută din nou de legături ale guvernatorului Băncii Naționale a României Mugur Isărescu cu fosta Securitate. Costi Rogozanu adoptă o poziție mai aparte în chestiune : „A fost securist. Așa, și ? (…)Vă întreb sincer, mai e cineva care se emoționează când aude că cutare l-a turnat pe cutare?”. Problema lui Rogozanu este că se încearcă dislocarea din funcție a guvernatorului cu vechime de 30 de ani la conducerea BNR pe motive greșite : nu i se spune „ești un monetarist prăfuit, ești obsedat de inflație, nu știi să ții piept crizelor altfel decât după dogma austerității pe care nici troica nu o mai promovează atât de în forță ca la noi”, și se subînțelege că astea ar fi argumentele corecte, ci se apelează la „rufe murdare” scoase în public de CNSAS.