În editorialul din Washington Post se arată că judecătorul de la Curtea Supremă, Neil Gorsuch – votul conservator și cel care a înclinat balanța – și-a bazat decizia pe interpretarea legii pentru drepturi civile din 1964, care interzice discriminarea pe criterii de rasă, culoare a pielii, religie, sex sau origine. Editorialul arată că „Tribunalul Suprem a ajutat America să devină o țară mai bună și a dat la o parte temerile a milioane de homosexuali, bisexuali și transsexuali americani, că în orice moment organizațiile în care lucrează pot să-i supună la umilințe, pedepse sau să-i condamne la sărăcie, doar pentru că sînt atrase de persoane de același sex ori pentru că identitatea lor sexuală nu este cea atribuită la naștere”.
În Washington Times, Kate Anderson exprimă opinia că decizia Curții Supreme ar putea avea consecințe negative pentru femei. Autoarea explică că prevederile legale în vigoare favorizează femeile care se angajează, de exemplu, că ofițeri de poliție sau gardieni în închisori, făcînd posibilă angajarea fără ca să fie nevoie să intre în competiție cu bărbați pe criterii cum ar fi forța fizică. decizia Curții Supreme ar putea avea consecințe negative pentru femei. Ori interpretarea mai difuză cu privire la identitatea sexuală ar reduce – în viziunea autoarei – acest avantaj.
Decizia Curții Supreme ar putea avea consecințe negative pentru femei...Washington Times
Editorialul din Wall Street Journal arată că Gorsuch a optat să interpreteze legislația cu privire la drepturile civile cuprinzând orientarea și identitatea sexuală, învinuindu-l că ar fi făcut-o din cauza încărcăturii politice a cazului. „Reputația unui judecător se bazează pe aceste cazuri cu profil ridicat” – se arată în Wall Street Journal.
Editorialul din New York Times preia explicația oferită de judecătorul Neil Gorsuch, care a spus „un angajator care concediază o persoană pentru că este homosexual sau transsexual, o face pentru caracteristici și acțiuni pe care nu le-ar fi pus sub semnul întrebării dacă persoana vizată era de alt sex” – se arată în editorialul din New York Times, citindu-l pe Gorsuch.
În The Examiner însă Josh Hammer scrie că Neil Gorsuch le-ar fi dat o palmă conservatorilor, creând noi drepturi pentru homosexuali. Autorul citează opinia unui alt judecător la Curtea Supremă, Samuel Alito care a scris ca în 1964 termenul „sex” nu se referea la orientarea sexuala și în nici un caz la “o subiectivă asumare a unei identități sexuale”.
Autorul se întreabă dacă o școală catolică poate să oprească angajarea unui profesor al cărui stil de viață „contrazice flagrant milenii de învățătură morala catolica”. Articolul de opinie continua: „Ceea ce ne trebuie este o mișcare juridică conservatoare mai puternică, la fel de dispusă să stingă politica ca să prezinte argumente morale în justiție, bazate pe principiile justiției, legile naturii, binele comun și tradițiile morale și religioase care stau la baza ordinii noastre constituționale anglo-americane. Dacă nu o face, mișcarea juridica conservatoare merita să piară”.
Decizia Curții Supreme “scurt circuitează sistemul nostru democratic pentru a rezolva dispute sociale...Rețeaua Fox
John Yoo scrie pentru rețeaua Fox că decizia Curții Supreme „scurt circuitează sistemul nostru democratic pentru a rezolva dispute sociale”. El cere că Tribunalul să aplice legi, argumentând că cea din 1964 nu include – pe drept sau nu – interpretările care sunt făcute acum. „Poate că în 1964 Congresul și-a bazat viziunea pe teorii incorecte cu privire la identitatea sexuală. Dar misiunea Tribunalul Suprem nu este să ofere o opinie luminată și modernă națiunii, ci pur și simplu să aplice litera legii așa cum a fost ea scrisă și înțeleasă în 1964”.
Los Angeles Times contrazice ipoteza că decizia ar periclita libertatea religioasă, amintind de prevederi legale permit instituțiilor religioase să facă excepție în anumite împrejurări de la legislația cu privire la drepturile civile, în politica de angajări.
În Chicago Tribune, Clarence Page scrie că puțină lumea vorbea în 1964 despre drepturile homosexualilor sau transsexualilor. „Dar, de la izbucnirea revoltelor Stonewall în timpul unui raid al poliției la un bar cu homosexuali și transsexuali, la New York, mișcarea pentru libertățile acestor categorii de populație a demarat, în 1969. Și de atunci a devenit o chestiune de bun simț că drepturile legate de sexul persoanelor trebuie să-i includă pe homosexuali și transsexuali” – se arată în articolul din Chicago Tribune.
