Linkuri accesibilitate

Provocările din anul 2018 pentru jurnaliști și apărători ai drepturilor omului


Afișe la o demonstrație a mișcării de rezistență Acum din fața televiziunii publice. 2 august 2018

Diagnosticul dinaintea alegerilor este unul cu multe îngrijorări și incertitudini.

Cred că vă amintiți imaginile din Piața Marii Adunări Naționale cu oameni care încercau să imite un fel de veselie după ce că au fost chemați să-și exprime nemulțumirea. În realitate au fost umiliți și mai continuă încă să fie umiliți cu rații alimentare repartizate în schimbul loialității. Aceasta imagine poate fi emblema anului 2018. Cel puțin la ea m-am oprit atunci când mi-am propus să adun, într-o ediție specială a emisiunii „Moldova la ora 7”, câteva reportaje despre provocările cu care s-au confruntat jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului în anul care se încheie. Dacă ar fi să aleg și mascota acestei emisiuni cred că s-ar potrivi, bineînțeles, primarul de Orhei, Ilan Șor, cu celebru-i discurs în care-i amenință pe jurnaliști că le va da cu „cureaua la fund” pentru că îi contestă meritele.

Primarul de Orhei oglindește cât se poate de relevant atitudinea funcționarilor publici față de presă și activiștii civici. Concluzia nu-mi aparține. E părerea mai multor experți întruniți la finele lunii noiembrie la tradiționalul Forum al Presei.

Forumul mass-media de la Chișinău
Forumul mass-media de la Chișinău

Îngrădirea dreptului de a participa la evenimente de interes public, dar și amenințări cu răfuiala fizică – acesta este diapazonul de provocări cu care se confruntă jurnaliștii care se ambiționează să-și facă onest meseria. Un caz care oglindește cât se poate de relevant această stare de lucruri este cunoscutul incident de la Orhei când ziarista Tatiana Djamalov, directoarea postului Radio Orhei, a fost atacată cu o mătura de către vicepreședinta formațiunii Șor, Marina Tauber, în timp ce intervieva un protestatar la o manifestație organizată de partidul primarului de Orhei. Jurnalista s-a plâns la poliție, iar recent, spune ea, a primit următorul răspuns din partea forțelor de ordine: Tauber, tot ea primar la Jora de Mijloc, nu a încălcat legea atunci când a împiedicat-o să-și facă meseria.

Marina Tauber și Ilan Shor
Marina Tauber și Ilan Shor

„Nu are rost probabil să ne adresăm la organele de drept, care, într-un fel, transformă lucrurile absolut evidente în contrariul și te pun într-o situație stupidă de a te gândi ce e legitim sau nelegitim și cum se tălmăcește ceea ce se întâmplă.”

Forumul mass-media este organizat deja patru ani la rând, de fiecare dată la eveniment erau invitați reprezentanții puterii. Nu și în acest an. Președinta Consiliului de presă din Republica Moldova, Viorica Zaharia, a menționat că acest lucru s-a făcut cu bună știință, mai ales că au rămas zile numărat până la începerea campaniei electorale.

În schimb au fost așteptați reprezentanții Procuraturii, ai Ministerului de Interne și altor instituții de stat care pe ultima sută de metri nu au dat curs invitației. Această atitudine, continuă Viorica Zaharia, probează fidel ostilitatea față de presa independentă.

„Nu există o voință reală a autorităților să schimbe situația media, nu există voință reală ca în Republica Moldova să existe altă presă decât media holdingurile puterii care sunt bogate și corupătoare de jurnaliști. Mi se poate reproșa acum că dacă cineva nu s-ar vinde altcineva nu ar cumpărat. Sunt de acord, totuși de această dată cine este cu pâinea și cuțitul în mână este mai culpabil.”

Problema îngrădirii accesului la informaţie şi creşterea presiunilor asupra jurnaliştilor din Republica Moldova a fost evidenţiată și de ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan, care a mai precizat că un obstacol în calea libertății de expresie o reprezintă și concentrarea presei în mâinile unui număr redus de figuri politice. Aceste practici, a continuat ambasadorul Statelor Unite, provoacă îngrijorări, mai ales în ajunul campaniei electorale.

Ambasadorul Statelor Unite în R. Moldova, Dereck J. Hogan
Ambasadorul Statelor Unite în R. Moldova, Dereck J. Hogan

„Fiecare partid – de la guvernare sau în opoziție - , trebuie să fie în vizor. Toate partidele și toți candidații trebuie să aibă acces la mass-media ca să poată să transmită alegătorilor care le sunt valorile și să le dea cetățenilor șansa de a alege în baza unei informații corecte, utile și relevante.”

Un alt domeniu care este insuficient de reglementat la ora actuală și care influențează în cel mai direct mod situația presei din Republica Moldova este piața publicitară. Și aceasta este concentrată în mâinile câtorva companii apropiate unor politicieni din arcul guvernării. În plus, domeniul se ghidează de norme adoptate încă în 1997, a constatat juristul Eugeniu Râbca, care face parte din grupul de autori ai unui proiect de lege ce urmează să reglementeze industria publicitară și care de peste un an s-a aflat pe masa deputaților.

Nu doar jurnaliștii se arată îngrijorați de presiunile la care sunt supuși. La o întrunire a apărătorilor drepturilor omului din Republica Moldova, mai mulți activiști civici au constatat că în ultimul an s-au întețit intimidările asupra lor. Convocând-se la un forum organizat de Oficiul Avocatului Poporului, reprezentanţii societăţii civile și-au exprimat temerea că sunt supuşi constant unui linşaj mediatic prin intermediul instituțiilor controlate de putere și amenințați de către funcționari publici.

La proteste au ieșit și avocații. 26.06.2018
La proteste au ieșit și avocații. 26.06.2018

Un caz care ar proba relația deficitară a puterii cu ONG-urile locale este cel al organizației Amnesty International Moldova care s-a plâns de „linșaj mediatic” după ce s-a opus deportării în Turcia de către autoritățile moldovene a șapte profesori turci din cadrul rețelei de licee „Orizont”. Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, constată că apărătorii drepturilor omului s-au pomenit într-o situație paradoxală: când de protecție au nevoie chiar ei.

Avocatul poporului Mihail Cotorobai
Avocatul poporului Mihail Cotorobai

„Jurnaliștii și reprezentanții organizațiilor neguvernamentale devin ținta unor campanii de denigrare, de discreditare, de hărțuire și nu pot să nu aduc și astăzi în discuție cazul Șor, primarul de Orhei, care și-a permis insulte și amenințări, inclusiv cu răfuiala fizică față de persoane, oponenți politici, și mai ales a jurnaliștilor care i-au adus critici. (…) Cazul dat va fi menționat în raportul de activitate pe anul 2018 și, de asemenea, va fi indicat în rapoartele alternative pe care ombudsmanul le va pregăti pentru instituțiile internaționale”.

Mai nou, activiștii susțin că în ultima perioadă devin tot mai des ținta unor știri false, publicate pe mai multe site-uri de satiră. Acestea sunt preluate ulterior de instituții media afiliate unor partide politice și astfel pseudo-știrilor și se oferă credibilitate. Directoarea de programe din cadrul organziației GenderDoc-M, Angela Frolov, spune că a fost victima unui asemenea atac mediatic și că încercarea sa de a-și face dreptate a fost zadarnică.

„Care este problema acestor site-uri? Ele nu sunt înregistrate în Republica Moldova și noi, aici, prin instanța de judecată nu le putem închide. Noi presupunem că aceste site-uri au o legătură cu anumite partide politice. Este vorba de site-urile gen „gura lumii”, „moldovan dream”. Această problemă a început în perioada campaniei electorale pentru președinte, când a fost atacată Maia Sandu cu o sută de mii de sirieni și această știre de satiră a fost preluată de mai multe instituții mass-media și inclusiv eu, ca apărătoare a drepturilor persoanelor LGBT, sunt atacată deseori pentru că asocierea cu mine se presupune că va dăuna unor lideri politici.”

Apărătorii drepturilor omului prin definiție nu pot fi de partea guvernării, spune juristul organizației Amnesty International Moldova, Igor Stoica. Or, menirea activiștilor civici e să monitorizeze activitatea guvernanților și să pună degetul pe rană, tocmai, pentru a-i responsabiliza pe decidenți.

În momentul în care apărătorii drepturilor omului din orice stat își permit luxul de a face complimente guvernului, ei nu mai sunt apărători ai drepturilor omului...

„În momentul în care apărătorii drepturilor omului din orice stat, inclusiv din Republica Moldova, își permit luxul de a face complimente guvernului, ei în acea clipă nu mai sunt apărători ai drepturilor omului. Ei sunt în serviciul omului simplu, lezat în drepturi. De către cine? De către alți oameni, grupuri, stat, autorități locale sau centrale.”

Igor Stoica susține că prin încercarea de a pune călușu-n gură activiștilor civici, politicienii își fac un mare deserviciu. Și asta pentru că puterea-i trecătoare, iar încălcarea normelor democratice și încurajarea abuzurilor ar putea să-i coste scump mai târziu.

Cazul celor șapte cetățeni turci expulzați în condiții netransparente, dar și dubioase a atras critici din partea instituțiilor internaționale care au reproșat autorităților de la Chișinău că s-au bazat pe probe extrem de subțiri atunci când au încuviințat extrădarea profesorilor din rețeaua de licee Orizont. La scurt timp după incident, rudele angajaților deportați în Turcia au cerut, într-o petiție adresată conducerii țării, inițierea unei anchete pentru a-i trage la răspundere pe cei care se fac vinovați de expulzare, pe care o consideră ilegală. De asemenea, ei au solicitat azil politic pentru profesorii turci care au rămas în țară și continuă să activeze în cadrul liceului.

Protest împotriva deportării profesorilor turci de la liceele "Orizont". 7 septembrie 2018
Protest împotriva deportării profesorilor turci de la liceele "Orizont". 7 septembrie 2018

Cetățeană a Republicii Moldova, Galina Tüfekçi, este soția unuia dintre profesorii liceului „Orizont”, Feridun, expulzat în Turcia. S-au cunoscut în urmă cu două decenii, iar împreună cresc doi copii, cetățeni ai Republicii Moldova. Galina Tüfekçi spune că din dimineața zilei de 6 septembrie, când Feridun a fost luat pe sus de mascați și dus într-o direcție necunoscută, nu a vorbit cu soțul ei și singurele frânturi de informații pe care le primește sunt de la rudele lui, din Turcia. Știe doar că este întemnițat.

„De ce este învinuit încă nu știm. El locuiește în Republica Moldova de peste 25 de ani. În toată această perioadă a fost de câteva ori în Turcia. Într-o declarație președintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că expulzarea s-a făcut în baza unor dosare vechi de 20 de ani. Pot să vă spun că 1998 soțul meu era student la Universitatea de stat din Comrat pe care a absolvit-o cu calificativul excelent.

Înțelegeți că pentru asta avea nevoie de timp, deci, nu avea cum să se ocupe și cu altceva. De asemenea, în 1998 cel mai mic dintre cei expulzați avea 8 sau 9 ani. Ce acțiuni periculoase putea face la acea vârstă? Mi-a fost foarte greu să ascult tot ce a spus dl Candu și îmi pare rău că în Republica Moldova un om de bun simț poate fi transformat într-un infractor în doar cinci secunde.”

Părinții elevilor din liceele Orizont și rude ale celor șapte deportați în Turcia au adresat o petiție președintelui Parlamentului, premierului și conducerii SIS în care au cerut să fie trase la răspundere persoanele implicate în procesul de expulzare, iar angajaților originari din Turcia, care continuă să activeze în cadrul instituției, să li se acorde azil politic sau statut de refugiat.

Săptămânalul de investigații „Ziarul de Gardă” a scris că pe lângă cei șapte angajați ai Liceului „Orizont”, alți 11 cetățeni turci, stabiliți în Republica Moldova, sunt anunțați indezirabili și obligați să părăsească țara.

Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuță, este membru al consiliului consultativ din cadrul liceului „Orizont”, cei doi copii ai săi fiind absolvenți ai instituției. El tinde să dea dreptate celor care critică guvernarea pentru faptul că a închis ochii la expulzarea celor șapte angajați fără să le garanteze dreptul la apărare.

Ceea ce s-a întâmplat cu acești profesori turci eu cred că este o răpire a unor cetățeni care au solicitat statului să fie apărați...

„L-ai luat de pe stradă dacă este pericolul atât de mare, dă-i posibilitatea omului să aibă un avocat, să se apere, în primă instanță, în a doua, în a treia, și după aceasta ia decizia în privința expulzării sau extrădării. Ceea ce s-a întâmplat cu acești profesori turci eu cred că este o răpire a unor cetățeni care au solicitat statului să fie apărați, iar statul Republica Moldova practic i-a răpit și i-a extrădat nu știu pentru ce. Republica Moldova a demonstrat prin acest fapt că nu poate să-și protejeze nici cetățenii străini care cer protecție, ceea ce înseamnă că nici pe noi.”

O altă nedumerire formulată de părinții elevilor de la „Orizont” e că mai mulți demnitari ai căror copii au studiat la aceste instituții i-au criticat pe dascăli fără prea mari remușcări. La „Orizont” au învățat copiii președintelui Parlamentului, Andrian Candu, care i-a transferat la alt liceu. Și șeful adjunct al Inspectoratului general de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, și-a retras la finele anului trecut copiii de la „Orizont”. Într-un interviu pentru postul nostru de radio, Cavcaliuc a refuzat să ofere detalii despre decizia luată, sugerând că „este un subiect care nu trebuie tratat cu mai multă atenție”.

La scurt timp după expulzare, directorul adjunct al filialei Durlești a rețelei de licee „Orizont”, Hasan Bariș, a declarat că operațiunea ar fi „o comandă a lui Erdogan”, lăsând să se înțeleagă că președintele Turciei ar vrea să se răfuiască cu aliații rivalului său, Fethullah Gulen, stabilit în Statele Unite, pe care îl consideră responsabil pentru organizarea tentativei de lovitura de stat din Turcia din anul 2016.

Extrădarea în condiții îndoielnice a profesorilor turci s-a numărat printre îngrijorările l-a care au făcut trimitere reprezentanții platformei societății civile UE-Republica Moldova, creată la scurt timp după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Ei au publicat la finele lunii octombrie o declarație, în care, între altele, deplâng lipsa progreselor în domeniul judiciar și se arată îngrijorați de modul în care acționează politicienii de la Chișinău în ajunul alegerilor parlamentare. Controlul presei sau coruperea alegătorilor sunt câteva dintre metodele la care recurg partidele politice și care, spun reprezentanții societății civile, prevestesc o campanie lipsită de transparență și fairplay. ​

Odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, reprezentanți ai societății civile din UE și Republica Moldova au făcut front comun în a monitoriza progresul sau, dimpotrivă, regresul înregistrat de Guvernul de la Chișinău în alinierea la standardele democratice.

Ședința de astăzi s-a desfășurat într-o atmosferă deloc optimistă și asta pentru că apărătorii drepturilor omului au avut puține argumente în favoarea guvernării, mai ales pe fundalul suspendării ajutorului macrofinanciar de o sută de milioane de euro, expulzarea în condiții dubioase a șapte profesori turci din rețeaua de licee Orizont sau anularea rezultatului alegerii primarului de Chișinău.

În ce privește apropiatele alegeri parlamentare, comportamentul politicienilor moldoveni oferă suficiente motive de îngrijorare, constată secretara Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte, Polina Panainte. Un exemplu grăitor sunt fundațiile de caritate ale partidelor politice, care, pe lângă faptul că au devenit un fel de paravan pentru a ascunde venituri provenite din surse dubioase, în ultima perioadă sunt utilizate ca unelte de racolare indirectă de susținători.

Polina Panainte, intervievată de Diana Răileanu
Polina Panainte, intervievată de Diana Răileanu

„O altă îngrijorare ține de sistemul electoral mixt, care va fi implementat pentru prima dată în Republica Moldova. Există pericol ca mulți candidați din circumscripțiile uninominale să fie înaintați cu grave probleme de integritate. În condițiile unei mass-media controlate și a accesului limitat la mass-media independentă, cetățenii ar putea fi manipulați să voteze într-un anumit fel candidați despre care nu știu foarte multe sau candidați care le sunt „șoptiți” sau chiar impuși de către primari sau alți agenți electorali ai partidelor care se află în prezent la guvernare”.

O bună parte din instituțiile de presă din Republica Moldova difuzează de luni bune știri și reportaje cu tentă electorală. Concluzia formulată de Petru Macovei, director executiv la Asociația Presei Independente, e că în campania electorală care se apropie jurnaliștii vor fi mai degrabă preocupați să apere interesele concurenților electorali, în loc să livreze informații corecte alegătorilor.

Situația de astăzi este un dezastru pe piața media, pentru că avem efectiv televiziuni de partid, cu toate că legislația interzice ad-litteram partidelor să le dețină...

„Situația de astăzi este un dezastru pe piața media, pentru că avem efectiv televiziuni de partid, cu toate că legislația interzice ad-litteram partidelor să le dețină. De fapt, ele nu le dețin în acte, în realitate însă sunt televiziuni de partid. Și dacă o să vedeți cum unele televiziuni reflectă de dimineață până seara mitinguri electorale, live-uri și tot felul de reportaje, inclusiv la televiziunea publică, reportaje laudative despre partidul de guvernământ, iar CCA, care conform legii este garantul interesului public în audiovizual, nu consideră necesar nici măcar să se autosesizeze. Situația în contextul electoral este și mai proastă pentru că avem regiuni în Republica Moldova care, efectiv, nu au acoperire mediatică.”

De-a lungul anilor, Uniunea Europeană a fost unul dintre partenerii externi ai Republicii Moldova care a condamnat de fiecare dată implicarea politicului în activitatea instituțiilor de presă și a insistat pe independența justiției. Prezent la dezbaterea de astăzi, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, și-a exprimat îngrijorarea că alegătorii moldoveni şi-ar putea forma eronat opiniile, având acces limitat la informație.

Iată de ce, a precizat diplomatul european, scrutinul de anul viitor va fi monitorizat intens de Uniunea Europeană, care prin vocea Comisiei pentru afaceri externe din cadrul Parlamentului European a reconfirmat că guvernul moldovean nu va primi prima tranșă din ajutorul macrofinanciar de o sută de milioane de euro decât după alegerile din februarie. Anterior reprezentanți ai UE declaraseră fără menajamente că așteaptă să vadă nu cine va câștiga alegerile, ci cum se vor desfășura.

Alegerile parlamentare de anul viitor sau… toate drumurile duc la Roma – volens, nolens, ajungem la subiectul scrutinului din februarie 2019, un scrutin de desfășurarea căruia depinde ajutorul macrofinanciar de o sută de milioane de euro, promis de Uniunea Europeană, relația Republicii Moldova cu partenerii săi occidentali și, cel mai important, viitorul cetățenilor acestei țări.

Zelul de care au dat dovadă partidele politice în ultimele luni, și mai ales Partidul Democrat aflat la guvernare, prevestesc o campanie pe muchie de cuțit, au conchis la unison experții organizației Expert-Forum de la București și partenerii săi din Republica Moldova comunitatea Watchdog și Centrul Expert-Grup. Un studiu realizat cele trei instituții demonstrează tendința partidelor politice aflate la putere să-și fidelizeze primari prin alocare selectivă de bani din bugetul de stat. De ce această practică este păguboasă? Pentru că are la bază interesul îngust de partid, și nu al cetățeanului care contribuie prin impozite la buget.

Experții de la București și Chișinău care au analizat încotro se îndreaptă banii publici și motivele de care se conduc decidenții care au pâinea și cuțitul au ajuns la concluzia că politicienii foarte frecvent încearcă să cumpere voturile cetățenilor și acest fenomen tot mai răspândit se numește clientelism politic.

Președintele organizației neguvernamentale Expert-Forum din România, Sorin Ioniță, notează că în toate țările monitorizate în cadrul cercetării – Georgia, Republica Moldova și România - banii publici sunt folosiți de guvernanți pentru a fideliza cât mai mulți primari prin alocări arbitrare de fonduri, profitând de reguli neclare și lipsă de transparență. Cine este marele perdant al acestei situații? Omul de rând, plătitor de taxe și impozite.

„Pentru că resursa publică nu e folosită la scopul ei - să cumperi cel mai bun serviciu disponibil pentru oameni - , ci e folosit în scop politic. Banii se prăpădesc și prin furt, dar se prăpădesc și fără furt, asta-i culmea. Dacă ai un guvern clientelar și o administrație clientelară, ei pot nici să nu ducă bani acasă. Noi trebuie să ne luptăm cu ambele fenomene și lumea asta trebuie să înțeleagă, să nu mai plece după beneficii pe termen scurt, după infrastructura asta de azi pe mâine, asfaltul turnat în luna noiembrie, drumurile care nu duc nicăieri. Toate astea sunt, de fapt, o irosire de resurse.”

Programele analizate de experți arată că în ultimii ani primarii puterii au primit mai mulți bani decât cei ai opoziției ...

În ce privește Republica Moldova, programele analizate de experți arată că în ultimii ani primarii puterii au primit mai mulți bani decât cei ai opoziției sau așa-numiții independenți. Cel mai vădit clientelismului politic a fost în 2012, când s-au oferit fonduri impresionante primarilor afiliați alianței de guvernare. Potrivit datelor colectate de experți, era de șase ori mai probabil să primești bani de la bugetul de stat dacă erai primar afiliat guvernării decât dacă erai primar de opoziție.

Odată cu reforma electorală și apropierea scrutinului parlamentar, politicienii de la guvernare și-au schimbat tactica – nu mai repartizează bani în funcție de culoarea politică a primarului, ci favorizează circumscripțiile unde vor candida în februarie anul viitor, în baza votului mixt, reprezentanții Partidului Democrat, constată expertul comunității Watchdog, Valeriu Pașa.

Valeriu Pașa
Valeriu Pașa

„Dacă vom urmări care sunt raioanele care au beneficiat de cea mai mare finanțare per alegător și cum se suprapun acestea în limitele circumscripțiilor, lucrurile devin și mai clare. Raionul Nisporeni, care e lider absolut la finanțare, formează împreună cu câteva localități din Strășeni circumscripția nr. 17, iar acele localități sunt Lozova și Micleușeni. Micleușeni e satul unde domnii Plahotniuc și Gaburici tăiau panglica după ce a fost renovat un drum. Raioanele Șoldănești și Rezina, cu excepția la câteva localități, au fost încadrate în circumscripția nr. 13, iar candidatul puterii acolo va fi președinta raionului Rezina, vicepreședinta PD, dna Graur. Cimișlia este raionul de baștină a dlui Leancă, unde va candida dlui, deși se zvonește că va candida și dl Diacov.”

În Republica Moldova un exemplu de clientelism politic îl reprezintă programul guvernamental „Drumuri bune pentru Moldova”, spune Valeriu Pașa. Întâi de toate pentru că lucrările de reparație a drumurilor au loc fără proiecte prealabile clare sau studii de fezabilitate, iar condițiile tehnice lasă de dorit și vor ieși la iveală cât de curând. Iată de ce experții au suficiente temeiuri să suspecteze guvernarea de coruperea indirectă a alegătorilor, ambalată însă în retorica îmbunătățirii vieții oamenilor.

Așadar, diagnosticul dinaintea alegerilor este unul cu multe îngrijorări și incertitudini. Felul în care urmează a fi depășite depinde în mare parte de alegători. Dar și de breasla jurnalistică, care nu este nici omogenă și nici foarte detașată de politicienii care ar prefera să o țină în lesă. De altfel, un recent studiu despre situația presei arăta că aproape 65 la sută dintre radiodifuzori sunt stabiliți în capitală, ceea ce nemijlocit duce la concentrarea presei pe subiecte politice, deseori mai puţin importante pentru cetățeni. Cum poate fi depășita această situație? Bunăoară, oferind mai des microfonul oamenilor din teritoriu şi mai rar politicienilor de la centru. Un gând pentru 2019.

XS
SM
MD
LG