Cum o scrie platforma Politico, mai mulți miniștri de externe europeni, reuniți luni la Bruxelles, au cerut ca UE să sancționeze oligarhii implicați în „tentativele de destabilizare” din Moldova și Georgia, pe fundalul temerilor tot mai mari de o interferență rusă.
„Aceste două țări se confruntă cu încercări de destabilizare care necesită cea mai mare vigilență din partea noastră și care ar putea justifica faptul să începem să luăm în considerare cum să-i țintim pe cei responsabili de aceste manevre”, a declarat ministra franceză de externe Catherine Colonna.
Atât omologul ei român, cât și cel eston, au cerut, de asemenea, membrilor UE să sancționeze oligarhii pro-ruși din Moldova.
Urmas Reinsalu din Estonia a spus că UE „are responsabilitatea de a crea un nou mecanism de sancțiuni împotriva agenților ruși, împotriva acelor oligarhi din Moldova care pregătesc o lovitură de stat”.
Politico explică cum la începutul acestei luni, ministra de Interne a Republicii Moldova, Ana Revenco, a declarat că „Moscova, grupurile de interese și oligarhii fugari” își unesc forțele pentru a „schimba cursul democratic la Chișinău”, într-o referire puțin voalată la oligarhul prorus Ilan Șor, acuzat de finanțarea protestelor împotriva guvernului pro-UE al Republicii Moldova.
Xi Jinping la Moscova
Vizita lui Xi Jinping la Moscova rămâne, însă, principalul subiect al întregii prese europene.
În Italia, Il Fatto di Domani rezumă toate detaliile: președintele chinez vizitează Rusia timp de trei zile, până miercuri, pentru o serie de negocieri. Putin și-a declarat „interesul pentru planul chinez de pace”, dar SUA și Occidentul resping orice armistițiu dictat de Pekin și îndeamnă celelalte țări să nu se lase înșelate de cei doi lideri. Atât în China, cât și la Kremlin, întâlnirea a fost precedată de anunțuri entuziaste privind noua colaborare - la un nivel istoric - între cele două puteri. Xi l-a lăudat pe Putin în perspectiva realegerii lui anticipate în 2024.
### Vezi și... ### Putin laudă relațiile dintre Rusia și China, dar războiul și mandatul de arestare îi adâncesc izolarea„Imaginile cu Xi și Putin împreună la Moscova transmit un mesaj clar. Rusia și China rămân parteneri apropiați – legați prin ostilitatea lor comună față de America și aliații acesteia”, scrie Gideon Rachman, editorialist la Financial Times.
De altfel, cele două țări „împărtășesc aceleași obiective, sau au țeluri similare”. Venind în sprijinul lui Putin, China a invitat Curtea Penală Internațională să nu folosească un „dublu standard” și să respecte imunitatea șefilor de stat, după mandatul de arestare emis împotriva țarului de la Kremlin. Putin a răspuns vorbind acuzator despre procurorul de la Haga Karim Khan care a îndemnat anterior Rusia să-i repatrieze pe copiii ucraineni deportați.
„Durul” Medvedev nu a folosit însă eufemisme: „Am putea trage o rachetă asupra sediului Curţii Penale Internaţionale”.
La Washington, secretarul de stat Antony Blinken a folosit acuzațiile Curții pentru a ataca Beijingul, vinovat că ignoră „responsabilitatea lui Putin în comiterea atrocităților din Ucraina”.
Presa mai scrie pe larg astăzi despre cum SUA continuă politica de furnizare a armelor, anunțând un nou ajutor militar pentru Kiev în valoare de 350 de milioane de dolari. Europa se situează aici alături de Casa Albă: miniștrii UE ai Afacerilor Externe au aprobat planul de a furniza Kievului muniții în valoare de două miliarde de euro. Ministrul ucrainean de externe Kuleba a aplaudat, cerând Europei să se grăbească: „Cu cât mai devreme vom avea mai multe gloanțe, cu atât mai multe vieți vor fi salvate”.
Singurul stat din cele 27 care nu va trimite muniții este Ungaria lui Viktor Orban, un vechi prieten al Giorgiei Meloni, constată Il Fatto di Domani.
Sprijin din partea UE pentru investigațiile CPI, dar Ungaria nu semnează
La rândul său, La Repubblica scrie despre sprijinul țărilor UE pentru investigațiile Curții Penale Internaționale, dar și despre cum Ungaria refuză deocamdată să semneze.
Douăzeci și șase de state membre UE — singura semnătură lipsă fiind a Ungariei —, într-o declarație comună emisă de președinția suedeză, și-au exprimat „ sprijinul pentru Curtea Penală Internațională și investigațiile privind situația din Ucraina”, la conferința miniștrilor justiției din aproximativ 40 de țări ținută la Londra pe această temă.
„Statele membre ale UE au anunțat sprijin financiar și resurse umane suplimentare pentru a consolida activitatea CPI și vor continua să coopereze pentru stabilirea răspunderii în cazul crimelor internaționale majore comise în Ucraina”, se arată în text.
### Vezi și... ### Curtea Internațională de la Haga a emis mandat de arestare împotriva lui Putin, acuzat de crime de război în UcrainaVictoria democrației
Este un lucru uluitor, constată aceeași platformă Politico de la Buxelles, pe care puțini l-ar fi prezis nu cu mult timp în urmă: sistemele de asistență socială ale Europei și sprijinul suplimentar guvernamental s-au dovedit esențiale pentru a asigura ca persoanele vulnerabile să fie – în mare parte – capabile să-și încălzească casele în iarna ce a trecut. Iar economia Uniunii Europene s-a dovedit mai rezistentă decât se așteptau experții și politicienii, evitând o recesiune.
Pe măsură ce temperaturile cresc, UE se apropie de sfârșitul sezonului rece, nemaifiind nevoie de încălzire, iar rezervele de gaze sunt aproape de niveluri record. În Germania, care a fost deosebit de vulnerabilă după ce Gazprom a închis Nord Stream în august anul trecut, nivelurile de stocare erau de peste 63% vinerea trecută. Privind în urmă, Ucraina rămâne liberă, ofensiva Rusiei s-a împotmolit iar autocrații din întreaga lume s-au văzut avertizați să nu subestimeze democrația.
Libertatea unui jurnalist
Îb sfârșit, Franța sărbătorește eliberarea jurnalistului Olivier Dubois, cum o amintesc atât Liberation cât și Le Monde, jurnalist francez independent răpit de islamiști și ținut ostatic în Mali încă din mai 2021.
Liberation acoperă cu fotografia lui întreaga primă pagină a numărului de astăzi, făcând din eliberarea jurnalistului subiectul zilei, cu mult peste faptul că guvernul lui Elisabeth Borne a supraviețuit ieri la limită în urma unei moțiuni de cenzură, introdusă de extremele de dreapta și de stânga, întărâtate de faptul că guvernul a avut recurs la o ordonanță de urgență (49.3) pentru a adopta legea ce ridică vârsta de pensionare a francezilor de la 62 la 64 de ani!
Pe scurt, vârsta actuală a ieșirii la pensie în Franța este de 62 de ani, însă Emmanuel Macron a dorit să o ridice la 64 de ani. Revolta populară îl făcuse deja să renunțe la asta în timpul primului său mandat.
### Vezi și... ### Senatul francez a votat pentru planul de pensii al lui Macron, în pofida noilor protesteS-a spus întotdeauna despre francezi și statul lor protector, grijuliu și ultraperformant, că „statul-providență” se ocupă de ei „din leagăn până în groapă”. Acum însă, după atâtea crize economice și de tot felul, și odată cu revoltele cauzate de reforma pensiilor introdusă de Macron prin ordonanță de urgență, francezii au ajuns să spună că vor fi forțați să muncească „din leagăn până în groapă”.
În Germania, în schimb, vârsta ieșirii la pensie este ridicată progresiv și va atinge, în 2030, bara de 67 de ani!...