Zelenski se va întâlni cu Biden și alți lideri NATO. Occidentul pregătește un acord pentru Ucraina

Zelenski, care și-a exprimat dezamăgirea față de lipsa de angajament a NATO în ceea ce privește admiterea Ucrainei în alianță, se va întâlni separat, la 12 iulie, la Vilnius, cu Biden și cu alți lideri occidentali, inclusiv cu premierul britanic Rishi Sunak și cu cancelarul german Olaf Scholz.

Sunak a declarat pe 11 iulie că Grupul celor șapte țări industrializate (G7) urmează să semneze un acord-cadru care să ofere Ucrainei garanții de securitate pe termen lung și să îi permită acesteia să încheie acorduri bilaterale de apărare cu membrii G7.

„Sprijinirea progreselor Ucrainei pe calea către aderarea la NATO, încheind acorduri oficiale, multilaterale și bilaterale. Sprijinul copleșitor al membrilor NATO va trimite un semnal puternic președintelui rus Vladimir Putin și va readuce pacea în Europa", a declarat premierul britanic Rishi Sunak.

Se așteaptă ca acest acord-cadru să includă echipamente militare, instruire și schimbul de informații, potrivit rapoartelor.

Acordul G7 a fost adoptat după ce, pe 11 iulie, NATO a publicat o declarație ăn care se spune că deși viitorul Ucrainei este în interiorul NATO, alianța militară va adresa o invitație Kievului doar atunci când „membrii sunt de acord și sunt îndeplinite condițiile”.

Cu toate acestea, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat într-o conferință de presă că nu a existat niciodată un mesaj mai puternic din partea NATO, atât în ceea ce privește mesajul politic pentru aderare, cât și sprijinul concret din partea aliaților NATO.

Vorbind cu reporterii, Stoltenberg a afirmat că Ucraina s-a apropiat de aderare în parte datorită adoptării unor cantități mari de echipamente militare și de instruire de la membrii NATO pentru a ajuta Kievul să respingă forțele rusești invadatoare începând cu februarie 2022.

Această evoluție a permis renunțarea „fără precedent” la cerința ca Ucraina să îndeplinească un Plan de acțiune pentru aderare (MAP), a spus Stoltenberg.

Separat, în declarația NATO se susține că liderii alianței „recunosc că drumul Ucrainei către o integrare euro-atlantică deplină a trecut dincolo de necesitatea unui MAP”.

„Vom fi în măsură să adresăm o invitație Ucrainei de a se alătura Alianței atunci când aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”, se spune în comunicat, fără a da detalii despre care sunt aceste condiții.

Lipsa calendarului de integrare: „fără precedent și absurdă”

Zelenski s-a plâns de „formularea vagă a condițiilor” pentru invitarea Ucrainei chiar înainte ca declarația să fie publicată.

El a spus că ar fi „fără precedent și absurd” dacă NATO nu ar oferi Kievului un calendar clar fie pentru integrarea deplină, fie cel puțin o invitație de a începe negocierile de aderare.

„Se pare că nu există nicio disponibilitate nici de a invita Ucraina în NATO, nici de a o face membră a Alianței”, a adăugat el.

Dar Stoltenberg a declarat la conferința de presă că aderările anterioare la NATO nu au fost însoțite de un calendar. „Ele sunt bazate pe condiții, au fost întotdeauna”, a spus el.

Zelenski a declarat că ambiguitatea percepută ar fi doar în beneficiul Rusiei și s-a angajat să ridice personal problema la summit. „Pentru Rusia, este un motiv să-și continue teroarea. Incertitudinea este slăbiciune. Și voi discuta deschis acest lucru la summit", a declarat Zelenski.

Vorbind mai târziu la un miting la Vilnius, el a declarat că NATO va face Ucraina mai sigură, iar Ucraina va face NATO mai puternică. „Am venit astăzi aici cu credința într-o decizie, cu credința în parteneri, cu credința într-un NATO puternic”, a spus el.

„Mi-aș dori ca această credință să devină o certitudine - certitudine în deciziile pe care le merităm cu toții și pe care le așteaptă fiecare soldat al nostru, fiecare cetățean al nostru, fiecare mamă, fiecare copil al nostru. Și este aceasta o dorință prea mare?”

Rusia, „amenințare la adresa stabilității în zona euroatlantică”

Deși limbajul declarației nu a fost pe măsura acestei dorințe, aceasta a folosit un limbaj puternic la adresa Moscovei, spunând: „Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților și a păcii și stabilității în zona euroatlantică”.

Kremlinul a protestat energic la adresa lucrărilor summitului, spunând că alianța tratează Rusia ca și cum ar fi un „inamic”, exacerbând o situație de securitate deja volatilă în întreaga lume.

„Rusia este percepută de liderii NATO ca un inamic, ca un adversar. În această ordine de idei se vor purta discuțiile de la Vilnius”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unui briefing la Moscova.