Rusia și Ucraina au reușit, se pare, să facă progrese la primele lor discuții față în față, în mai bine de două săptămâni. Moscova a afirmat că își reduce operațiunile militare în direcția capitalei ucrainene Kiev și spre Cernigov, în nordul Ucrainei, în timp ce Ucraina a declarat că va accepta să fie neutră.
Delegațiile celor două părți au purtat discuții la Istanbul marți, 29 martie, în timp ce Rusia, după mai mult de o lună de la începutul invaziei sale militare, a continuat să întâmpine o rezistență puternică din partea forțelor ucrainene, care au reușit să recucerească teren la periferia capitalei.
„Pentru a spori încrederea reciprocă și a crea condițiile necesare pentru continuarea negocierilor și atingerea obiectivului final - de a conveni și a semna un acord, a fost luată decizia de a reduce drastic, într-o mare măsură, activitatea militară în direcțiile Kiev și Cernigov”, a declarat presei, la Moscova, adjunctul ministrului rus al apărării, Alexandr Fomin.
La rândul său, Ucraina a propus să nu se alăture alianțelor militare și să nu găzduiască trupe străine, atâta timp cât va avea garanții de securitate externe și atâta timp cât Rusia nu va sta în calea aderării țării la Uniunea Europeană.
Consilierul prezidențial de la Kiev, Mihailo Podoleak, a scris pe Twitter că tratatul privind garanțiile de securitate ar trebui să conțină o prevedere, similară articolului 5 din tratatul NATO, prin care statele garante – cum ar fi Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Turcia, Franța, Germania și altele vor fi „implicate activ din punct de vedere juridic în protejarea Ucrainei de orice agresiune”.
Podoleak a mai spus că problema Crimeei, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, va fi rezolvată prin mijloace politice și diplomatice, nu militar. Potrivit lui, soarta regiunilor estice din Ucraina, în care separatiștii susținuți de Rusia se luptă cu forțele ucrainene din 2014, ar urma să fie discutată de președinții ucrainean și rus, iar orice acord de pace va trebui mai întâi să fie supus unui referendum.
Secretarul de stat american Antony Blinken a reacționat la aceste evoluții spunând că se îndoiește de seriozitatea Rusiei.
„Există ceea ce spune Rusia și există ceea ce face Rusia. Noi ne concentrăm pe aceasta din urmă”, a declarat el, în cadrul unei conferințe de presă în Maroc. „Ceea ce face Rusia este brutalizarea continuă a Ucrainei și a poporului său, iar acest lucru continuă în timp ce vorbim”, a spus oficialul american.
***
În timp ce delegațiile rusă și ucraineană purtau discuții față în față la Istanbul, primele de acest fel în mai mult de două săptămâni, președintele Volodimir Zelenski a calificat asaltul Rusiei asupra orașului-port ucrainean Mariupol drept „o crimă împotriva umanității”.
„Ceea ce fac trupele rusești la Mariupol este o crimă împotriva umanității, care se întâmplă în fața ochilor întregii planete, în timp real”, a spus Zelenski într-o alocuțiune video transmisă în Parlamentul danez marți 29 martie.
Mariupol a fost bombardat fără încetare de forțele rusești de la începutul invaziei lansate Moscova în urmă cu mai bine de o lună, iar situația din orașul care avea o populație de 400.000 înainte de război a fost descrisă ca fiind „apocaliptică”.
### Vezi și... ### „Măcelarul” Putin și cum a ratat Zelenski un rol la OscaruriVicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că Rusia a fost de acord să deschidă trei coridoare umanitare, inclusiv unul la Mariupol, pentru a permite civililor să scape din zonele de luptă, dar nu era clar câți dintre zecile de mii de oameni blocați în oraș vor putea ieși.
Ambasada Ucrainei în Turcia a anunțat marți, 29 martie, că discuțiile față în față de la Istanbul au durat aproximativ patru ore. Nu este clar deocamdată dacă acestea vor continua și pentru a doua zi la Istanbul.
Un consilier al lui Zelenski a afirmat că întâlnirea s-a concentrat pe încetarea focului și pe garanțiile de securitate solicitate de Ucraina - chestiuni discutate și în rundele precedente de negocieri, eșuate.
Înaintea negocierilor de marți, președintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a spus membrilor celor două delegații că speră ca progresul în negocieri să deschidă calea pentru o întâlnire între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin.
Discuțiile anterioare dintre părți, atât în persoană, cât și prin legătură video, nu au reușit să înregistreze astfel de progrese.
Erdogan a mai spus că a venit timpul ca discuțiile să aibă rezultate concrete și a cerut o încetare imediată a focului, afirmând că „oprirea acestei tragedii” depinde de ambele părți.
Anterior, Zelenski a spus că prioritățile Ucrainei în cadrul discuțiilor sunt „suveranitatea și integritatea teritorială”.
După mai mult de patru săptămâni de la începutul invaziei sale militare, Rusia nu a reușit să cucerească niciun oraș ucrainean important și a semnalat își reduce ambițiile pentru a se concentra pe ceea ce a numit securizarea regiunii Donbas, unde separatiștii susținuți de Moscova se luptă cu armata ucraineană de opt ani.
Serviciul de informații al armatei britanice a făcut cunoscut marți că forțele rusești continuă să reprezinte o amenințare semnificativă pentru Kiev prin capacitatea lor de atac, chiar dacă ucrainenii continuă să lanseze contraatacuri la nord-vest de capitala ucraineană.
Ministerul ucrainean al apărării spune că forțele rusești au continuat să lanseze bombardamente intense asupra portului Mariupol, dar a precizat că „centrul orașului rămâne sub control ucrainean”.
În alte zone ale Ucrainei, forțele rusești se mențin pe poziții, încercând să se reorganizeze, afirmă armata ucraineană. Totodată, forțele rusești continuă bombardeze cu rachete cartierele rezidențiale, dar și depozitele de carburanți, în încercarea de a „complica logistica” și de a „crea condiții pentru o criză umanitară”. În ultimele zile, mai multe depozite de combustibil ar fi fost lovite în câteva orașe, inclusiv la Kiev, Lvov, Rivne, Jitomir și Lutsk.
Tot marți, președintele Zelenski a declarat că cel puțin șapte persoane au fost ucise și 22 au fost rănite după ce o rachetă a lovit clădirea administrației regionale din orașul portuar Nikolaev din sudul Ucrainei.
De asemenea, oficialii ucraineni au spus că forțele rusești au lansat în ziua precedentă un atac cu rachete asupra orașului Liubotin din nord-estul regiunii Harkov, care a distrus mai multe case și a rănit mai multe persoane.
Iar Rusia continuă concentrarea de trupe în jurul capitalei ucrainene.
Vadim Boicenko, primarul din Mariupol, a declarat că portul strategic de la Marea Azov se află în pragul unei catastrofe umanitare și trebuie evacuat complet.
Boicenko a spus că aproximativ 160.000 de civili rămân blocați în Mariupol, iar aproape 5.000 de oameni au fost uciși de la începutul asaltului rusesc. Cifra nu a putut fi verificată din surse independente.
### Vezi și... ### Război în Ucraina: ziua 34 | Progres aparent la negocierile de paceLa Moscova, ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a afirmat din nou că principalele sarcini ale primei etape a operațiunii militare ruse în Ucraina au fost finalizate. Acum, potrivit lui, armata rusă se poate concentra pe ce ceea ce el a numit obiectivul principal - eliberarea Donbasului. Șoigu nu a vorbit despre pierderile militare rusești în războiul din Ucraina.
Este a doua apariție a ministrului apărării la televiziunile rusești în ultimele două zile, după o absență de două săptămâni din spațiul public care a ridicat semne de întrebare cu privire la unde anume se află și la starea sa de sănătate.
Între timp, Kremlinul a declarat că Moscova și Washingtonul vor trebui să aibă în cele din urmă un dialog pe tema securității, dar că relațiile lor vor fi inevitabil afectate de „insultele personale” pe care președintele american Joe Biden le-a adresat omologului său rus, Vladimir Putin.
Președintele american Joe Biden le-a spus reporterilor luni, 28 martie, că „nu își cere scuze” pentru declarația sa că președintele rus Vladimir Putin „nu poate rămâne la putere”, declarație într-un discurs ținut la Varșovia pe 26 martie, la încheierea turneului european. Afirmațiile sale au fost interpretate în sensul că Biden ar cere schimbarea regimului de la Kremlin. Casa Albă și secretarul de stat Antony Blinken s-au grăbit să clarifice comentariul în weekend, iar Biden a explicat pe 28 martie că vorbele sale reprezintă o expresie a „indignării morale”, nu o politică nouă.