În 2020, întreprinderile mici și mijlocii ar putea fi ferite de controalele statului

Parlamentul Republicii Moldova

Comisia juridică a Parlamentului a sprijinit un proiect de lege care să interzică pe parcursul anului 2020 controalele făcute de instituțiile statului la întreprinderile mici și mijlocii.

Your browser doesn’t support HTML5

În 2020 întreprinderile mici și mijlocii ar putea fi ferite de controale



Autorul proiectului, vicepreședintele parlamentului din partea Platformei DA de opoziție, Alexandru Slusari, spune că IMM-urile sunt hărțuite mereu de controlorii statului și că alte metode de a-i opri nu s-au dovedit eficiente.

Alexandru Slusari


Controalele de la diverse autorități ale statului sunt privite de mulți reprezentanți ai mediului de afaceri mai degrabă ca o sursă de corupţie decât ca o măsură de verificare a legalității activității de întreprinzător. Iar cei mai vulnerabili la aceste controale sunt cei care practică businessul mic şi mijlociu, care în măsură mai mică îşi pot permite serviciile unor avocaţi. Este convingerea promotorului inițiativei legislative de acum, vicepreședintele parlamentului Alexandru Slusari.

Dacă vrem apariția clasei mijlocii, noi trebuie să-i stimulăm pe ei...


„La ei costurile administrative sunt mai mari. Ei sunt mai mici şi dispun de mai putini bani şi orice control suplimentar, mai ales că noi ştim că în urma unor controale se mai cere şi mită, orice control pentru businessul mic şi mijlociu este mai complicat decât pentru întreprinderea mare. Tot timpul era mai uşor pentru clasa politică să lucreze cu 100 de companii din ţară şi să controleze toată economia, dar noi dacă vrem apariția clasei mijlocii, noi trebuie să-i stimulăm pe ei”.

Alexandru Slusari a propus ca această pauză la controalele planificate sau inopinate să aibă loc pe durata întregului an 2020, timp în care să li se ofere un răgaz antreprenorilor şi să fie găsite alte soluții de stimulare fiscală. În opinia lui Slusari, în trecut liderul unei asociații de fermieri, legea cu privire la IMM nu este respectată, iar politicienii ar fi uitat de facilitățile promise celor din business.

De ce moratoriul la controale timp de jumătate de an în 2016 nu a dat rezultate? Alexandru Slusari invocă la fel factori de corupţie. El neagă că reluarea acestui mecanism ar putea urmări scopuri electorale, precizând că iniţiativa datează din luna septembrie.

### Vezi și... ### Gheorghe Gaberi: „Trebuie să fie o relație civilizată între vinificatori și viticultori și atunci vor dispărea problemele”


Vitalie Dragancea, consilier al prim-ministrului, spune că anume guvernul Blocului ACUM, condus de Maia Sandu, a anulat, în iulie anul trecut, regimul mai relaxat la controale adoptat de guvernul Filip. În ceea ce privește, noua intenție de moratoriu, Dragancea spune că nu este rațional să faci foarte des schimbări în legislaţie. Executivul lucrează la eficientizarea controalelor, a spus Vitalie Dragancea, la elaborarea unor criterii de risc, astfel încât funcţionarii să se focuseze pe modalități civilizate de determinare a agenţilor economici să respecte cadrul normativ.

„Prim-ministru Chicu consideră că abordarea controalelor, intensitatea controalelor trebuie să fie revăzută, astfel încât să fie redusă nu doar presiunea pe business, dar şi consumurile businessului în relațiile cu statul, pentru că orice control în etapă finală este consum pentru un agent economic, este un volum de om/ ore, este timp consumat pe care agentul economic nu în redirecţionează spre procesul de producere”.

Președintele Asociaţiei micului business din Moldova, Eugen Roşcovan, se arată convins că cei din marile afaceri deseori ar apela la politicieni pentru a scăpa de problemele cu instituțiile de stat, pe când cei din zona afacerilor mici şi mijlocii, din cauza numeroaselor presiuni administrative şi birocratice, preferă să renunțe la activitatea pe care o desfășoară şi chiar să emigreze. În consecinţă, de la an la an scade numărul acestor întreprinderi.

„Cu fiecare formare de guvern nou apar şi noi măsuri coercitive faţă de întreprinderi


„Este vorba şi de faptul că cu fiecare formare de guvern nou apar şi noi măsuri coercitive faţă de întreprinderi. Apar aceste inițiative din motiv că la guvernare de obicei vin oameni cu inițiative, dar incompetenți, adică fiecare funcţionari publici care vin la putere descoperă America, iar peste o perioadă anumită de timp încep să aplice măsuri coercitive. Adică este un haos în acest domeniu, în crearea unui mediu de afaceri favorabil”.

Pentru a ieşi din acest cerc vicios, Eugen Roşcovan, propune ca decidenţii politici să pună în aplicare legile şi strategiile în vigoare, nu să inventeze de fiecare dată bicicleta. Cei din mediul de afaceri aşteaptă predictibilitate şi vor ca regulile să nu sufere schimbări cardinale de la o guvernare la alta.