Linkuri accesibilitate

Viorel Gîrbu: „Chiar dacă sunt anumite schimbări, în R.Moldova în continuare se trăiește foarte greu”


Viorel Gîrbu

Anul 2019, marcat de alegeri, instabilitate politică şi schimbări de guverne, nu a adus prea multe realizări în economia R. Moldova. În pofida instabilității politice, economia a continuat să crească, însă mai curând din inerție, decât urmare a intervențiilor autorităţilor. Iar una din provocările anului 2020 este finanţarea imensului deficit bugetar de peste 7 miliarde de lei, consideră Viorel Gîrbu, expert economic în cadrul Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.

Viorel Gîrbu - Bilanț 2019 cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:46 0:00
Link direct

Europa Liberă: Făcând un bilanț al anului 2019, care ar fi, în opinia Dvs., cele mai importante realizări, dar și eșecuri?

Viorel Gîrbu: „Foarte multe realizări nu pot fi menționate, fiindcă am avut un an dificil. A fost un an politic marcat de schimbarea elitei politice, schimbare care s-a produs de mai multe ori pe durata anului, deci a fost un an destul de complicat. Guvernul nu a avut posibilitate să intervină cu anumite schimbări, abordări legislative, este destul de greu să vorbim despre o anumită schimbare. De altfel și modul în care a evoluat economia națională nu denotă o anumită influență în acest sens. Sigur că este o anumită amprentă care s-a văzut pe economia națională a acestei un pic neclarități în plan politic.

A fost o anumită schimbare, bine, minusculă totuși, din punctul meu de vedere, în partea ce ține de politicile fiscale care au influențat modul în care evoluează economia. Dar iarăși aici facem o referință la sectorul HoReCa, acolo unde guvernul anterior a venit cu o schimbare de esență în modul de impozitare, ulterior guvernul s-a răzgândit. Acest lucru nu este binevenit pentru economie, indiferent care ar fi cotele impozitelor, dar schimbările produse într-o perioadă destul de scurtă de timp produc un efect negativ asupra credibilității guvernului și asupra percepției mediului de afaceri. Dar totuși nu aș veni cu anumite aprecieri foarte nuanțate în acest sens, fiindcă cred că cel mai mult economia a fost marcată de incertitudinea în plan politic, această schimbare care a durat destul de mult timp până a avea o mică stabilitate.”


Europa Liberă: Banca Mondială constata recent într-un studiu că, în pofida instabilității politice, economia Republicii Moldova a continuat să crească. Vreau să vă întreb în ce măsură omul de rând a simțit această creștere economică?

Viorel Gîrbu: „Economia țării, într-adevăr, a crescut. Noi avem o creștere de 4,3% pe durata primelor 9 luni ale anului. E o creștere robustă, dar această creștere este corelată cu potențialul nostru de creștere economică și necesitățile pe care noi le avem. Creșterea a produs schimbare inclusiv în portmoneul oamenilor, în special al celor activi pe piața muncii, fiindcă salariul mediu pe economie a crescut și mai mult. Noi avem creșteri de 13-14% și acest lucru este tradițional pentru Republica Moldova, nu din motive obiective, nu fiindcă calitatea economiei crește, dar pentru că avem o scădere din ce în ce mai mare a forței de muncă, deci un exod din ce în ce mai mare al persoanelor active în economia națională.

Dacă ne comparăm cu situația din alte state, chiar și cu România, avem o situație a cetățenilor mult mai proastă…

Dar așa sau altfel acest lucru a produs o anumită schimbare, inclusiv la persoanele care sunt active pe piața muncii, fiindcă salariile acestor persoane au crescut în toate sectoarele economiei naționale. Sigur că schimbarea nu este una de esență, dacă este să facem referință la necesitățile pe care le avem, dacă ne comparăm cu situația din alte state, chiar și din economia vecină, din România, sigur că noi avem o situație a lucrătorilor, cetățenilor mult mai proastă, dar schimbările nu se produc rapid.

Deci, noi trebuie să venim cu abordări pe o perioadă lungă de timp și poate în 5-10 ani o să înregistrăm o anumită satisfacție cu referire la condițiile de trai din Republica Moldova, dar oricum, pe moment atestăm cel puțin statistic o mică schimbare în acest sens.”

Europa Liberă: Potrivit mai multor sondaje, majoritatea cetățenilor moldoveni se declară săraci. Ei spun că nu le ajunge nici pentru strictul necesar sau doar pentru strictul necesar. Este aceasta o expresie a nemulțumirii generale a moldovenilor sau e o constatare care poate fi argumentată și de unii indicatori economici?

Viorel Gîrbu: „Sigur că cetățenii care se plâng pe faptul că condițiile de trai în Republica Moldova sunt proaste au dreptate. În Moldova se trăiește foarte greu. Dacă e să ne referim la dimensiunea care face referință la cheltuieli, păi cheltuielile sunt cam aceleași, prețurile în Republica Moldova care determină volumul cheltuielilor pe care trebuie să le faci pentru ca să-ți asiguri un anumit nivel de viață sunt aceleași ca și în toată lumea. Noi am liberalizat economia, am deschis frontierele, importăm foarte multe bunuri din exterior, câte ceva producem, ceea ce se produce la prețuri mici în economia țării se exportă peste hotare ș.a.m.d., deci prețurile sunt de bine de rău determinate de piețele internaționale. Or, salariile sigur sunt foarte mici.

În economiile dezvoltate salariul minim pe economie este de 3-4 ori mai mare decât salariul din Republica Moldova…

Am menționat un pic mai devreme faptul că salariul pe economia țării a crescut, a crescut mult mai rapid decât economia văzută per ansamblu, dar chiar și așa salariul mediu în economia țării la momentul actual este de ordinul a 350 de euro, ori pentru economiile dezvoltate, economiile în care deja mulți cetățeni de-ai noștri activează o perioadă lungă de timp, salariul minim pe economie este de 3-4 ori mai mare decât salariul acesta, presiunea fiscală acolo este mai mică față de presiunea fiscală pe salariu în Republica Moldova; serviciile publice pe care statul este capabil să le ofere cetățenilor sunt mult mai mari în comparație cu volumul acestor servicii și calitatea serviciilor de care beneficiază cetățenii țării noastre. Sigur că chiar și dacă sunt anumite schimbări, este un anumit dinamism, cetățenii sunt în drept să se plângă în continuare pe faptul că în Republica Moldova se trăiește foarte greu.”

Europa Liberă: Am să revin la experții Băncii Mondiale. Ei spuneau că Republica Moldova are nevoie de politici fiscale și financiare prudente. Cât de prudente sunt acestea în bugetul pe anul viitor propus de Guvernul Chicu?

Viorel Girbu
Viorel Girbu


Viorel Gîrbu: „Bugetul nu este unul foarte prudent, fiindcă deja conține acel deficit foarte mare, peste 7 miliarde de lei. E un deficit enorm, mult mai mare față de perioada anterioară. Desigur că deficitul este format în special din contul proiectelor investiționale pe care guvernul intenționează să le realizeze în perioada următoare și aceste proiecte trebuie să fie finanțate din contul surselor pe care ar trebui să le atragă guvernul în perioada următoare, deci în anul următor.

Așa sau altfel, totuși bugetul nu este unul prudent. Aici e bine să facem referință la lumea specifică care caracterizează modul în care evoluează lucrurile în R. Moldova de o perioadă foarte lungă de timp. La acest lucru găsim referințe multiple în diverse rapoarte ale Fondului Monetar Internațional, care vorbește despre o anumită neconcordanță între politicile bugetare și politicile monetare, deci între ceea ce face Ministerul Finanțelor, guvernul și parlamentul în ansamblu și Banca Națională, văzut pe de altă parte.

Noi avem situații în care guvernul cheltuiește mai mult și prin aceasta creează presiuni inflaționiste, anume că cheltuiește mai mult din dimensiunea deficitul bugetar. Deficitul este prea mare, guvernul nu este capabil să încaseze suficienți bani, din acest motiv se împrumută sau cheltuiește de o manieră iresponsabilă și creează acest deficit bugetar. Această presiune inflaționistă este compensată prin politici monetare restricționiste.

Bugetul nu este unul foarte prudent, conține acel deficit foarte mare, peste 7 miliarde de lei. E un deficit enorm…

În ambele situații suferă mediul de afaceri, fiindcă mediul de afaceri, pe de o parte, plătește taxe în bugetul public național, iar pe de altă parte, mediul de afaceri se împrumută de la bănci. Atunci când Banca Națională vine cu o politică monetară restricționistă urmare a unei iresponsabilități în politicile bugetare promovate de guvern crește costul banilor împrumutați de la băncile comerciale și aceasta este o presiune suplimentară pusă pe mediul de afaceri. Regretabil, mediul de afaceri în R. Moldova este neglijat de o perioadă lungă de timp și acest lucru până la urmă nu este bine pentru economia națională. Noi mereu am fost martorii unor politici destul de populiste, care sunt promovate de guvern, care urmărește anumite scopuri pe termen scurt. Or, pe termen lung, așa cum vedem, economia țării nu se dezvoltă, nu se dezvoltă suficient de bine și acest lucru într-un final ne afectează pe noi toți.”

Europa Liberă: Cât de prudent este pachetul social propus de guvern, care include, între altele, indexarea de două ori pe an a pensiilor, măriri de salarii, indemnizații și alocații, propuneri sau măsuri despre care criticii guvernului au spus că au tentă electorală?

Viorel Gîrbu: „Eu totuși nu cred că guvernul a aprobat un buget cu o tentă socială foarte pronunțată. Sunt mai multe declarații la acest capitol, de exemplu, sigur că sună foarte bine: pensiile urmează să fie actualizate de două ori pe an, dar nu contează de câte ori se face această actualizare și se măresc pensiile, ci mărimea efectivă cu care cresc pensiile, or pentru majorarea pensiilor guvernul a alocat 90 de milioane de lei. 90 de milioane în comparație cu 13, 14 miliarde de lei cât este fondul de pensionare, fiți de acord că această sumă este una minusculă. Deci, e mai multă propagandă electorală, mai mult mesaj populist venit din partea executivului și mai puțină substanță la acest capitol.

Și, în același timp, guvernul în anul curent a aprobat o hotărâre de guvern prin care s-a decis să fie înghețată ocuparea funcțiilor în instituțiile bugetare din țară. Și acest lucru iarăși vorbește despre faptul că guvernul încearcă cumva să se descurce, să-și găsească un anumit loc într-o situație nu tocmai bună. Acest capitol, cheltuielile bugetare, cheltuielile cu salarizarea de altfel este un capitol monitorizat de Fondul Monetar Internațional. În cazul în care noi sărim peste un plafon, imediat avem dificultăți în comunicare cu această instituție și, în același timp, în cazul în care în Republica Moldova înregistrăm o situație nu tocmai bună de o perioadă lungă de timp în partea ce ține de modul în care evoluează economia, locurile care sunt create în economie. Noi am ajuns la situația în care pozițiile bugetare sunt mai stabile, iar pozițiile create în mediul de afaceri nu cresc suficient de mult sau chiar scad într-o perioadă mai lungă de timp și atunci ponderea în total a locurilor de muncă în sectorul bugetar crește, de fapt.

E mai multă propagandă electorală, mai mult mesaj populist din partea executivului și mai puțină substanță…

Noi avem mai mulți bugetari decât avem nevoie. Sigur că noi avem nevoie de servicii oferite de bugetari, dar numărul nu tot timpul înseamnă și calitate. Guvernul trebuie să vină cu o schimbare mai bună în acest sens.”

Europa Liberă: Să vorbim un pic și despre autonomia locală financiară. Fostul guvern condus de Maia Sandu propunea câteva măsuri de natură să ofere mai multă autonomie financiară autorităților locale. În ce măsură aceste propuneri se regăsesc și în politica bugetar-fiscală propusă de Guvernul Chicu?

Viorel Gîrbu: „O parte din aceste propuneri se regăsesc, amendamentele la Legea privind finanțele locale elaborate de precedentul executiv au fost păstrate de actualul executiv. Deci, această dimensiune presupun că va fi implementată. La acest capitol țin să menționez faptul că, deși guvernul a făcut un pas înainte în direcția creșterii autonomiei financiare la nivel local, acest pas este unul timid, autonomia financiară este un domeniu care a fost neglijat o perioadă foarte lungă de timp, iar în prezent trebuie să schimbăm mult mai mult.

Viorel Girbu în discuție cu Alla Ceapai
Viorel Girbu în discuție cu Alla Ceapai


Cea de-a doua dimensiune care se dorea a fi promovată de precedentul executiv condus de dna Sandu nu se mai regăsește în politicile care se propun a fi implementate de către executivul condus de dl Ion Chicu, și anume această schimbare viza creșterea autonomiei autorităților locale în stabilirea taxelor locale, veniturilor proprii. Or, autonomia locală anume la această dimensiune se și referă – taxe care sunt decise în mărimi diferite în funcția de situația fiecărei comunități, care sunt decise de comunitate și banii sunt cheltuiți în beneficiul comunității.

Sunt mai multe aspecte aici, poate pentru radioascultători nu este foarte clar, dar veniturile autorităților locale se formează din mai multe surse, din defalcarea taxelor care sunt gestionate de guvernul central, dar sunt și venituri proprii. Iată în partea ce ține de defalcările care sunt din taxele venite de la guvernul central, gestionate de guvernul central este un anumit progres.

Această dimensiune este promovată în continuare și de executivul condus de dl Chicu, pe când în partea ce ține de veniturile proprii ale autorităților locale, regretabil, actualul executiv a neglijat această dimensiune și a oprit orice inițiativă la acest capitol, deși inițiativele deja erau elaborate de precedentul executiv, deci nu este o mare dificultate pentru Guvernul Chicu doar să le aprobe, fiindcă deja au fost gândite. A fost estimat impactul acestor inițiative și s-a ajuns la concluzia că nu este nimic ieșit din comun, deci nu se schimbă nimic dramatic în Republica Moldova, dar totuși situația bugetelor locale ar fi putut să fie îmbunătățită, or această dimensiune regretabilă este neglijată de actualul executiv.”

Europa Liberă: Politica externă echilibrată promovată de președintele Dodon a fost preluată în plan economic și de Guvernul Chicu, care, iată, a promis finanțări nu doar din Vest, dar și din Est, bunăoară, împrumuturi din Federația Rusă. Cum vedeți în perspectivă relațiile Moldovei cu donatorii externi?

Viorel Gîrbu: „Este foarte bine că guvernul încearcă să diversifice sursele de finanțare, totuși nu cred că există un potențial foarte mare la acest capitol, dar odată cu mijloacele financiare venite din Est există un risc masiv să se implice în politicile din R. Moldova. Noi am avut dificultăți în relațiile economice cu Federația Rusă. Vă aduceți aminte acele conflicte care au durat o perioadă lungă de timp, partea ce ține de importurile-exporturile făcute de Republica Moldova, schimburile comerciale între Republica Moldova și Federația Rusă. Aceste schimbări au fost determinate de influența factorului politic.

Uneori frică-mi este că și în viitor, dacă o să apelăm la resursele financiare venite din aceste zone geografice, miza principală va fi totuși exercitarea unor influențe politice în Republica Moldova și nu schimbare în esență a societății noastre, și nu schimbări în plan economic. Repet, pentru guvern este bine să se gândească și să diversifice cât mai mult resursele financiare pe care le folosește pentru a dezvolta economia, societatea în Republica Moldova, dar aceste surse trebuie totuși examinate foarte atent, astfel încât efectul final să nu fie mai degrabă unul negativ și nu unul pozitiv.”

Europa Liberă: Dar cum vedeți relația cu donatorii occidentali? Premierul Chicu nu a exclus, între altele, o eventuală înghețare a relațiilor cu Fondul Monetar Internațional, bunăoară.

Viorel Gîrbu: „Noi, dacă înghețăm relațiile cu partenerii clasici pe care îi avem deja de o perioadă lungă de timp, atunci nu realizăm nicio schimbare. Sumele rămân aceleași, doar că donatorul se schimbă. Și atunci, care este schimbarea calitativă pentru Republica Moldova? Este bine să atragem surse din ce în ce mai multe, dacă partenerii externi din Vest nu au capacitate în dorința să ne acorde mai multe mijloace financiare și guvernul are capacitate să le absoarbă, sigur că acest surplus de mijloace poate fi atras și din alte zone geografice.

Eu văd un risc în cazul în care guvernul ar atrage credite, să zicem, din Federația Rusă în condiții foarte periculoase pentru economia țării…

Nu este o problemă în acest sens. Eu văd un risc în cazul în care guvernul ar atrage credite, să zicem, din Federația Rusă în condiții foarte periculoase pentru economia țării. Acest lucru în mod cert va fi semnalat de Fondul Monetar Internațional. Deci, dacă guvernul se încăpățânează și continuă, Fondul Monetar ar putea să întrerupă relațiile cu Republica Moldova. Deci, Moldova să nu semneze un memorandum cu această instituție și dacă Moldova nu semnează memorandum cu Fondul Monetar Internațional, acest lucru înseamnă automat și schimbarea, scăderea resurselor financiare care ne sunt oferite de donatorii clasici, aceeași Bancă Mondială, BEI, BERD ș.a.m.d. Acest lucru, de fapt, este un semnal negativ pentru R. Moldova și este un risc destul de mare, pe care sper actualul executiv să-l gestioneze.”

Europa Liberă: Și pe final, care ar fi principalele provocări pe plan economic în anul 2020?

Viorel Gîrbu: „Pentru mine provocarea cea mai mare este faptul că nu vor fi schimbări esențiale în economie, pentru că așa cum o demonstrează chiar și anul curent, în pofida crizei politice, economia a crescut și a crescut destul de bine. A crescut desigur în condiții care au fost caracteristice economiei țării și în perioada anterioară, am avut remitențe în volume destul de mari; investițiile străine făcute în special în sectorul auto și-au demonstrat utilitatea și au contribuit și ele la creșterea sectorului industrial din țară.

Avem o creștere destul de bună în sectorul construcțiilor bazată inclusiv pe anumite programe guvernamentale care stimulează consumul populației, dar totuși riscul cel mai mare al țării este că noi n-o să reușim să gestionăm modul în care se schimbă societatea noastră prin politicile economice pe care le promovăm. Aici, în primul rând, trebuie să observăm exodul masiv al forței de muncă din economia țării.

Moldova trebuie să vină cu schimbări de esență în structura economiei țării și în motivarea, optimismul pe care le au cetățenii țării…

Noi nu putem să mergem pe anumite abordări de scurtă durată sau abordări foarte timide. Moldova trebuie să vină cu abordări determinate în economie, să vină cu schimbări de esență în structura economiei țării și în motivarea, optimismul pe care le au cetățenii țării precum că lucrurile se vor schimba spre bine. Dacă o să continuăm mai departe cu anumite abordări foarte nenuanțate, foarte timide care nu schimbă lucrurile în esență în Republica Moldova, pe termen mediu și lung o să ne confruntăm cu riscul unei crize sociale profunde în țară.

Deci, cred că guvernul e bine să se așeze la masă și să găsească o anumită abordare care se schimbe în esență modul în care evoluează lucrurile în economia țării, fiindcă dacă o să mergem cu schimbări neesențiale, o să mutăm o virguliță de aici dincolo, oricum lucrurile nu se schimbă esențial în societatea și economia R. Moldova și acest lucru într-un final va contribui la continuarea exodului masiv al populației țării.”

XS
SM
MD
LG