Bilanț 2019 cu fostul ministru de justiție, care crede că șansa „unei revoluții” a fost ratată, mai ales în domeniul justiției.
Europa Liberă: Dle Tănase, anul 2019 ne-a apropiat de un stat de drept sau nu prea?
Alexandru Tănase: „Anul 2019 a fost un an deosebit, nu poate fi comparat cu ceilalți ani, dar, dacă ar fi să-l raportăm la o perioadă istorică puțin mai lungă, vom observa că a fost la fel ca și ceilalți ani și în 2019 n-am fost…”
Europa Liberă: Adică am bătut pasul pe loc?
Alexandru Tănase: „Noi batem pasul cred că în ultima sută de ani pe loc, dacă ar fi să o spunem așa cum este. Mai mult ca atât, noi suntem campioni în a rata și anul 2019 a fost un exemplu cât se poate de elocvent, chiar antologic, cum poți rata.”
Europa Liberă: Țara tuturor posibilităților... ratate?
Alexandru Tănase: „Da, așa este, din păcate. 2019 a fost un an al unor oportunități ratate excepționale, deoarece orice revoluție, orice prăbușire de sistem, totuși oferă niște oportunități. Noi nu am reușit să valorificăm niciuna din aceste oportunități care au fost deschise în luna iunie.”
Europa Liberă: Vă referiți la statul capturat și condiția asta care putea să ofere diriguitorilor posibilitate să curețe grajdurile lui Augias?
Alexandru Tănase: „Dacă intrăm în detalii, sigur că ne-ar lua foarte mult timp. Cred că ar fi mai simplu să inversăm tabla de șah. De fapt, ar fi bine să vedem ce s-a reușit în aceste șase luni de zile, șapte luni de zile câte au trecut din iunie și vreau să vă zic că mare lucru nu s-a reușit, în fond am revenit la un guvern format în mare parte din aceleași persoane. În iunie s-au ridicat așteptările la culmi absolut imposibil de realizat. De altfel a fost un gest foarte iresponsabil din partea celor care au făcut-o. Așa-i?”
Europa Liberă: La ce vă referiți? Așteptări în privința…
Alexandru Tănase: „Inclusiv pe zona justiției.”
Europa Liberă: …unei reforme rapide?
Alexandru Tănase: „Bine, nu știu dacă era o idee deșteaptă să lași oamenii să înțeleagă că este posibilă o reformă rapidă pe zona justiției. Nu e posibil așa ceva, măcar să-l aduci în funcția de ministru sau în parlament poți aduce îngeri și Duhul Sfânt, oricum nu se rezolvă, sunt niște...”
Europa Liberă: Aici vreau să rămânem. Mă interesează filozofia abordării. Pe de o parte, declari în Constituție că puterea judiciară este una absolut autonomă, la același nivel cu celelalte două. Pe de altă parte, vezi că judecătorii nu corespund statutului declarat și trebuie cumva să-i schimbi, să-i întrebi de unde au luat bani, cum își construiesc casele. Cum pot fi împăcate în situația asta capra și varza?
Alexandru Tănase: „În primul rând, nu este cazul să generalizăm. Nu toți judecătorii au case scumpe.”
Europa Liberă: Cu certitudine?
Alexandru Tănase: „Cu certitudine.”
Europa Liberă: Dar cum scapi de cei care au furat?
Alexandru Tănase: „Mergem mai departe. Ar fi OK să recunoaștem că majoritatea totuși sunt oameni mai mult sau mai puțin OK, care nu cred eu că prezentau pericole atât de mari pe cât au fost ele ridicate. Există judecători toxici. Toată lumea îi cunoaște, ei nu sunt atât de mulți. A fost OK că, de fapt, s-a anunțat reforma Curții Supreme de Justiție și s-a acționat în privința anumitor persoane care era OK să se meargă, dar aceste acțiuni au fost haotice, nu au avut o viziune clară, nu au avut, hai să zicem așa, o foaie de parcurs. Nimeni din cei care au guvernat țara în această perioadă de timp nu a avut o foaie clară de parcurs unde suntem și încotro mergem. Toată lumea utiliza vorbele astea foarte generale despre reformă, stat de drept, noțiunea asta foarte ambiguă de integritate, nimeni nu știe exact care este conținutul acestui cuvânt ș.a.m.d., dar pe final ei se împotmoleau la fiecare etapă. Dacă ar fi să analizăm la modul practic ce s-a întâmplat, noi am avut un singur proiect de lege, care a fost lansat de către fostul guvern pe zona justiției. Și acel proiect a fost, practic, desființat de către Comisia de la Veneția, de către OSCE/ODIHR și, din câte cunosc eu, chiar și partenerii de dezvoltare de aici, de la Chișinău au fost foarte nemulțumiți de aceste inițiative.”
Europa Liberă: Autorii acelui proiect de lege spun că de la Veneția le-a venit o expertiză încuviințătoare.
Alexandru Tănase: „Bine, noi putem să spunem orice. Exact exemplul fumătorului. Omul fumează, lui i se pare că îi este bine, dar el nu știe exact ce spun plămânii lui. Știți, este o logică și aici: atunci cânt trei oameni îți spun că ești beat, cel mai bine este să mergi acasă și să te culci să dormi. În cazul de față, Comisia de la Veneția ceea ce interpretează este una, ceea ce-i scris este alta. E ușor de citit. Toată lumea vorbește engleza, acum nu mai e ceva ce poți ascunde. Bine, nu vă place raportul Comisiei de la Veneția, ridicați raportul OSCE/ODIHR, care l-a avut, din câte știu eu, îmi amintesc că a fost chiar și judecătorul Șaiul, un nume notoriu în zona justiției, care nu poate fi suspectat de subiectivism.”
Europa Liberă: Deci, în două cuvinte - Comisia de la Veneția a zis că nu-i treaba guvernului să se implice atât de strâns la selectarea procurorului?
Alexandru Tănase: „Nu a zis așa ceva Comisia de la Veneția, de fapt. Dacă ne referim la judecători, acest proiect a fost invalidat cvasitotal, dacă ar fi să ne referim la procuratură, la ultimul amicus curiae, care a fost adoptat de Comisia de la Veneția, filozofia lui este puțin diferită. Nu există standarde în materie de procuratură, este dreptul autorităților să decidă cum își organizează sistemul de urmărire penală, dar este competența exclusivă a Curții Constituționale să decidă dacă prin modificările operate a fost sau nu afectat rolul constituțional al CSP-ului.”
Europa Liberă: Și acum e în curtea Curții Constituționale mingea?
Alexandru Tănase: „Ea a fost mereu în curtea Curții Constituționale, hai să zicem așa, doar că la acest proiect – nu știu din ce cauză - sunt câteva sesizări foarte importante, iar Curtea Constituțională preferă să ezite să dea răspunsuri. Adresarea la Comisia de la Veneția, bunăoară pe art. 307 vizavi de urmărirea penală a judecătorilor constituționali, ei au cerut la Comisia de la Veneția interpretarea unei norme legale, ceea ce este de râsul..., nu știu cum să zic, ca să nu supăr lumea, dar curțile constituționale nu interpretează legile. Curțile interpretează Constituția. Sunt lucruri total diferite, asta a și spus Comisia de la Veneția.”
Europa Liberă: Dle Tănase, știți foarte bine că în societate continuă să se reia, periodic, refrenul referitor la culpa Dvs. de a fi scos Renato Usatîi din cursă...
Alexandru Tănase: „A mea?...”
Europa Liberă: Da.
Alexandru Tănase: „Dar n-am avut nicio treabă cu dosarul acesta. Dacă nu greșesc, a fost o decizie a Curții Supreme de Justiție. Noi la Curtea Constituțională când am judecat această cauză, am luat act de decizia Curții Supreme. O Curte Constituțională nu are competența să revizuiască o decizie judiciară. Bine, la nivel de consumator de știri e posibil să interpretezi oricum, dar nu veți găsi o Curte Constituțională care revizuiește o decizie a Curții Supreme.”
Europa Liberă: Am înțeles. Sau cealaltă cu președinte ales, vezi Doamne, până acum, până la decizia respectivă în parlament și ați întors republica înapoi. Mark Tkaciuk recent a spus că tot ce face președintele este ilegal. În ce măsură Curtea Constituțională poate să intervină în aceste discuții, cel puțin să dezmintă acest folclor politic care, de fapt, face rău societății?
Alexandru Tănase: „Nu vei reuși niciodată să dezminți toate prostiile care sunt aruncate în spațiul public. Decizia Curții Constituționale referitor la procedura de alegere a președintelui este o decizie impecabilă, nu am auzit nicio voce în afara țării care să fi criticat această decizie. Mai mult ca atât, Curtea Constituțională a fost supusă unui peer review așa-numit, există un raport în care au fost supuse Curtea Supremă, CNA și Curtea Constituțională și noi am fost singurii care n-am publicat. Și concluzia experților germani care au lucrat cu această hotărâre inclusiv a fost că este o hotărâre perfect europeană, toate curțile au exercițiu de verificare a modificărilor la Constituție. Nu există curte – mare, eu mă refer – care nu ar fi avut asemenea exerciții. Și aici inițial au aplaudat-o, mai apoi, în funcție de circumstanțe. Acum văd tot felul de fabulații prin spațiul public că ar putea fi anulată această decizie, ceea ce este absolut imposibil.”
Europa Liberă: Judecați ca un jurist de marcă, ca un fost președinte al Curții Constituționale. Dar acum să vă întreb: cetățeanul Tănase, uitându-se unde s-a ajuns cu funcția asta de președinte și dacă o să se amplifice și mai mult și o să avem următorul mandat, grație faptului că atunci Curtea a deschis ecluza pentru o asemenea manieră de ales președintele. Deci nu poți face abstracție?
Alexandru Tănase: „Curtea a oferit oamenilor posibilitatea să-și aleagă liderul.”
Europa Liberă: Și oamenii au ales de-au cules?
Alexandru Tănase: „Oamenii au ales așa cum sunt oamenii. Nu poate o instituție să fie ținută responsabilă de alegerea a câteva milioane de oameni. Trebuie să fim realiști în acest sens. Mai mult ca atât...”
Europa Liberă: Eu revin la discuția despre considerentele practice care uneori, iată, mai dăm la o parte legea, pentru că considerentele practice, realpolitik ne determină să facem în felul următor. Funcționează asta?
Alexandru Tănase: „Considerentele practice, pur practic, dacă Igor Dodon nu ar fi fost ales de tot poporul, iar parlamentul ar fi ales un președinte docil, de buzunar, eu vă asigur că mișcările din luna iunie, așa-numita revoluție din iunie nu se producea. Ea s-a produs exclusiv datorită faptului că a existat un șef de stat cu un nivel de legitimitate net superior și cu o popularitate de peste 42 la sută. Asta, de fapt, a făcut posibilă revoluția din iunie. În cazul în care parlamentul în 2016 prin consens, că nu era posibil acel parlament și niciun parlament nu poate alege figuri. Haideți să ne întoarcem puțin în istorie să vedem, a fost aleasă singura figură prin parlament, care a fost Vladimir Voronin, grație faptului că avea 70 de mandate în parlament. Mai apoi s-a mers pe figuri de compromis, ani de zile a fost și dl Ghimpu, și dl Lupu, și dl Timofti, pentru care am tot respectul, dar au fost figuri non-politice. O figură non-politică nu ar fi putut să acționeze în luna iunie împreună cu Blocul ACUM așa cum s-a acționat.”
Europa Liberă: Și dacă Dodon ajunge un Plahotniuc-2?
Alexandru Tănase: „Nu are cum să ajungă Dodon un Plahotniuc-2.”
Europa Liberă: Dar asta spune opoziția, că trebuie oprit.
Alexandru Tănase: „Fiecare opoziție este o creatură a puterii. Regimul lui Plahotniuc a creat o opoziție pe măsură. Singurul lucru pe care îl cunosc ei este să-l blameze pe Plahotniuc. Acesta nu mai este în țară de 6-7 luni de zile, dar ei în continuare... Am senzația că ar vrea să-l aducă înapoi ca să aibă în sfârșit și ei un subiect de campanie sau un subiect de discuție. Este cazul să fie închisă această filă și să încerce opoziția să se axeze pe alte tipuri de probleme, deoarece oamenii și opoziția la ora actuală sunt în lumi diferite, oamenii se ciocnesc cu alte probleme.”
Europa Liberă: Da, dar în iunie ei s-au unit tocmai împotriva lui Plahotniuc și ei trebuie să aibă un rezultat final.
Alexandru Tănase: „Ei au avut rezultatul, dl Botnaru.”
Europa Liberă: Să-l aducă în cătușe la Chișinău, așa cum spune Dodon.
Alexandru Tănase: „Bine, aducerea în cătușe, condamnarea unei persoane nu-i o chestie care se face într-o zi, ea poate dura ani de zile. Mai mult ca atât, se poate întâmpla să nu se producă niciodată. Este absolut aiurea să mizezi întreaga politică a unei formațiuni politice sau a opoziției în general pe aducerea în țară a unui om. Deoarece l-ai adus în țară, bine, mai departe se închide acest subiect.”
Europa Liberă: Acesta-i simbolul antioligarhizării și întoarcerea miliardului ar fi semnalul acesta.
Alexandru Tănase: „Sună bine, dar dacă ar fi să analizăm puțin la rece toată situația asta, vom vedea că este o miză greșită. Exact cum a făcut fosta prim-ministră dna Sandu când a mizat întreaga guvernare pe justiție. A fost o greșeală fundamentală. Încă în luna august, am senzația că am oferit un interviu, chiar în studioul Dvs., dacă nu greșesc, unde am spus că este o greșeală foarte mare de a miza toată guvernarea pe justiție, deoarece marea majoritate a cetățenilor nu au treabă cu justiția, majoritatea nu au fost niciodată într-o sală de judecată. Tot ce cunosc ei despre problemele justiției, de fapt, este ceea ce a creat presa. Și atunci când îți propui și alimentezi speranțele și așteptările că, vezi Doamne, uite așa ai să schimbi lucrurile, era naiv să așteptăm, inclusiv toată aventura cu angajarea răspunderii când s-a mizat pe o chestie de nimic. Vreau să mă credeți că este o chestie lipsită total de importanță. Am să vă spun un singur lucru. Un act al procurorului general, pentru care a fost aruncată în aer o întreagă guvernare poate fi anulat de un judecător de la Ciocana cu ușurință, printr-o singură semnătură, ca să vă dați seama cât de importantă, vezi Doamne, era această miză. Era mai simplu să schimbi un ministru care a gafat de câteva ori în acest mandat, inclusiv în procedura de selectare, să continui mai departe și să folosești acest mandat pentru a face ceva. Unde sunt proiectele de legi pe justiție? Eu îmi amintesc că în ultimul meu mandat de ministru, două luni de zile cât am fost, am trimis în parlament câteva legi, inclusiv Legea cu privire la organizațiile necomerciale care a fost elaborată de societatea civilă, a fost elaborată cu sprijinul guvernului american. În prima lectură s-a reușit, mai apoi n-au vrut s-o voteze o serie de deputați din Partidul Democrat. Nici măcar această lege n-a fost votată în parlament acum când au avut posibilitate. ONG-iștii au fost cei care au avut puterea și nici măcar legea lor nu și-au votat-o. Și-au pierdut toată energia în zadar, axându-se pe chestii total lipsite de importanță, au dat lupte acolo unde nu avea niciun rost să le dea. Completamente diferit trebuia să fie construită această coabitare cu Partidul Socialiștilor. Și eu cred că puteau fi scoase avantaje foarte mari, dinamica era în favoarea schimbărilor. Socialiștii, indiferent de opțiunile lor, indiferent de viziunea lui Dodon asupra procesului, ei ar fi fost forțați de opinia publică, de acea energetică revoluționară să opereze schimbări. În luna iulie, în toiul revoluției, parlamentul modifică legea cu privire la arderea deșeurilor. Cam așa stabileau ei prioritățile. 15 proiecte de lege au fost trimise în parlament de acest guvern. Eu îmi amintesc că atunci când eram în guvern trimiteam câte 20 de proiecte pe ședință de guvern. Realmente a fost o guvernare pe Facebook, o guvernare pentru public și am avut senzația că oamenii din prima clipă au așteptat să fie demiși, ceea ce este total diferit de așteptările pe care le-am avut noi.”
Europa Liberă: Unii spun că spre toamnă, când au început să anunțe draftul bugetului, și-au dat seama că altele sunt livrabilele, dar probabil cu întârziere. Voiam să vă mai întreb în special despre un subiect fierbinte anunțat atunci în iunie: tentativa de lovitură de stat. E o pistă în general cât de cât favorabilă, o să ajungă la o finalitate, pentru că, pe de o parte, uzurpatorii, numiții uzurpatori îi trag în judecată pe cei care îi cheamă uzurpatori și invers? Acolo ce se va întâmpla?
Alexandru Tănase: „Eu o să încerc să vă dau un răspuns mai degrabă din perspectiva experienței mele universitare. Există trei elemente de care trebuie să se țină cont atunci când vorbim de putere de stat: instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat. Atunci când s-a decis dizolvarea parlamentului prin Curtea Constituțională cu toată daravera ceea (da, a fost o chestie urâtă, dar nu acesta este subiectul în fond), soluția a fost dizolvarea parlamentului. Or, uzurparea puterii de stat se face cu scopul menținerii. Din această perspectivă, când tu trimiți lumea la alegeri, dar nu urmărești scopul să menții puterea, eu cred că din punct de vedere juridic va exista o problemă în calificarea faptelor. Eu văd o mare problemă în acest sens din perspectiva acestui dosar.”
Europa Liberă: Mai ales după ce 7 aprilie 2009 nu s-a rezolvat. Au fost trași niște polițiști la răspundere, care după asta au fost eliberați. Mie mi se pare că experiența din 7 aprilie tot spune multe lucruri.
Alexandru Tănase: „Iunie e și mai elocvent. Toți cei care astăzi ar putea fi cumva acuzați de lovitură de stat, ei vor invoca că a existat în acel moment o hotărâre a Curții Constituționale. În momentul în care această hotărâre a fost anulată, guvernul a predat puterea. În general nu cunosc cazuri, am căutat, nu cunosc cazuri de asemenea tip de condamnări: uzurparea puterii de stat. De fapt, ele ar fi posibile în cadrul unor regimuri care ani de zile au menținut puterea și nu au permis schimbările democratice.”
Europa Liberă: Pinochetiste, așa, da?
Alexandru Tănase: „Ceaușescu... Dar nici acolo, ați văzut referitor la revoluția română, abia acum un an Augustin Lazăr a trimis în judecată dosarul revoluției române. Așa că nu știu în ce măsură... iarăși aici așteptările acestea ridicate vor genera altceva decât dezamăgiri.”
Europa Liberă: Deci, deoligarhizarea, uzurparea puterii, asanarea mediului justițiar – toate aceste lucruri sunt exagerate, populiste? Cum le-ați spune Dvs.?
Alexandru Tănase: „Nu sunt exagerate, nu. Eu cred că politicienii și-au dresat alegătorii într-un fel anume, în mare parte oamenii trăind într-o realitate iluzorie, creată de ei înșiși, care nu neapărat avea legătură cu realitatea de zi cu zi și ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Eu cred că după luna iunie multe lucruri s-au schimbat spre bine. Totuși, vreți nu vreți, sistemul politic astăzi arată altfel. Nu mai există cineva care ar controla întreaga țară. Nu există! Și acesta-i un lucru benefic. În fond, asta este...”
Europa Liberă: Grație lunii iunie, da?
Alexandru Tănase: „Grație lunii iunie, sigur. Ar fi absolut greșit să zicem că ceea ce s-a întâmplat în iunie a fost un eșec total. Nu! Lucrurile merg mai bine pe zona justiției, lucrurile merg mult mai bine.”
Europa Liberă: „Mult mai bine”, ce aveți în vedere? Că există mai multe voci care pun piciorul în prag, care nu mai spun: „Yes, sir!”?
Alexandru Tănase: „Nu neapărat. Dl Botnaru, judecătorii dau decizii fără să fie presați. Și, în fond, asta și este independența justiției. Bine, cei care au guvernat au așteptat altceva, ei au vrut judecători care să dea decizii care le plac lor. Asta-i altă poveste, dar, de fapt, eu ca persoană care merg în instanța de judecată, că asta este meseria pe care o am, vă spun că judecătorii dau decizii necontrolate, sunt foarte multe.”
Europa Liberă: Noi am mai vorbit o dată pe un subiect, dar acum vreau iarăși să revenim la el, impresia Dvs. sau cunoștințele Dvs. să ne spuneți: dna Berdilo a luat decizia cumva influențată indirect, că dl Candu pune mâna în foc că nimeni n-a sunat-o? Totuși, cum s-a întâmplat că ea a luat o decizie care a plăcut guvernării de atunci?
Alexandru Tănase: „Eu nu am avut niciun caz cu judecătoarea Berdilo, nu cunosc ce fel de judecătoare e, ca să vă pot spune exact ce a fost asta – a fost o autocenzură sau a dat o decizie tâmpită, sau a dat o decizie potrivit așteptărilor. În general, eu cred că focusarea pe dna Berdilo este greșită. Pe mine nu dna Berdilo mă deranjează. Este normal ca un judecător din instanța de fond să dea o soluție greșită. Anume din acest motiv există...”
Europa Liberă: Se poate întâmpla?
Alexandru Tănase: „Se poate întâmpla și foarte multe. În acest sens există și Curtea de Apel, și Curtea Supremă de Justiție. Pe mine ceea ce m-a deranjat și, de fapt, m-a revoltat în această situație a fost nu atât decizia lui Berdilo, cât faptul că ea a rămas neschimbată până la Curtea Supremă. Mai apoi, exact în aceeași manieră, după schimbarea puterii, a fost revizuită. Acolo-i problema și, de fapt, eforturile Guvernului Sandu corect au fost focusate, ei au înțeles că n-are rost să mergi să te joci cu judecătorii de fond care au mai făcut ei niște coțcării acolo, ci trebuie să mergi sus, căci dacă am fi avut o Curte Supremă, evident că această decizie nu ar fi rămas în picioare.”
Europa Liberă: Atunci degeaba politicianul Candu încearcă să ne convingă că nu a fost nicio influență? Presiunea atmosferică și tot una a influențat-o pe Berdilo, instanța următoare, următoarea și atitudinea, atmosfera față de acea decizie era clară.
Alexandru Tănase: „Dl Botnaru, ceea ce vă pot spune cu certitudine e că nici politicianul Candu, ex-președinte al parlamentului și nici ex-prim-ministrul Filip nu au cunoscut nimic despre o asemenea evoluție a lucrurilor și despre posibilitatea anulării alegerilor. O spun în cunoștință de cauză, deoarece la acel moment eram la Comisia de la Veneția, am fost și eu întrebat și am rămas șocat de ceea ce se întâmpla. În discuțiile pe care le-am purtat mi-a fost foarte clar că oamenii ăștia n-au știut nimic și nu cred că a fost cineva din ei parte în acest proces.”
Europa Liberă: De acord, dar faptul că judecătorii au făcut să placă lor, au încercat să gândească în locul lor, asta-i mult mai periculos poate decât un telefon care poate fi dat.
Alexandru Tănase: „Nu-i periculos, pentru că judecătorul trebuie să-și facă datoria. În cazul de față, cu decizia dnei Berdilo, era o hotărâre a Curții Constituționale care spunea altceva. Ea trebuia să urmeze altă filozofie, altă logică, linia de argumentare este absolut greșită. Nu poți, dle, să bagi omul la pușcărie pentru că a trecut la roșu, pentru asta-i dai amendă. În cazul în care a făcut Năstase live-urile alea, da, îl sancționezi altfel, dar nu-l poți invalida, că n-a viciat întreg scrutinul.”
Europa Liberă: De fapt, cum ați spus Dvs. în interviul pe subiectul acesta, ea a sancționat alegătorii, și nu pe Năstase.
Alexandru Tănase: „Așa a fost, de fapt, oamenii. Probabil asta a fost una din greșelile fundamentale care s-au făcut în acea perioadă.”
Europa Liberă: Acum, politicianul Candu regretă că, vezi Doamne, n-au insistat ca să se repete turul doi, dar astea-s regrete tardive. Ultimul lucru care vreau să vă întreb: după aceste șocuri ale anului 2019 o societate matură, de fapt, după ce calcă pe greblă învață ceva. Cum credeți, R. Moldova, după aceste șocuri, o fi învățat ceva, va fi un 2020 mai isteț?
Alexandru Tănase: „În 2020 vom avea un examen extrem de important – alegerea șefului statului. În funcție de cum vor vota cetățenii, noi vom vedea exact dacă au învățat o lecție sau n-au învățat-o. Noi mereu am căutat vinovații, dl Botnaru. Că-i vinovat Plahotniuc, că-i vinovat..., vă amintiți, era Snegur. În fiecare guvernare a existat o persoană care, de fapt, capta toată energia negativă, dar ori de câte ori a încercat cineva să zică: „Dle, dar oamenii care, de fapt, votează lucrurile astea nu au nicio vină?” Eu cred că ei sunt principalii vinovați.”
Europa Liberă: Laitmotivul – capul lui Moțoc.
Alexandru Tănase: „Nu, neapărat. Oamenii caută soluții simpliste. Oamenii refuză să judece. Că dacă ar fi puțin să-ți încordezi puțin creierii și să analizezi, vă demonstrez cu pixul în mână, în fiecare scrutin electoral există o opțiune mai bună, pe care oamenii nu au votat-o, fie că au zis: „Dlor, nu le dăm șansă ăstora”. La anul vom avea scrutinul prezidențial. Sunt convins că vor fi 10, 15 candidați, câți vor fi acolo nu mai știu, dar între dânșii vor fi oameni care pot scoate țara asta din mocirlă. Acum depinde de moldoveni dacă îi vor vota pe aceștia sau vor vota pe altcineva.”
Europa Liberă: Dar repetiția din capitală a arătat că moldovenii nu sunt gata să ia decizii radicale...
Alexandru Tănase: „Nu-i adevărat, nu-i adevărat! De ce? Eu cred că alegerile din capitală au avut un rezultat absolut previzibil.”
Europa Liberă: Previzibil, dar de ce n-a fost Chironda ales, de exemplu, total diferit decât formulele propuse în mod tradițional?
Alexandru Tănase: „Așa este, așa este.”
Europa Liberă: La asta mă refer. Cred că și Dvs. asta aveți în vedere când spuneți că moldoveanul caută cine-i vinovat și nu se vede pe el în oglindă.
Alexandru Tănase: „Evident!”
Europa Liberă: De asta spunem: „Regele a murit! Trăiască regele!”. Și de asta eu tare aștept ca să vină rândul generațiilor tinere care nu sunt atât de complexați și învățământul din aceste șocuri, greblele care au fost călcate nu doar în 2019, după mine trebuie să se dezvețe societatea de «чинопочитание» (slugărnicie). Am impresia că asta ne trage înapoi.
Alexandru Tănase: „Picătură cu picătură să scoatem robul din noi.”
Europa Liberă: Exact!
Alexandru Tănase: „E o notă optimistă pe care finalizăm.”
