Încotro se îndreaptă justiția din Republica Moldova?

Un studiu al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) arată că din 2013 și până în 2018 – aproape 70 la sută dintre judecătorii selectați nu au obținut cel mai mare punctaj în timpul concursului. În urmă cu doi ani procesul de selecție și promovare a magistraților a fost îmbunătățit, însă, atrag atenția experții CRJM, e devreme să se vorbească despre o resetare a sistemului judecătoresc din Republica Moldova. Dar care sunt cele mai importante concluzii ale studiului?

Încotro se îndreaptă justiția din R. Moldova?

Vreme îndelungată procesul de selecție a viitorilor magistrați și de promovare în ierarhia breslei a fost „călcâiul lui Ahile” în sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Și asta pentru că lăsa ușa deschisă pentru numiri în funcție de loialitatea magistratului sau preferințele politice. Fosta judecătoarea Tatiana Răducanu a făcut parte din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) între anii 2013 și 2016.

În urmă cu patru ani, la adunarea anuală a judecătorilor își chema colegii „să spună nu atunci când li se dă de înțeles ce hotărâre ar trebui să fie emisă” și atrăgea atenția că „autoritatea sistemului judecătoresc este la pământ”. Astăzi, fosta magistrată constată cu regret că îndemnurile ei au fost ignorate: „Dacă ne uităm în istoric, de ce modificările din 2012 în legea cu referire la selecția și evaluarea judecătorilor nu a avut rezultatul dorit? Pentru că Consiliul Superior al Magistraturii a admis practica de promovare a judecătorilor docili, o unor judecători cu reputație compromisă sau comozi guvernării, care erau gata de a pronunța orice hotărâre, chiar și contrară legii”.

Constatările fostei judecătoare Tatiana Răducanu sunt confirmate de cel mai recent studiu al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Din 2013 și până în 2018 au fost selectați și promovați mai mult de 200 de judecători. Unul din cinci candidați a ajuns în funcție fără măcar să aibă un contracandidat, iar 69 la sută din cei selectați în urma unui concurs nu au avut cel mai înalt punctaj. Autorul studiului, juristul Ilie Chirtoacă, a mai observat că în această perioadă au fost organizate concursuri de selectare sau promovare a magistraților cam o dată la două săptămâni – prea frecvent pentru a aduna suficiente dosare.

O altă lacună era votul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și care putea să încline balanța în cazul anumitor candidați, fără măcar membrii CSM să fie obligați să-și motiveze decizia. În 2018 legislația a fost modificată. Un an mai târziu, mai exact în vara anului trecut a fost organizat primul concurs de selectare pentru judecători în baza noii legi. 31 de tineri magistrați au venit în sistem.

Chiar și așa, procesul de selecție mai are carențe, spune juristul Ilie Chirtoacă, mai ales la etapa de intervievare a candidaților: „Ședința a durat peste șase ore. Au fost foarte mulți candidați și am observat că fiecăruia i-au revenit maxim 6 minute în care i-au fost adresate maxim trei întrebări. Din punctul nostru de vedere, nu am văzut să fie evaluată prestația pentru acest interviu, dar am observat un decalaj destul de mare în punctajul acordat. Astfel, pentru răspunsuri mai puțin sau mai mult similare, au fost și diferențe de punctaj destul de mari”.

Consiliul Superior al Magistraturii s-a confruntat în ultimii ani cu un șir de reproșuri din partea judecătorilor și anume că ar fi „contribuit la crearea unui sistem dependent și aservit”. Judecătoarea Livia Mitrofan se numără printre magistrații care în vara anului trecut declara că problemele din sistem nu mai pot fi ascunse sub preș. Magistrata e de părere că membrii CSM ar trebui să renunțe la practica de a nota „anonim” candidații la funcția de judecător: „De câte ori va fi modificată această procedură de accedere în funcție, cât și de promovare, de atâtea ori noi vom găsi anumite lacune și anumite neajunsuri în procedură, evaluare, criterii etc. Contează buna credință, transparența și promovarea anumitor valori atât în cadrul sistemului, cât și în cadrul societății, ca să nu apară aceste discuții pe marginea mecanismului”.

Magistrații care nu-și ascund loialitatea față de putere perpetuează fenomenul numit „justiție selectivă”, spun experții. Ce impact are această solidaritate? În capul mesei stă interesul îngust al judecătorului sau al politicianului care îl plătește, și nu pe buchea legii. Iar consecințele sunt la vedere: funcționari și magistrați care se cred mai presus de lege și cetățeni care practic nu cred în actul de justiție.