Moldova, cu fața spre Apus: cât de durabilă este reorientarea spre achiziții de curent din România

Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie a think tank-ului Expert Forum de la București, a spus Europei Libere într-un interviu că accesul la contracte pe termen lung poate consolida o realitate nouă, în care R. Moldova face pentru prima dată în istorie achiziții masive de energie electrică de peste Prut, dar nu mai cumpără de peste Nistru.

Otilia Nuțu: Avem o criză majoră, care ne face pe toți să ne băgăm mințile în cap și din care să ieșim mult mai întăriți

Schimbarea are loc sub presiunea agresiunii rusești contra Ucrainei și a reducerii livrărilor de gaze rusești. A fost posibilă datorită faptului că sistemele electrice ucrainean și moldovean sunt acum sincronizate cu cel european. Dar vine cu prețuri mai mari și cu riscuri legate de transportarea curentului.

„Este o ajustare foarte dureroasă și este mare păcat că guvernările anterioare nu au vrut să accelereze proiectele de interconectare (...). Au fost multe oportunități pierdute și acum plătim cu toții, dar avem o criză majoră, care ne face pe toți să ne băgăm mințile în cap (...) și cred că o să ieșim cu toții mult mai întăriți, însă într-adevăr, costurile vor fi mari”, spune Otilia Nuță.

De ce energia românească este cumpărată de R. Moldova de pe o zi pe alta, pe piața spot?

Începând cu 1 noiembrie, R. Moldova achiziționează în premieră energie electrică la bursa românească OPCOM, pe așa numita piață spot.

Întreprinderea de stat Energocom cumpără curent electric în cantități suficiente pentru a acoperi cea mai mare parte a consumului moldovean, în condițiile în care în noiembrie nu se mai aduce curent produs pe bază de gaze rusești de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), din stânga Nistrului.

Un nou contract cu MGRES a eșuat și nici Chișinăul, nici Tiraspolul, nici Moscova nu a explicat limpede cauzele. Din Ucraina nu se mai importă din cauza distrugerilor cauzate sistemului electric ucrainean de către bombardamentele rusești.

Dar datorită racordării rețelelor electrice ucrainene și moldovene cu cea europeană, R. Moldova poate primi masiv curent din România, fără să mai fie nevoie să construiască stații costisitoare de transformare a curentului românesc importat.

Masiv, în România se poate cumpăra curent numai pe piața spot.

„La noi, cam toată energia se tranzacționează, începând cu septembrie, pe această piață spot, la bursă, pe ziua următoare. Deci cumpăr de astăzi pentru mâine”, explică Otilia Nuțu.

S-a ajuns aici din cauza unei „probleme legislative” - ordonanța de urgență nr. 119 din 1 septembrie 2022.

Promovată cu scopul de a proteja consumatorul final, ordonanța „supra-impozitează” tranzacțiile cu energie electrică în așa fel încât să se colecteze cât mai mulți bani, care să fie incluși ulterior în schema de protecție a consumatorului final, permițând plafonarea de prețuri și compensații.

Din cauza felului în care a fost formulată, spune Otilia Nuțu, legislația a însemnat o „intervenția foarte brutală” în piață, făcând ca jucătorii să nu mai încheie decât contracte pe ziua următoare: de teamă că vor pierde la impozite cu contracte pe termen lung, acești jucători încheie doar contracte pe o zi.

Contractele pe o zi creează o „imprevizibilitate a prețurilor”. Prețurile la care a achiziționat întreprinderea moldoveană Energocom energie de pe piața spot românească între 1 și 4 noiembrie au variat de la 100 la 350 de Euro/MWh în funcție de perioada zilei – cel mai scump este curentul livrat în orele de seară, când se aprind luminile și se consumă masiv.

„Se întâmplă acum o mulțime de modificări la legislația respectivă. Sper să se rezolve pentru că deja avem 2 luni de aplicare și vedem ce efecte a avut formularea actuală”, spune analista de la Expert Forum.

Unde a dispărut contractul cu Hidroelectrica pentru achiziția de curent românesc la prețuri plafonate?

Vicepremierul moldovean Andrei Spînu spune că 88 % din energia electrică necesară R. Moldova este cumpărată acum din România.

În afară de achiziții de pe piața spot, pentru luna noiembrie, R. Moldova are totuși contracte directe cu producătorii OMV Petrom și Nuclearelectrica. Dar contractele prevăd cantități mici de curent.

În octombrie, întreprinderea moldoveană Energocom a putut cumpăra curent și de la Hidrolectrica, o companie care asigură aproximativ 30% din producția de curent din România.

Hidrolectrica vinde curent la prețuri plafonate prin lege la 90 de Euro/MWh, dar poate vinde numai consumatorilor interni din România.

Printr-o intervenție legislativă din luna octombrie însă, România a inclus și R. Moldova în această categorie de consumator, iar Hidroelectrica a putut vinde și peste Prut curent la preț reglementat.

Problema este însă că, într-un an secetos ca 2022, Hidroelectrica nu poate produce curent în exces, adică nu are energie disponibilă, neangajată anterior în alte contracte.

„Și aici este întrebarea, în ce măsură producătorii noștri au suficientă energie încât să se angajeze pe contracte pe termen mai lung [în R. Moldova]. Dar eu cred că se va găsi soluția și sper că producătorii de stat o să găsească suficientă energie electrică așa încât să se vândă la niște prețuri acceptabile și în R. Moldova”, spune Otilia Nuțu.

De ce energia de la Vest vine la Chișinău tot de peste Nistru și ce riscuri implică traseul?

În afară de costul mare al energiei românești achiziționată pe piața liberă (pentru comparație, curentul de la MGRES costa 62,5 dolari/MWh) o problemă este transportul curentului din România către R. Moldova.

Actualmente nu există decât o line de înaltă tensiune, de 400 kilovolți, care pleacă din România spre R. Moldova, dar pe un traseu ocolitor prin ... Transnistria. Linia traversează din România pe la Isaccea, ajungând în R. Moldova la Vulcănești, dar de acolo continuă prin sudul Ucrainei tot până la Cuciurgan. Abia de acolo există infrastructura necesară ca electricitatea să fie transportată înapoi pe malul drept al Nistrului.

De la Vulcănești, o linie de tensiune înaltă pentru transportarea curentului spre Chișinău încă nu există, dar construcția a început în noiembrie 2021 urmând să dureze 3 ani și 4 luni.

„Au fost multe întârzieri din cauză că nu se dorea cu adevărat construcția liniei. În R. Moldova situația nu părea atât de urgentă. Se mai aștepta ca Ucraina să se racordeze la sistemul european”, spune Otilia Nuțu.

Sincronizarea Ucrainei (și, o dată cu ea, a R. Moldova) cu sistemul european a eliminat nevoia unor așa numite „stații back to back” la Vulcănești prin care curentul la parametri europeni ar fi fost transformat la parametri CSI la intrarea în rețeaua moldoveană.

Fără stații de transformare, linia Vulcănești - Chișinău trebuie să coste mai puțin.

O altă linie de înaltă tensiune care ar conecta R. Moldova și România a mai fost proiectată peste Prut în zona de nord, între Suceava și Bălți.

Nu este însă un proiect „foarte avansat”. „Ideea inițială era să fie construite ambele linii în așa fel încât, în eventualitatea în care se întrerupe una, să te poți baza pe cealaltă. Dar linia de la Vulcănești putea fi făcută mai rapid și, dacă i s-ar fi dat prioritate, am fi avut-o deja acum”, spune Otilia Nuțu, adăugând: „Cred că aceasta este prima guvernare de la Chișinău care încearcă să rezolve situația”.

Există riscul blocării curentului românesc la Cuciurgan? Pentru Otilia Nuțu aceasta este „o amenințare foarte clară” și exact acesta este motivul „pentru care era atât de urgentă construcția liniei Vulcănești-Chișinău”.

„Tehnic vorbind” un „accident” care să taie linia la Cuciurgan „este posibil”, spune experta.

Cât de rapid se poate încheia reorientare energetică a R. Moldova?

Soluțiile pe care le vedem acum sunt pe termen scurt, „cârpeli imediate ca să treci iarna”.

Dar s-a întâmplat „și la case mai mari”. „Să ne uităm acum ce disperare este în Germania, după ce s-au tăiat livrările de gaze rusești - una era dacă aveai alte surse de gaz, alta este dacă te trezești că nu mai ai gaz și trebuie să produci curent pe păcură”, spune Otilia Nuțu.

Pentru că nu s-au făcut pregătiri la timp, costurile sunt mai mari, înseamnă „bani cheltuiți mult mai repede și poate nu la fel de bine”.

R. Moldova caută surse alternative de gaze, cumpără pe piața spot și depozitează în Ucraina, negociază cu Azerbaidjanul...

Analista Expert Forum crede că „ajustările” pot dura 2-3 ani.

„Construim acum ceea ce n-am construit ani de zile, dar cred că este singura variantă și că nu ai ce să faci în acest moment: Rusia agresează cu tot ce poate, nu doar Ucraina, ci și R. Moldova și, în general, toată Europa, încercând să cauzeze cât mai multă distrugere. Și acesta este un lucru complet de neacceptat”, mai spune Otilia Nuțu.