Învățămintele scrutinului prezidențial

Care sunt lecțiile principale ale alegerilor prezidențiale? Valentina Basiul a adresat întrebarea invitaților săi în rubrica de retrospectivă a săptămânii politice.

Retrospectiva săptămânii politice

Printre primele învățăminte ale scrutinului prezidențial, văzute de redactorul-șef al stației Radio Chişinău, Corneliu Rusnac, este faptul că oamenii stabiliți în afara țării, numiți și diaspora, nu mai pot fi ignorați. Peste un sfert de milion de cetățeni sau circa 15% din totalul alegătorilor și-au exprimat votul în secțiile de peste hotare. O cifră, după părerea jurnalistului, impresionantă, iar factorii de decizie trebuie să gândească soluții astfel încât drepturile lor să nu fie îngrădite: fie votul prin corespondență, fie votul electronic, fie alegerile pe durata mai multor zile.

„Cel de-al doilea lucru pe care trebuie să-l învețe cei care se află la putere este că electoratul trebuie luat în serios, electoratul nu mai poate fi mințit, manipulat în cel mai nerușinat mod. Am văzut tactica pe care a adoptat-o în special în turul al doilea Partidul Socialiștilor, o tactică extrem de agresivă, o tactică uneori la limita bunului simț chiar, cu amenințări gen: „nu se vor calma până nu o vor lua peste bot”. Și iată că toate aceste atitudini, această lipsă de fairplay politic a fost taxată. Electoratul nostru, așa cum este el considerat de unii fără prea multă cultură politică, dar are cel puțin un simț uman comun pentru toată lumea care taxează astfel de ieșiri”.

Pentru redactorul-șef de la portalul Newsmaker.md, Galina Vasilieva, campania electorală încheiată a însemnat și depășirea altui hop ce ține de implicarea factorului geopolitic. Cu toate aceste, jurnalista de la Newsmaker punctează că discriminarea cetățenilor din regiunea transnistreană de către forțe zise proeuropene a lăsat o amprentă negativă, la fel ca și în cazul diasporei, vizată de liderul socialist Igor Dodon, sau al mesajelor sexiste la adresa doamnelor. Galina Vasilieva speră ca astfel de discursuri vor rămâne în istorie și că nimeni nu va mai îndrăzni să mai calce pe asemenea greble.

„Această campanie electorală a arătat că jocul asupra polarizării societății și fobiilor minorităților, spre exemplu, poate funcționa altfel decât au intenționat specialiștii în PR în perioada electorală. Iar exploatarea sexismului și a fobiilor populației în raport cu diferite tipuri de minorități are efectul opus. Această campanie a arătat că candidații pot sări peste geopolitică și să promoveze mesaje care unesc și să câștige. Și sper că în viitor, nu numai la alegeri, ci și în practică, politicienii vor evita divizarea societății pentru a câștiga niște puncte politice adăugătoare. Dar cazul cu diaspora, care a fost discriminată de unul de candidați, arată că nu numai votul lor contează, dar că lor le pasă și dacă Moldova va fi reformată, unii din acești oameni se pot întoarce acasă. Și acesta este un potențial foarte mare pentru țara noastră”.

Abia ieșită din alegeri, Republica Moldova ar putea întra într-un nou ciclu electoral, de data aceasta al alegerilor parlamentare anticipate. Ipoteza a fost vehiculată astăzi și de perdantul cursei prezidențiale, care se pregătește să revină la cârma Partidului Socialiștilor. Igor Dodon a și avansat o dată aproximativă a scrutinului: octombrie-noiembrie 2021.

Chiar dacă se presupune că ia câteva luni-până la un an ca instituțiile statului să se focuseze exclusiv pe problemele cetățenilor, în perioadele ne-electorale, se pare că acest exercițiu va veni mai curând chiar și este inevitabil, au admis atât Galina Vasilieva, cât și Corneliu Rusnac. La nici doi ani de la alegerea deputaților unii au schimbat deja trei grupări politice, astfel punând la îndoială că parlamentul ar reprezenta cu adevărat voința politică exprimată în februarie 2019.