Partidul Democrat va sustine demersul liberalilor de a iniţia o moţiune de cenzură pe tema corupţiei, avînd în vedere că este vorba despre o problemă care vizează interesul naţional, a declarat, joi, vicepreşedintele P.D. Emil Boc. "PD va susţine, prin toate mijloacele parlamentare, orice acţiune democratică ce ar determina Guvernul să abordeze lupta anticorupţie ca prioritate". Vicepreşedintele democrat nu consideră că iniţierea unei moţiuni de cenzură din partea opoziţiei ar facilita demersurile Guvernului pentru declanşarea alegerilor anticipate, ţinînd cont de faptul că prioritar trebuie să fie interesul naţional, şi anume integrarea în structurile europene şi nord-atlantice, proces care presupune "în mod clar ca lupta anticorupţie să fie abordată cu toată seriozitatea".

Purtătorul de cuvînt al guvernului Ungariei Zoltán Gál a declarat că autorităţile de la Budapesta examinează cererea Statelor Unite de a permite folosirea bazei militare pentru pregătirea irakienilor care ar urma să ajute la un eventual război împotriva regimului lui Saddam Hussein. Baza de la Taszár, aflată la 200 de kilometri sud-vest de Budapesta, a fost folosită de trupele americane în timpul conflictelor balcanice din deceniul trecut. Purtătorul de cuvînt Gál a spus că Statele Unite doresc să pregătească în Ungaria traducători şi alte tipuri de personal auxiliar în eventualitatea unei confruntări în Golful Persic. El a mai precizat că pentru a aproba această cerere, guvernul Ungariei are nevoie de două treimi din voturile Parlamentului.

Curtea Constitutională de la Chişinau a avizat astăzi pozitiv un proiect de revizuire a Constituţiei prin care se recunoaşte dreptul la autodeterminare al autonomiei găgăuze dacă Republica Moldova îşi va schimba statutul de ţară independentă. Această modificare a fost solicitată de liderii găgăuzi şi deputaţii comunişti pentru a se asigura că autonomia găgăuză va deveni independentă în cazul în care Republica Moldova se va uni cu România. Proiectul de lege constituţională mai prevede că autonomia găgăuză va avea dreptul la iniţiativa legislativă. Modificările urmează să fie examinate de Parlamentul moldovean în următoarele două luni.

Inspectorii ONU specializaţi în armamente şi-au continuat astăzi inspecţiile in Irak, pe care le-au început ieri. Potrivit relatărilor, un grup de inspectori aparţinînd Comisiei ONU pentru monitorizare, verificare si inspecţie --UNMOVIC --s-a dus la o fabrică de vaccinuri pentru zootehnie, la sud de capitala irakiană -- în timp ce o echipă a Agenţiei internaţionale pentru energie atomică a vizitat o uzină de maşini grele situată la nord de Bagdad. Statele Unite afirma că fabrica de vaccinuri din localitatea al-Dora a fost transformată într-o instalaţie pentru producerea armelor bacteriologice. Inspectorii ONU nu au făcut nici un fel de declaraţii presei despre rezultatele inspecţiilor de astăzi. Potrivit unor martori oculari, inspectorii şi-au putut începe imediat activitatea la ambele obiective vizitate. Nici oficialităţile irakiene, nici presa nu au fost anunţate în prealabil ce obiective urmau să fie inspectate.

Potrivit unor surse diplomatice, noul ambasador al României la Chişinău ar putea fi Filip Teodorescu. Aflat în subordinea primului ministru Filip Teodorescu este actualul şef al Oficiului pentru Relaţiile cu Republica Moldova.

Asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului pentru Codul Muncii reprezintă un act politic ineficient avînd în vedere că acest proiect de lege face trimitere la alte 21 de acte normative ce urmează să fie trimise Legislativului, a declarat liderul PD, Traian Băsescu. Democraţii solicită Guvernului să-şi asume răspunderea pentru proiectul de lege privind controlul averilor demnitarilor şi pentru cel referitor la conflictul de interese, ambele aflate în dezbaterea Parlamentului de mai bine de zece ani. În altă ordine de idei, Traian Băsescu a spus, la aceeaşi conferinţă de presă, că pentru a fi credibil, Guvernul ar avea nevoie de "o remaniere profundă" sau chiar de o schimbare a membrilor Executivului şi de numirea în fruntea noului Cabinet a lui Mircea Geoană sau a lui Ioan Mircea Paşcu.

PNL ia în calcul iniţierea unei moţiuni de cenzură pe tema corupţiei, în cazul în care actuala situaţie din ţară nu se va schimba, a declarat preşedintele liberal, Theodor Stolojan.

Liderul PNL a mai spus că Guvernul şi preşedintele PSD au dat dovadă de "aroganţă şi indiferenţă faţă de greutăţile cetăţenilor şi de tăcere în privinţa fărădelegilor acoliţilor politici şi ale afaceriştilor pe banul public". Liberalii solicită PSD şi Guvernului Adrian Năstase să îşi asume public responsabilitatea pentru "extinderea şi agravarea corupţiei în timpul actualului mandat".

Canada şi Australia şi-au închis temporar ambasadele din Filipine, afirmînd că au informaţii “credibile ” privind pericolul unor atacuri teroriste. Cetaţenii celor doua ţări au fost deasemeni sfătuiţi să evite călătoriile în Filipine. In Octombrie, un atac terorist în insula Bali s-a soldat cu moartea a peste 100 de persoane.

Aflat la Sibiu, premierul Năstase a declarat că alegerile anticipate vor fi declanşate numai dacă acest proces va fi acceptat de preşedintele Iliescu şi de celelalte partide politice. El a ţinut să precizeze că între el şi preşedintele Iliescu nu există o dispută pe această temă.

Pe de altă parte, secretarul executiv al PSD, deputatul Radu Podgoreanu, a declarat că le-a cerut scuze preşedintelui Ion Iliescu şi premierului Adrian Năstase pentru tensiunea creată după afirmaţiile sale la adresa şefului statului.

Podgoreanu îl criticase pe preşedintele ţării că nu ar fi evidenţial suficient eforturile PSD pentru admiterea României în NATO.

Ministrul de interne saudit a declarat că Statele Unite nu au furnizat dovezi convingătoare care să susţină bănuiala că oameni de afaceri saudiţi i-ar fi finanţat pe teroristii implicaţi în atacurile din 11 septembrie 2001. Din acest motiv, autorităţile saudite nu vor deschide o ancheta.

Guvernul a decis majorarea de la 180.000 lei la 210.000 lei, începînd cu 1 ianuarie 2003, a alocaţiei de stat pentru copii. Creşterea alocaţiei va avea loc în etape, astfel încît pe parcursul anului 2004 să atingă nivelul de 10% din salariul mediu pe economie.

Danemarca, ţară care deţine preşedinţia Uniunii Europene, a avertizat ţările candidate că extinderea uniunii ar putea fi amînată pînă în 2007, dacă negocierile privind finanţarea extinderii nu se încheie pînă la summitul din decembrie, de la Copenhaga. Preşedinţia daneză a înaintat o noua propunere financiară celor 10 candidati la aderare mai generoasa decît cea făcută de preşedintia europeană în octombrie –dar fară să-şi fi asigurat asentimentul tuturor ţărilor membre.

Parlamentul s-a reunit într-o sedinta specială, dedicta zilei nationale a României. Cu această ocazie, liderul senatorilor PSD, Ion Solcanu a cerut să fie recunoscute rolul jucat de Casa Regală de-a lungul istoriei şi implicarea salutară a membrilor actuali ai Casei Regale în demersul de integrare a României în NATO. De asemenea, Solcanu a precizat că parlamentarii PSD consideră că trebuie continuat procesul de reconciliere naţională prin reconstituirea dreptului de proprietate.

Deputatul UDMR Ervin Szekely a apreciat că România trebuie să respingă naţionalismul, extremismul şi orice formă de intoleranţă, în condiţiile procesului de aderare la NATO şi UE.

In numele partidului democrat, deputatul Mihai Baciu a declarat că în acest moment, "tema obsesivă" a clasei politice nu trebuie să fie lupta pentru meritul de a fi introdus România în NATO sau confiscarea acestui merit de către o forţă politică sau alta, ci lupta pentru o economie de piaţă funcţională şi ameliorarea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor.

Guvernul a luat o masura de protejare a industriei autohtone de armament: contractele pentru achiziţionarea de pe piaţa externă a echipamentelor militare vor cuprinde o serie de clauze compensatorii care vor asigura livrarea, în proporţie de cel puţin 80% din valoarea materialelor achiziţionate, a produselor româneşti de profil.

Israelienii au fost ţinta unei serii de atacuri, astăzi, acasă şi în străinătate. În Kenya, trei atentatori sinucigaşi au detonat un automobil capcană într-un hotel, proprietate israeliană, de lîngă oraşul Mombasa.

Cel puţin 12 persoane, incluzîndu-i pe atentatori, au fost ucise în acest atac, care a fost revendicat de o grupare care îşi spune Armata Palestinei. Aceeaşi grupare a revendicat răspunderea şi pentru un atac cu rachete împotriva unui avion de pasageri israelian, tot la Mombasa. În acel atac, două rachete sol-aer au fost trase în direcţia avionului israelian după decolarea acestuia de pe aeroportul din Mombasa, dar nu au nimerit ţinta.

Tot astăzi, în oraşul Beit Shean din nordul Israelului, doi palestinieni înarmaţi au deschis focul omorînd cinci persoane, înainte de a fi împuşcaţi ei înşişi. Potrivit relatărilor, cei doi palestinieni au ales ca ţintă a atacului un sediu local al partidului Likud, unde se vota în alegerile pentru liderul partidului.

Premierul israelian Ariel Sharon a acuzat terorismul arab că încearcă să submineze politica electorală israeliană. Terorismul nu va dicta agenda Israelului , a declarat Sharon, la Ierusalim, la o conferinţă de presă , dupa seria de atacuri de joi.

Comisarul european pentru securitate şi politică externă Javier Solana a sosit în Belgrad unde va încerca să accelereze negocierile dintre Serbia şi Muntenegru privind crearea unei uniuni. Potrivit acordului mediat de UE şi semnat în luna martie, Serbia şi Muntenegru ar urma să pună bazele unei noi formule statale provizorii, care după trei ani s-ar putea separa, fiecare din cele două republici avînd dreptul să organizeze referendumuri care să pună problema secesiunii.

Germania şi Olanda vor împărţi anul viitor comanda forţei internaţionale de securitate desfăşurată în Afganistan. Consiliul de securitate ONU a extins cu încă un an mandatul celor 4800 de militari care protejează zona Capitalei afgane, iar cele două ţări vor avea fiecare comanda timp de un semestru. Ambasadorul afgan la ONU a cerut fără succes o suplimentare a efectivelor internaţionale precum şi extinderea în afara Kabulului a ariei în care operează forţa de securitate. Pe lîngă efectivele de 4800 de militari, în Afganistan se află şi aproximativ 9000 de soldaţi americani cu misiunea de a anihila rămăşiţele trupelor talibane şi teroriştii reţelei al Qaida.

Departamentul de Stat de la Washington a anunţat că Statele Unite solicită Ungariei să sprijine antrenarea unor opozanţi ai regimului condus de Saddam Hussein în perspectiva unei eventuale acţiuni de forţă în Irak. Diplomaţia americană precizează că astfel de solicitări au fost lansate în aproximativ 50 de alte ţări. Budapesta confirmă aceste informaţii şi afirmă că Statele Unite sînt interesate deocamdată în folosirea unei baze a armatei ungare unde vor fi instruiţi cunoscători de limbă arabă. Un purtător de cuvînt al guvernului de la Budapesta a precizat că Ungaria nu a oferit asistenţă militară directă Statelor Unite în cazul unui conflict în Irak.

Prima zi a inspecţiilor în diferite locaţii din Irak a decurs bine. Jaques Baute, unul din şefii echipei de experţi internaţionali, a declarat că ar fi de dorit ca şi în viitor să se menţină modul deschis în care au cooperat oficialii irakieni în debutul activităţii de monitorizare şi control.

În prima zi a inspecţiilor în teren, specialiştii desemnaţi de ONU şi de Agenţia internaţională pentru energie atomică au controlat un poligon pentru testarea rachetelor, precum şi două alte locaţii care ar fi putut servi în programele de înarmare nucleară ale Irakului. Astfel de inspecţii vor continua zilnic.

Membri partidului conservator de guvernămînt din Israel, blocul Likud, vor alege candidatul care va reprezenta partidul în cursa pentru funcţia de premier. La sfirşitul lunii ianuarie, în Israel sînt programate alegeri generale anticipate. În cursă se află actualul premier Ariel Şaron şi ministrul său de externe, fostul premier Benjamin Netanyahu. Potrivit sondajelor de opinie, Ariel Şaron are cele mai bune şanse de a deveni candiatul Likului la alegerile anticipate.

Noul guvern al Turciei îşi supune programul unui vot de încredere în parlamentul de la Ankara. Se aşteaptă ca programul să treacă fără probleme cîtă vreme în urma recentelor alegeri guvernul are o susţinere confortabilă de 363 de locuri din totalul de 550 cîte numără parlamentul Turciei. Premierul Abullah Gull desemnat de Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării, a depus sîmbăta trecută programul în parlament, program concentrat pe consolidare economică, pe combaterea corupţiei şi pe eliminarea abuzurilor în materie de drepturi ale omului. Programul islamiştilor moderaţi anunţă deasemeni intenţia elaborării unei noi Constituţii, mai liberale, cu prevederi în conformitate cu normele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi cu celelelte standarde ale Uniunii Europene în materie de democratizare, care să elimine obstacolele de pe traseul integrarii Turciei în forul comunitar european.