Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, Mohamed El Baradei a declarat că el şi şeful inpectorilor ONU Hans Blix sînt gata să accepte invitaţia Bagdadului privind noi discuţii asupra cooperării Irakului, dacă autorităţile irakiene permit zboruri ale avioanelor de supraveghere şi interviuri private cu oamenii de ştiinţă irakieni.

Bagdadul a răspuns însă că nu poate garanta securitatea avioanelor de supraveghere deasupra teritoriului său, cît timp avioane de luptă americane şi britanice patrulează deasupra zonelor de interdicţie aeriană din Irak.

Vice-preşedintele american Dick Cheney a declarat că decizia Statelor Unite în criza irakiană trebuie să ţină seama de interesele de securitate ale naţiunii.

„Calea pe care o va lua naţiunea noastră nu poate depinde de deciziile altora. Orice acţiune va fi necesară, oricînd va fi necesară, vom apăra libertatea şi securitate poporului american, a spus vice-preşedintele Cheney.

Danemarca este gata să contribuie cu soldaţi şi cu un submarin în cazul unei acţiuni militare conduse de Statele Unite contra Irakului, a declarat ministrul danez de externe Per Stig Moeller.

Participarea Danemarcei va fi condiţionată însă, a precizat ministrul de externe, de aprobarea Naţiunilor Unite şi a parlamentului danez pentru o intervenţie armată.

Un tribunal din Germania a condamnat la închisoare doi oameni de afaceri germani pentru vînzarea către Irak de echipamente pentru industria militară, încălcînd embargoul Naţiunilor Unite şi legislaţia germană.

Omul de afaceri Bernd Schompeter a fost condamnat la cinci ani şi trei luni închisoare, iar al doilea condamant, Willi Heinz Ribbeck a primit o sentinţă de doi ani cu suspendare.

Tribunalul i-a găsit vinovaţi de vînzarea către Irak în 1999, printr-un mijlocitor iordanian, a unor echipamente în valoare de un sfert de milion de euro, inclusiv maşini unelte pentru fabricarea de tunuri speciale capabile să lanseze arme de distrugere în masă.

Poliţia italiană a pus sub acuzare 28 de pakistanezi, bănuiţi de asociere cu activităţi teroriste, după descoperirea, într-un apartament din Neapole, a unor materiale pentru fabricarea de dispozitive explozive.

Poliţia consideră că unii dintre cei arestaţi sînt membri ai reţelei teroriste al Qaida. În cursul unei operaţiuni de căutare a imigranţilor ilegali, poliţia a găsit miercurea trecută 800 de grame de explozibil, 70 de metri de fitil şi detonatori electronici, ascunse în spatele unui perete fals, într-un apartament din Neapole.

Grecia, care deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene, încearcă să organizeze un summit al Uniunii privind actualele diferende asupra crizei irakiene.

Germania a salutat această iniţiativă, care survine după ce o scrisoare de solidaritate cu Statele Unite, semnată de de opt lideri europeni a evidenţiat diferenţele faţă de poziţia adoptată în chestiunea irakiană de alte ţări europene, în frunte cu Germania şi Franţa.

La Congresul UDMR de la Satu Mare, reprezentanţii Platformei Iniţiativa Maghiară din Ardeal, condusă de Katona Adam au împărţit un manifest în care critică conducerea UDMR afirmînd că unii lideri “au acaparat averi fabuloase” în timp ce “se accentuează pauperizarea “oraşelor şi satelor maghiare”.

Liderii UDMR sînt acuzaţi totodată că au renunţat la programul de autonomie. La rîndul său, preşedintele Blocului Reformist din UDMR, Toto T.Tibor a distribuit presei un comunicat în care arată că se delimitează de intenţia conducerii centrale a Uniunii de a transforma UDMR-ul “într-un partid unic, omogen şi centralizat”.

Preşedintele UDMR Marko Bela a pledat pentru unitate şi a apreciat că persoanele din Uniune care critică politica actuală a UDMR se tem de responsabilitate, fiindu-le mai uşor să stea deoparte. Marko Bela a mai spus că autonomia locală “este încă ambiguă”, chiar dacă s-au făcut progrese în acest domeniu.

La congresul UDMR au vorbit şi premierii României şi Ungariei, Adrian Năstase şi Peter Medgyessy. Năstase a spus că PSD şi UDMR au învăţat “lecţia cooperării”. Medgyessy a făcut un apel la unitatea UDMR, pentru că acest lucru, a spus el, este în interesul comunităţii maghiare.

Preşedintele Iliescu a declarat că România ar putea oferi SUA, în eventualitatea unei intervenţii militare în Irak, dreptul de a survola spaţiul aerian românesc

şi de a folosi aeroporturile româneşti, precum şi alte forme de sprijin în măsura în care ţara noastră va putea să pună la dispoziţie alte mijloace.

"Vom acorda ceea ce am făcut şi cu alte prilejuri: posibilităţi logistice de survol şi de folosire a unor elemente de teritoriu - aeroporturi şi aşa mai departe şi, dacă vom fi în măsură să oferim şi alte forme de sprijin, vom judeca şi, conform reglementărilor noastre constituţionale, vom adopta şi măsurile corespunzătoare" a afirmat şeful statului român

Republica Cehă a trimis alţi 70 de soldaţi în Kuwait, ridicînd numărul soldaţilor din unitatea sa antichimică la efectivul complet de 360 de oameni.

Trupele cehe au început să sosească din luna martie anul trecut în Kuwait, una dintre ţările de unde s-ar putea lansa o acţiune militară contra Irakului.

Medicii de familie prezenţi la manifestaţia de protest din Piaţa Revoluţiei consideră ca va imposibil de realizat transferul activităţii din medicina primară în cea ambulatorie, aşa cum a declarat ministrul sănătăţii Daniela Bartoş.

Ei au criticat faptul că în fiecare an veniturile lor au scăzut, iar activitatea pe care o desfăşoară este puţin apreciată de autorităţile sanitare. În cazul în care vor fi închise cabinetele medicilor de familie, activitatea din sectorul sanitar va fi blocată, au mai afirmat protestatarii. La mitingul de protest au luat parte circa 200 de medici.

Ministrul sănătăţii şi familiei a declarat astăzi că nu va ceda presiunilor făcute de medicii de familie, iar dacă aceştia nu vor să semneze contracte, va transfera activitatea şi fondurile în sarcina medicilor de ambulatoriu.

Credibilitatea NATO va fi redusă la zero, dacă alianţa nu apără Turcia împotriva unui posibil atac din partea Irakului, a declarat ministrul turc de externe Yasar Yakis.

Ministrul turc a făcut această declaraţie în cadrul unei conferinţe de presă la Ankara, după discuţii cu o delegaţie a Uniunii Europene. Delegaţia compusă din ministrul elen de externe George Papandreu, ministrul italian de externe Franco Frattini şi comisarul european pentru extinderea Uniunii, Guenther Verheugen a discutat cu partea turcă dorinţa Ankarei de integrare în Uniunea Europeană, chestiunea reunificării Ciprului şi posibilitatea unui război în Irak.

Ankara a declarat miercuri că vrea ca Nato să amplaseze pe teritoriul Turciei baterii de rachete anti-rachetă Patriot, ca protecţie pentru un posibil atac din partea Irakului, după ce Bagdadul a ameninţat cu represalii ţările care se vor alătura Statelor Unite într-un posibil război contra sa.

Secretarul general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer a avut la Strasbourg o întrevedere cu delegatia legislativului moldovean care a parcipat la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Potrivit deputatului moldovean creştin-democrat Vlad Cubreacov, demnitarul european a declarat că autorităţile de la Chişinău vor prelua preşedinţia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, dacă pînă la întîi aprilie vor îndeplini toate recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova.

Chişinăul ar urma să preia în luna mai preşedinţia Comitetului de Ministri, care îi revine prin rotatie.

Preşedintele Ion Iliescu i-a trimis un mesaj preşedintelui american George W. Bush, asigurîndu-l că poate conta pe România...

“în eforturile îndreptate împotriva ameninţărilor la adresa securităţii noastre comune, pentru apărarea păcii şi a libertăţii în întreaga lume.” “Romania înţelege că dictatorii nu pot fi toleraţi sau ignoraţi.

Ei trebuie combătuţi”, se mai spune în textul telegramei pe care şeful statului român i-a trimis-o preşedintelui Bush, în urma Discursului despre starea Uniunii, discurs în care Bush s-a concentrat asupra crizei irakiene. România “va sprijini acţiunile vizînd implementarea totală a condiţiilor impuse de ONU Irakului pentru dezarmarea sa”.

Poliţia afgană afirmă că o bombă a distrus un pod în regiunea oraşului Kandahar, în incident fiind omorîte 18 persoane care călătoreau într-un autobuz.

Adjunctul şefului poliţiei locale a afirmat că ţinta atacului ar fi fost soldaţii afgani, aflaţi la un post al armatei învecinat podului. Pentru moment, nici o organizaţie nu şi-a asumat responsabilitatea atacului.

Potrivit unei relatări BBC din surse ale serviciilor secrete, guvernul britanic consideră că reţeaua teroristă Al Qaida are expertiza necesară şi materialele nucleare pentru a produce o aşa-numită bombă "murdară".

Documentaţia descoperită ar dovedi că talibanii i-au furnizat lui Osama bin Laden izotopi medicali pentru o bombă de iradiere şi că Al Quaida ar fi construit un laborator nuclear pentru a lucra la o asemenea bombă.

Trimisul special al separatiştilor ceceni, Ahmed Zakhayev a cărui extrădare este cerută insistent de Rusia, pe motiv de complicitate în terorism, urmează să compară astăzi în faţa unui tribunal din Londra.

Zakayev a respins pînă acum acuzaţiile de terorism. Autorităţile daneze au refuzat anul trecut să-l extrădeze.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a declarat la Moscova că ar fi "esenţial" să se sprijine iniţiativa organizării referendului constituţional în Cecenia, programat la 23 martie.

Comentariile lui Putin vin la o zi după ce şeful consiliului rus de securitate, Vladimir Ruşailo afirma că votul ar putea fi complicat de tulburările continue din republica separatistă şi de neîncrederea oamenilor în referendum.

Ruşailo a mai spus că trupele ruse nu au fost capabile pînă acum să-i elimine pe separatiştii ceceni sau să cîştige încrederea cecenilor de rînd.

Joi, la Strasbourg, raportorul special al Adunării parlamentare a Consiliului Europei, Frank Judd a ameninţat ca va demisiona, dacă Rusia îşi continuă preparativele pentru referendum.

La Satu Mare au început astăzi lucrările Congresului UDMR. Cu această ocazie va avea loc şi o întîlnire aşteptată între premierul Adrian Năstase şi omologul său ungar Peter Medgyessy.

Mohamed ElBaradei, directorul agenţiei internaţionale pentru energia atomică de la Viena, a declarat că va cere consiliului de guvernare AIEA să să se întîlnească la 12 februarie şi să certifice raportul său, portivit căruia Coreea de Nord încalcă acordurile de neproliferare nucleară.

ElBaradei a afirmat că nord-coreenii execută lucrări pregătitoare pentru repornirea centralei nucleare şi a uzinei de prelucrare a combustibilului nuclear. Coreea de Nord este capabilă -- a spus el -- să producă în termen de şase luni de la repornirea instalaţiilor de prelucrare a combustibilului, "cantităţi semnificative" de arme nucleare pe bază de plutoniu.

Coreea de Nord se opune implicării Consiliului de Securitate, iar ambasadorul ei la Moscova afirma că ţara sa va boicota reuniunea consiliului de guvernatori ai Agenţiei internaţionale de la Viena.

O delegaţie a Uniunii Europene poartă convorbiri la Ankara cu liderii turci. Discuţiile sînt centrate pe trei teme: dorinţa Turciei de integrare în Uniunea Europeană, eforturile de reunificare a Ciprului şi posibilitatea unui război în Irak.

Din delegaţia organismului european fac parte ministrul de externe al Greciei, George Papandreou, omologul său italian Franco Frattini şi comisarul Uniunii pentru lărgire, Guenther Verheugen.

Turcia, care împreună cu Germania şi Franţa, se opune unei acţiuni militare împotriva Irakului a lansat o iniţiativă diplomatică împreună cu alte cinci state predominant islamice, pentru evitarea războiului.

Premierul Năstase afirmă că "este important ca europenii şi americanii să se unească din nou, pentru a nu-l lăsa pe Saddam Hussein să divizeze occidentalii, înainte ca războiul să înceapă."

Întrebat, în cursul unui interviu acordat ziarului Le Figaro, dacă se simte în armonie cu poziţia franco-germană, premierul a răspuns:

" De ce ar trebui să alegem între americani şi europeeni? ... pentru noi important este să ne dezvoltăm relaţiile cu ţările europene, dezvoltîndu-le în acelaşi timp pe cele cu Statele Unite.

Sperăm că înţelepciunea să prevaleze şi să se înţeleagă că o acţiune unită împotriva Irak-ului va fi mai eficace decît o acţiune individuală."

Hans Blix, şeful echipei de inspectori ONU a afirmat că în ultimele zile nu a constatat nici o sporire a cooperării Irakului cu experţii în dezarmare.