Administratorul civil american al Irakului Paul Bremer a declarat, după ce s-a întîlnit la Casa Albă cu preşedintele George Bush, că este în favoarea unui transfer de autoritate mai substanţial către Consiliul de Guvernare irakian.

Bremer a spus că, de fapt, Statele Unite înaintează pe calea transferului de autoritate către irakieni cît se poate de repede. Paul Bremer a mai afirmat că Consiliul de Guvernare a Irakului nu a eşuat în munca sa de pregătire a tranziţiei la o guvernare civilă:

„Nu cred că este corect să se afirme că Consiliul de Guvernare a eşuat. Ei sunt confruntaţi, în acest moment, cu o situaţie foarte grea, dar, în opinia mea, irakienii se arată din ce în ce mai eficienţi în preluarea autorităţii.”

Bremer a făcut aceste declaraţii după ce fusese chemat de urgenţă la discuţii cu preşedintele Bush şi cu vicepreşedintele Dick Cheney, la o şedinţă a Consiliului de Securitate Naţională, împreună cu ministrul Apărării Rumsfeld, Secretarul de Stat Powell şi consiliera prezidenţială pentru securitatea naţională, Condoleezza Rice.

Caracterul urgent al reuniunii este scos în evidenţă de un raport al serviciilor americane de informaţii, care potrivit unor oficiali guvernamentali avertizează că irakienii sunt pe cale să îşi piardă încrederea în forţele de ocupaţie sub comandă americană.

Toţi cei şase consilieri principali ai preşedintelui Lituaniei Rolandas Paksas şi-au prezentat demisiile, după ce unul dintre ziarele importante de la Vilnius a publicat noi acuzaţii împotriva Preşedintelui.

Paksas încearcă, de două săptămîni, să dezamorseze, o criză politică, izbucnită după ce Serviciul Lituanian de Securitate a dat publicităţii un raport care acuză oficiul Preşedintelui de legături cu mafioţi din Rusia.

Ziarul Lietuvos Rytas a afirmat astăzi că Paksas a complotat, împreună cu o firmă rusească de relaţii cu publicul, pentru discreditarea coaliţiei de centru-stînga care guvernează ţara. Paksas neagă toate acuzaţiile şi refuză să dea curs apelurilor la demisia sa.

Pentru prima dată, România a pierdut un militar într-o misiune internaţională. Sergentul major Iosif Silviu Fogoraşi a fost ucis în cursul unui atac în apropiere de Kandahar.

Un alt subofiţer român este grav rănit. Circumstantele atacului ramîn neclare. Un purtător de cuvînt al Talibanilor a declarat ca luptătorii talibani ar fi fost cei care au atacat convoiul cu rachete şi mitraliere - versiune contrazisă de purtătorul de cuvint al guvernatorului regiunii Kandahar într-un interviu acordat postului de radio Afganistanul Liber.

Potrivit purtătorului de cuvînt al guvernatorului, soldatul care a deschis focul a avut mai multe conflicte cu comandantul său, cu citeva zile în urmă – şi acesta ar putea fi motivul atacului. „Afirmatia ca el ar putea fi luptator Taliban este fara nici o acoperire si total incorecta “ – a precizat purtătorul de cuvint al guvernatorului regiunii Kandahar.

Preşedintele Afganistanului Hamid Karzai a declarat că se aşteaptă ca luptătorii de gherilă să îşi intensifice atacurile în ajunul celei de a doua aniversări a colapsului regimului Talibanilor.

Mîine se vor împlini doi ani de cînd talibanii au fugit de la Kabul, după ce timp de mai multe săptămîni, forţele americane efectuaseră numeroase atacuri aeriene.

Oficiali afgani recunosc că luptătorii talibani se regrupează în Afganistan. Hamid Karzai a declarat că forţele talibane îşi vor intensifica, probabil, atacurile în perioada următoare, în special înaintea sesiunii, săptămîna viitoare, a Marii Adunări tradiţionale, Loya Jirga, convocată pentru dezbaterea proiectul noii Constituţii a ţării.

Ministrul italian al Apărării Antonio Martino a declarat că luptători leali lui Saddam Hussein poartă răspunderea pentru atacul de la Cartierul general carabinierilor de la Nasiriyah.

Atacul s-a soldat cu moartea a cel puţin 17 italieni şi opt irakieni. Ministrul Martino a spus în Senatul italian că din relatări reiese că atacul a fost opera unor loialişti ai lui Saddam Hussein susţinuţi de extremişti arabi.

Premierul italian Silvio Berlusconi a declarat că atacul nu îi va împiedica pe italieni să îşi ducă la bun sfîrşit misiunea din Irak. Iar preşedintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi a afirmat: „Aceşti soldaţi au murit în timp ce îşi făceau datoria, ajutînd poporul irakian să restabilească pacea, ordinea publică şi securitatea.”

Un purtător de cuvînt al Coaliţiei a spus că atacul s-a desfăşurat în modul următor: un atentator-sinucigaş aflat la volanul unei autocisterne pentru benzină a forţat trecerea vehiculului prin poarta cazărmii, explozia avînd loc în incinta acesteia.

Noul cabinet palestinian al Primului Ministru Ahmed Qorei a depus jurămîntul în faţa Preşedintelui Autorităţii Palestiniene Yasser Arafat, după ce Parlamentul palestinian, întrunit la Ramallah a dat un vot de încredere guvernului.

Premierul Qorei a declarat că este hotărît să reia negocierile de pace cu Israelul şi s-a pronunţat în favoarea ţinerii unei conferinţe internaţionale pentru o reglementare de pace finală, bazată pe planul de pace sprijinit de Statele Unite, aşa-numita „foaie de parcurs”.

Şi Yasser Arafat s-a pronunţat în favoarea unui nou efort de pace, şi a spus că popoarele israelian şi palestinian au dreptul să aibă state proprii, care să existe în armonie unul lîngă celălalt.

Purtătorul de cuvînt al premierului israelian a spus că Ariel Sharon este dispus să se întîlnească cu Ahmed Qorei în orice moment, pentru a discuta cu el despre pace, dar Gissin a adăugat că Israelul doreşte să îl vadă pe Qorei acţionînd împotriva grupărilor palestiniene militante.

Ministrul Economiei şi Comerţului, Dan Ioan Popescu consideră că înlocuirea actualului sistem de încălzire centrală din Bucureşti cu centrale de apartament este o utopie, din cauza costurilor enorme şi a consumului foarte mare de gaze naturale.

Ministrul economiei şi comerţului a adăugat că ar opta pentru centrale de scară de bloc, cu alimentare dublă – combustibil lichid şi gaze naturale.

Preşedintele Bush s-a întîlnit timp de mai multe ore la Casa Albă cu echipa sa de politică externă. S-a discutat despre cum poate fi grăbită transferarea puterii politice în Irak.

Au participat la aceste discuţii vice-preşedintele Dick Cheney, ministrul Apărării Donald Rumsfeld, Secretarul de Stat Colin Powell, Consiliera pentru problemele de securitate naţională, Condoleezza Rice şi Paul Bremer, administratorul civil american al Irakului.

Oficiali de la Casa Albă sunt nemulţumiţi de activitatea Consiliului de Guvernare a Irakului, ai cărui membri au fost selecţionaţi de autorităţile americane.

Sărăcia şi şomajul sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă tinerii din Republica Moldova, potrivit unui sondaj realizat de Departamentul Statistică şi Sociologie de la Chişinău.



Peste 72 la sută dintre persoanele chestionate, au spus că cel mai mult îi îngrijorează lipsa locurilor de muncă, 71%, au menţionat că sărăcia este cea mai gravă problemă a lor. Fiecare al doilea tânăr consideră că pentru a obţine o slujbă bine plătită, ar avea nevoie de studii superioare.

Criminalitatea, drogurile, alcoolismul şi prostituţia sunt alte probleme pe care le-au acuzat tinerii, participanţi la sondaj.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat o hotărîre potrivit căreia cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai celor din ţările candidate la aderare, precum şi cetăţenii Statelor Unite, Canadei, Japonei, Elveţiei, Norvegiei şi Israelului, posesori ai pasapoartelor diplomatice, vor putea intra fără vize pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de pînă la 90 de zile.

Pentru cetăţenii posesori ai paşapoartelor simple sau de serviciu din ţările respective, Guvernul a stabilit că aceştia vor putea obţine vize de intrare fără a fi necesar să obţină în prealabil invitaţii de la persoane fizice sau juridice din Moldova.

Executivul de la Chişinău a motivat introducerea regimului preferenţial de călătorii prin necesitatea facilitării afluxului de turişti şi a investiţiilor străine. Premierul Vasile Tarlev a apreciat această măsură drept “un pas important în vederea consolidării şi dezvoltării relaţiilor dintre Republica Moldova şi ţările respective”.

Potrivit datelor agenţiilor de turism, în prima jumătate a anului, Republica Moldova a fost vizitata de 9,8 mii de cetăţeni străini, fără a se ţine cont de persoanele venite în delegaţii oficiale.

Curtea Supremă de Justiţie de la Chişinău a dat câştig de cauză Mitropoliei Basarabiei într-un proces intentat împotriva Guvernului moldovean.

Acum doi ani Guvernul a recunoscut Mitropolia Moldovei, structura locală a Patriarhiei ruse, drept succesoare de drept a Mitropoliei Basarabiei.

Mitropolia Basarabiei a atacat decizia la Curtea de Apel, care a refuzat să se pronunţe în acest caz, considerând că acesta ţine de competenţa instanţelor de judecată.

Curtea Supremă de Justiţie a anulat această decizie şi a dispus examinarea cazului de către un complet de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie.

Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane se pronunta impotriva proiectului minier al corporatiei canadiene Rosia Montana Gold Corporation. Înalt Prea Sfinţitul Bartolemeu , Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului spera ca zona respectiva va ramine "intacta in sfintenie, puritate si frumusete ".

Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a hotărît că Parchetul poate face publice datele privind supravegherea persoanelor, considerate informaţii clasificate de anchetatori.

Judecătorii au respins astfel recursul în anulare al procurorului general al României, apreciindu-l ca "neîntemeiat". Astfel de informaţii au fost cerute de Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki în baza Legii liberului acces la informaţiile de interes public.

În august anul trecut, APADOR-CH a cerut aceste informaţii de interes public Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, devenit între timp Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

După două refuzuri, asociaţia s-a adresat Tribunalului Bucureşti care a admis acţiunea asociaţiei. Recursul Parchetului a fost respins, Parchetul CSJ fiind obligat să comunice în scris APADOR-CH toate informaţiile solicitate.

Fostul procurorul general Tănase Joiţa a promovat un recurs în anulare. În septembrie, anul acesta, noul procuror general al României, Ilie Botoş a contestat şi el hotărîrea judecătorească prin care APADOR-CH a primit dreptul de a intra în posesia unor astfel de date, şi nu a retras recursul în anulare declarat de predecesorul său.

Cel puţin 14 italieni şi opt irakieni şi-au pierdut viaţa, iar numeroase persoane au fost rănite, în atacul sinucigaş cu automobil-capcană care a avut loc la Nasiriyah în sudul Irakului.

Explozia a distrus cartierul general al carabinierilor italieni care îi instruiesc pe poliţiştii irakieni. Preşedintele Italiei Carlo Azeglio Ciampi a declarat că Italia nu se va abate de la misiunea sa în Irak: „Vom continua, în cadrul Naţiunilor Unite şi împreună cu aliaţii noştri, să ne ducem la îndeplinire misiunea, în lupta contra terorismului internaţional.”

În Irak se găsesc circa 2 300 de militari italieni. La Nassiryiah se găsesc şi mulţi militari români, dar un purtător de cuvînt al Ministerului Apărării Naţionale a declarat că printre aceştia nu s-au înregistrat victime.

Preşedintele Georgiei, Eduard Şevardnadze este dispus să se întîlnească cu lideri ai Opoziţiei, pentru a discuta cu ei situaţia creată în urma controversatelor alegeri parlamentare recente.

S-a precizat că Şevardnadze se va întîlni cu Nino Burjanadze şi cu Zurab Zhvania, liderii uneia dintre coaliţiile din Opoziţie care participă la proteste non-stop. Un purtător de cuvînt al Preşedinţiei a spus că nu ştie dacă Şevardnadze se va întîlni şi cu Mikhail Saakashvili, liderul Partidului Mişcarea Naţională, şi care este considerat principala forţă în spatele protestelor.

Ministrul Dan Ioan Popescu a confirmat într-o conferinţă de presă de la Ministerul economiei şi comerţului că delegaţia permanentă a PSD va propune guvernului numirea lui Ovidiu Grecea în postul de prefect al capitalei, avînd în vedere perioada electorală în care se va intra în curînd.

Întrebat dacă Grecea ar putea fi şi candidatul PSD la postul de primar general al Capitalei, liderul organizaţiei PSD Bucureşti a răspuns că prioritară este identificarea problemelor bucureştenilor şi nu anunţarea unui candidat al PSD. Partidul, a mai spus Popescu, va propune o persoană suficient de bine cunoscută, ca să nu fie nevoie să fie prezentată cu mult înainte.

Miliţiile talibane şi-au asumat responsabilitatea pentru atacul împotriva unei patrule române în sudul Afganistanului. Un purtător de cuvînt al talibanilor a declarat agenţiei Reuters că în cursul atacului...

soldat cu uciderea unui militar român şi rănirea altuia, au fost folosite rachete şi arme automate. Generalul Said Mohammad, comandantul forţelor afgane de pe aeroportul de la Kandahar a afirmat că cinci transportoare blindate româneşti se reîntorceau de la Sin Boldal, de la frontiera cu Pakistanul, cînd au fost oprite într-un punct unde drumul era blocat. Un bărbat îmbrăcat în uniformă militară a deschis focul asupra convoiului.

Potrivit generalului, agresorul era singur şi a fost ucis de trupele române, care participă la coaliţia condusă de Statele Unite, ce combate încă luptătorii talibani, la doi ani după înlăturarea de la putere a regimului fundamentalist din Afganistan. După declaraţia purtătorului de cuvînt al ministerului apărării de la Bucureşti, agresorul ar fi reuşit să fugă, în ciuda ripostei militarilor români.

Cel puţin 12 persoane au fost ucise de o explozie la o bază a poliţiei militare italiene din oraşul Nasiriyah. Potrivit canalului de televiziune arab Al-Jazeera, explozia a fost produsă de un militant sinucigaş...

care a condus un camion încărcat cu explozibil spre poarta bazei militare. La Roma, comandantul şef al carabinierilor, Guido Bellini a confirmat moartea a 12 persoane, între care 9 carabinieri şi 3 militari italieni. Preşedintele Carlo Azeglio Ciampi a calificat incidentul drept un atac terorist, afimînd că Italia este decisă să combată în continuare terorismul internaţional. Surse ale armatei americane au anunţat, pe de altă parte, că un alt soldat american a fost ucis de o bombă detonată pe un drum în nordul Bagdadului.