Nicolae Pojoga povestește în podcast cum, fiind student la Universitatea de Stat din Moldova, a abandonat fizica și matematica, pentru ca, în cele din urmă, să-și consacre întreaga viață fotografiei. Până a ajunge, însă, în jurnalism, Nicolae Pojoga recunoaște că „au fost multe orbecăieli și alte nebunii.”
Cât despre misiunile în zonele de conflict, fotojurnalistul Nicolae Pojoga spune că, deși este un „pacifist și iubitor de cafele”, a fost atras „de riscuri și pericole”. El povestește despre experiența sa și riscurile din zonele respective, dar și despre istoriile din îndărătul unor fotografii realizate în anii’90 în Nagorno-Karabah și Transnistria.
Războiul înjosește, iar moartea „este oribilă”
Fotojurnalistul spune că războiul transformă „enorm” personalitatea omului. Războiul înjosește, menționează invitatul podcastului, presiunea fiind „la cote maxime.”
Întrebat dacă a avut sentimentul că și-ar putea pierde viața în zonele de conflict, Nicolae Pojoga răspunde: „niciodată”. Recunoaște, totodată, că acesta a fost un „sentiment fals”, or la fel gândeau, probabil, toți cei care și-au pierdut viața în conflictele și crizele sociale pe care le-a văzut.
Moartea [la război] este oribilă
„Moartea am văzut-o foarte alături. Ea este oribilă. Are predilecții pentru sânge, pentru intestine [...]. Moartea miroase a praf de pușcă și a descompunere umană”, afirmă Nicolae Pojoga.
Fotojurnalistul mai spune că principala lecție învățată a fost că „e bine să rămâi în viață și să ajungi acasă cu fotografii și știri”.
Generalul Lebed’ vorbea în sentințe
Referindu-se la o fotografie în care i-a surprins pe generalul rus Alexandr Lebed’ [comandantul armatei a 14-a ruse] și pe soția sa, Ina, imagine care se regăsește în cartea sa „Album de război”, Nicolae Pojoga spune că generalul „nu era un dur consecvent”, așa cum presa îi crease imaginea. „Îi plăcea să vorbească în sentințe. Am impresia că și în familie vorbea cu anumite sentințe”, susține fotojurnalistul. Pe de altă parte, Nicolae Pojoga afirmă că toate discursurile „pacifiste” ale lui Lebed’ au intrat în conflict cu sinceritatea. Rusia, spune fotojurnalistul, păstrează și acum aceeași retorică – „azi tragem asupra Harkiv cu rachete și tot azi vorbim despre nevoia de armistițiu și de pace durabilă.”
În alt context, Nicolae Pojoga spune că la 32 de ani de la războiul de pe Nistru nu poate da un „verdict” la cele întâmplate și că nu este „ispitit” să scrie nici măcar un rând despre ce s-a întâmplat acolo. „[...] Sunt, într-un fel, un nechemat, un intrus [în acel război]”, explică fotojurnalistul.
Jurnalismul, în „criză de identitate”
Acum e mai mult narcisism în jurnalism
Cu referire la starea actuală a jurnalismului moldovean, Nicolae Pojoga spune că discursul și identitatea jurnalistică „sunt extrem de slabe.” Jurnalismul este în „criză de identitate” și acum e „mai mult narcisism”, consideră fotojurnalistul. Dar, totuși, perspectivele presei moldovene par frumoase în situația în care mulți tineri sunt școliți peste hotare. Cât despre fotografia în era digitală, Nicolae Pojoga se declară „derutat de prezența copioasă a fotografilor în orice domeniu” și tot atât de „derutat de faptul că în sumă ele nu dau nimic.” „Lipsesc fotografiile-cheie [...]”, spune Nicolae Pojoga.
Chestiuni discutate în podcast:
- Ce l-a făcut pe Nicolae Pojoga să renunțe la fizică și matematică, și să imortalizeze viața în zecimi de secundă?
- De ce a decis Nicolae Pojoga să meargă în zonele de conflict și cât de des își amintește acum, peste ani, despre ceea ce a trăit acolo, și care a fost cea mai cumplită experiență?
- Ce lecții a învățat în zonele de conflict? Cum războiul poate schimba un om și cât de mult îi poate deforma personalitatea? În ce măsură situațiile de criză developează părțile bune și cele mai puțin bune ale omului?
- Cât de important este pentru un jurnalist, care relatează despre un război, să fie pe ambele părți ale baricadei?
- Relația jurnalistului cu obiectivitatea – cum să evite alunecarea în ispita propagandei sau în acea de a fi părtinitor?
- De câte ori Nicolae Pojoga a avut sentimentul că și-ar putea pierde viața în timpul misiunilor de fotoreporter în Revoluția Română, în războiul din Nagornîi-Karabah sau cel de pe Nistru?
- A fost tentat vreodată să pună mâna pe armă în loc de aparatul de fotografiat?
- Istorii ce stau după câteva fotografii din „Album de război” despre războiul de pe Nistru.
- Cum vede Nicolae Pojoga ceea ce se întâmplă în Ucraina și cum reușește să se informeze echilibrat despre evenimentele din țara vecină?
- Cum s-a transformat, cum a evoluat sau involuat, în ultimii ani, jurnalismul moldovean? Mai păstrează, oare, valorile de odinioară presa din R. Moldova?
- Ce rol va avea fotojurnalismul în era digitală, cum se transformă sau deja s-a transformat această componentă a jurnalismului?
- Care e regretul dar și bucuria fotojurnalistului Nicolae Pojoga?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă cu Cristina Popușoi” – în fiecare zi de miercuri; și în fiecare zi de vineri podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.
