Secretarul General Nato George Robertson a anunţat că NATO nu a reuşit să deblocheze impasul provocat de diviziunile în chestiunea irakiană şi Consiliul Nord Atlantic se va întruni din nou marţi pentru noi discuţii.

Robertson a spus că cei 19 membri îşi dau seama că “cu cît se prelungeşte disputa, cu atît va fi mai rău pentru ei”.

Preşedintele american George W. Bush a declarat că Saddam Hussein rămîne o ameninţare pentru Statele Unite şi pentru prietenii şi aliaţii săi. Bush a declarat totodată că America este confruntată în continuare cu ameninţarea pe care o reprezintă reţelele teroriste.

Irakul a anunţat că va permite inspectorilor Onu să folosească avioane de supraveghere americane U-2 şi că Bagdadul va adopta noi legi interzicînd armele de distrugere în masă. Irakul nu a permis pînă acum utilizarea avioanelor de supraveghere, deşi inspectorii au spus că acestea sînt necesare în investigaţiile lor.

Presedintele Vladimir Voronin, a lansat o iniţiativa de modificare a constituţiei Republicii Moldova, cu titlu de soluţie unică pentru rezolvarea conflictului transnistrean.

Seful statului nu precizează în declaraţia sa în ce fel ar trebui revizuită Legea Suprema a ţării, însa spune că un proiect al acestui document va fi prezentat autorităţilor separatiste transnistrene.

Actuala constituţie, potrivit lui Voronin, ”mărgineşte actualele autorităţi ale Republicii Moldova în acţiunile de modernizare a statului, ea fiind adoptata sub presiunea ambiţiilor naţionaliste ale fostelor guvernări”.

Presedintele Voronin a avut o convorbire telefonica cu presedintele Ucrainei, Leonid Kucima, care deţine şi funcţia de şef al Consiliului CSI. Potrivit unui comunicat de presă al Preşedinţiei, în cadrul convorbirii a fost discutată noua iniţiativă a preşedintelui Voronin privind soluţionarea conflictului transnistrean.

Potrivit comunicatului, iniţiativa se bazează în mare parte pe proiectul OSCE, sustinut anul trecut la Kiev de ţările-garant şi conţine totodată unele noi măsuri de reglementare a problemei transnistrene. Potirvit comunicatului, şeful statului ucrainean a aprobat initiativa, calificand-o drept "curajoasa", "rezonabila" şi "în spiritul înţelegerii problemei de către ţările mediatoare".

De asemenea, cei doi sefi de stat au abordat problema frontierei de stat moldo-ucrainene pe segmentul limitrof raioanelor de est ale Moldovei. Potrivit comunicatului preşedinţiei moldovene, Leonid Kucima l-a asigurat pe Voronin de tot sprijinul privind securizarea acestui sector de frontieră şi a declarat că serviciile vamale ucrainene recunosc numai documentele cu sigiliul Departamentului vamal al Republicii Moldova.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a îndemnat Muntenegrul să elimine din constituţie cerinţa privind prezenţa de 50 la sută pentru validarea alegerilor, după ce dumincă a eşuat un al doilea scrutin pentru alegerea preşedintelui ţării la care s-a prezentat la vot numai 47 la sută din electorat, evoluţie datorată în parte apelului la boicot lansat de opoziţie.

Majoritatea covîrşitoare a voturilor i-a revenit lui Filip Vujanovici, candidatul coaliţiei guvernamentale, dar alegerile nu pot fi validate, datorită prezenţei la vot sub 50 la sută.

Franţa, Germania şi Rusia au cerut, într-o declaraţie comună, să se ia măsuri de intensificare a inspecţiilor ONU în Irak.

Preşedintele francez Jacques Chirac a citit declaraţia comună în cadrul unei conferinţe de presă la Paris, în prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin.

Înaintea întîlnirii de luni cu Chirac, Putin s-a întîlnit cu liderii germani la Brlin.

Chirac a spus că “există încă o alternativă la război”. Deşi capacităţile militare interzise ale Irakului trebuie neutralizate cît de repede posibil, a mai spus Chirac, utilizarea forţei contra Irakului poate fi numai o măsură de “ultimă instanţă”.

Primul ministru sud-coreean Kim Suk-soo a declarat că guvernul său crede că regimul nord-coreean nu dispune de arme nucleare, o poziţie contrară celei a Statelor Unite.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a declarat duminică că majoritatea serviciilor de informaţii apreciază că regimul din Coreea de Nord are una sau două bombe nucleare şi ar putea avea destul plutoniu pentru a fabrica încă şase sau opt bombe nucleare pînă în luna mai sau iunie.

Preşedintele Comisiei Europene a salutat intenţia Croaţiei de a intra în Uniunea Europeană. În cadrul unei întîlniri la Bruxelles cu preşedintele croat Stipe Mesici, Romano Prodi a spus că anticipează un rol stabilizator al Croaţiei în Balcani.

Croaţia va depune oficial cererea de aderare la data de 18 februarie, iar pentru a putea începe negocierile de aderare, va trebui întîi să îndeplinească o serie de criterii politice şi economice.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Yuri Fedotov a declarat că Moscova e gata să sprijine propunea Franţei de a se spori numărul inspectorilor ONU în Irak. Fedotov a insistat însă că o astfel de decizie ar trebui să fie întîi recomandată Consiliului de Securitate de şefii inspectorilor ONU Hans Blix şi Mohamed El Baradei. Guvernul german a declarat că sprijină propunerea Franţei, precizînd totodată că nu există un plan oficial de pace franco-german pentru Irak.

Ministerul de externe francez a declarat că nu va fi nevoie de o nouă rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU pentru adoptarea propunerii franceze de înăsprire a regimului inspecţiilor, deoarece astfel de măsuri se încadrează în vechea rezoluţie asupra Irakului adoptată în noiembrie anul trecut.

Un purtător de cuvînt militar german a declarat că două rachete au explodat luni lîngă principala bază a forţei internaţionale din Kabul, în timpul unei vizite a ministrului german al apărării Peter Struck.

Purtătorul de cuvînt a spus că o rachetă a explodat la vest şi alta la sud de baza care găzduieşte majoritatea trupelor staţionate la Kabul, în cadrul forţei Internaţionale de asistenţă de Securitate ISAF, care cuprinde militari din 28 de ţări.

Ministrul italian de externe, Antonio Martino a criticat propunerile franco-germane privind rezolvarea crizei irakiene calificîndu-le drept “neclare” şi spunînd că în actuala situaţie comunitatea internaţională nu îşi poate permite să se dezbine.

Ministrul italian a făcut aceste declaraţii în cadrul unei conferinţe de presă, după convorbiri avute la Roma cu omologul său rus Igor Ivanov.

Secretarul de stat american Colin Powell a făcut apel la Alianţa Nord Atlantică să îşi depăşească diviziunile şi să ia măsuri în ajutorul Turciei.

Apelul său survine după ce Franţa, Germania şi Blegia au blocat planificarea militară pentru întărirea apărării Turciei în caz de război cu Irakul. Powell şi-a exprimat speranţa că alianţa îşi va da seama că are obligaţia să apere o ţară membră care cere ajutor.

Anterior Turcia a invocat articolul patru din carta Nato, articol care prevede consultări între membrii alianţei atunci cînd una din ţările membre se simte ameninţată. Turcia a apelat la această măsură, după ce Franţa, Germania şi Belgia au blocat prin veto planificarea militară privind protejarea Turciei în caz de război cu Irakul.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a declarat că veto-ul celor trei ţări, care a divizat alianţa, a fost o greşeală, dar a adăugat că acest lucru nu va întîrzia un posibil atac contra Irakului. Rumsfeld a spus că planificarea militară va avea loc, în afara Nato, dacă va fi necesar.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat, astăzi, Planul-cadru de restructurare şi modernizare a Armatei, strategia de securizare a frontierei României şi elementele strategice ale Ministerului de Interne pe linia integrării în perioada 2003-2007.

Consiliul a reafirmat angajamentul ferm al României de a respecta principiile şi valorile stabilite de Tratatul de la Washington, de a contribui, la nivelul angajamentelor asumate şi al garanţiilor multilaterale dobîndite la misiunile NATO, atît în ceea ce priveşte apărarea colectivă, cît şi pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în plan regional şi global.

Zeci de mii de oameni au protestat în toată Spania în urma asasinării unui şef de poliţie. Şeful de poliţie Joseba Pagazaurtundua a fost împuşcat sîmbătă de presupuşi terorişti basci într-un oraş de lîngă San Sebastian.

Adunările de protest au avut loc luni în faţa primăriilor în multe oraşe din Spania, iar în parlament s-au păstrat cinci minute de tăcere, în semn de condamnare a grupării separatiste basce ETA.

Guvernul german a declarat că sprijină o propunere a Franţei de a fi sporit numărul inspectorilor ONU în Irak. Germania şi Franţa sînt în fruntea opoziţiei europene contra folosirii forţei pentru dezarmarea Irakului.

Ministrul german al apărării Peter Struck a precizat însă că nu există un plan oficial de pace franco-german şi că deocamdată propunerea celor două ţări nu prevede trimiterea unor forţe ONU de menţinere a păcii în Irak.

Peter Struck: „Propunerea porneşte de la o declaraţie în Consiliul de Securitate a ministrului francez de externe, care cerea o sporire a numărului inspectorilor în Irak. Noi sprijinim această măsură, fiindcă este esenţial ca inspectorii să poată investiga deplin, dacă Saddam are arme de distrugere în masă. Sperăm că aceată iniţiativă va fi examinată pozitiv în Consiliul de Securitate la 14 februarie, cînd şeful inspectorilor Hans Blix îşi va prezenta noul raport”.

Secretarul General Nato George Robertson a declarat că disputa din cadrul alianţei, privind pregătirile militare pentru apărarea Turciei în perspectiva unui război în Irak, crează o situaţie “dificilă”.

Robertson a făcut aceste declaraţii după ce Turcia a solicitat consultări oficiale, invocînd articolul patru din statutul Alianţei. George Robertson:

„Este fără îndoială o situaţie dificilă, dar aliaţii au mai avut divergenţe în trecut şi vor mai avea şi în viitor. Ce contează, este ajungem în final la un consens şi am încrederea că vom reuşi”.

Turcia a invocat articolul patru, care prevede consultări oficiale atunci cînd unul dintre membri se simte ameninţat, după ce Franţa Germania şi Belgia au blocat planificarea militară pentru întărirea apărării Turciei, în caz de război în Irak.

Ambasadorul american la Nato Nicholas Burns a afirmat că alianţa trece printr-o “criză de credibilitate”. Ministrul turc de externe Yasar Yakis a declarat însă că disputa nu este de principiu, fiind legată numai de momentul cînd ar trebui luate anumite măsuri.

CSAT a acceptat soliciatarea Statelor Unite privind utilizarea spatiului aerian al României şi a infrastructurii necesare într-o eventuală actiune militară contra Irakului.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a mai fost de acord cu angajarea în zona a unor subunităţi româneşti de decomtaminare nucleara şi chimica, de poliţie militară, de geniu şi de asistenţă medicală.

Documentele în acest sens, adopatate astazi de CSAT, urmează să fie prezentate Parlamentului spre aprobare. CSAT a discutat şi pe marginea unor măsuri de protejare a cetăţenilor români aflaţi în zona.

Conducerea PSD a decis să susţină publicarea declaraţiilor de avere ale demnitarilor în Monitorul Oficial.

Făcînd acest anunţ, secretarul general al PSD, Cozmin Guşă a spus că e bine ca situaţia materială a demnitarilor să fie “extrem de transparentă”.

Delegaţia Permanentă a PSD a mai hotărît ca pachetul de legi anticorupţie pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament să cuprindă prevederi potrivit cărora persoanele cu demnităţi publice să nu aibă posibilitatea să folosească aceste demnităţi pentru avantaje personale.

În ce priveşte instituirea obligativităţii pentru toţi parlamentarii partidului de a demisiona din AGA şi din Consiliile de Administraţie, Guşă a afirmat că "textele vor sugera şi vor impune acest lucru, de a nu da posibilitatea niciunui demnitar de a se expune unui conflict de interese”.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării(CSAT) se reuneşte la Palatul Cotroceni pentru a decide modalităţile prin care România va participa la o eventuală intervenţie militară în Irak.