Sir John Stevens, şeful poliţiei metropolitane din Londra a declarat că reţeaua teroristă Al Qaida a lui Osama Bin Laden are o prezenţă substanţială în Marea Britanie, deşi este foarte dificil de aflat cîte celule Al Qaida sînt active în această ţară.

Săptămna trecută, Marea Britanie a fost în stare de alertă maximă, fiind luate măsuri sporite de securitate, inclusiv la mai multe aeroporturi, după ce poliţia a avertizat că Al Qaida ar putea lansa atacuri teroriste la Londra în timpul sărbătorii religioase musulmane Eid al-Adha.

Ministrul belgian de externe Louis Michel a afirmat că ţara sa nu va ceda în disputa din NATO pe care a încercat s-o rezolve reuniunea de urgenţă de azi a comitetului de planificare din Alianţa Nord-Atlantică.

“Nu vor să ne dea satisfacţie, dar nu cedăm”, a spus Louis Michel. Potrivit observatorilor, negocierile de la Bruxelles sînt foarte dure. Disputa a fost generată de refuzul Belgiei, Germaniei şi Franţei de a accepta declanşarea măsurilor defensive pentru Turcia, în caz de război cu Irakul.

Cele trei ţări au argumentat că declanşarea acestor măsuri de apărare a Turciei ar putea sugera, prematur, că au fost epuizate toate căile diplomatice de rezolvare a crizei irakiene.

Înaintea reuniunii de azi, premierul belgian Guy Verhofstad a anunţat că ţara sa ar putea renunţa la blocarea ajutorului defensiv opentru Turcia numai în cazul în care Alianţa Nord Atlantică se angajează explicit că măsurile sînt strict defensive şi nu vor spori şi mai mult mobilizarea de forţe în jurul Irakului.

Curtea de Conturi este o instituţie a statului şi nu a unui partid, şi este regretabil că această instituţie de control e "slugarnică" faţă de PSD, se spune într-un comunicat al consilierilor opoziţiei demisionari din Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Primarul Bucureştiului Traian Băsescu va lansa o campanie de strîngere de semnături de la cetăţenii Capitalei pentru a obţine sprijin în deblocarea derulării proiectelor ce au primit deja finanţare din partea Băncii Europene de Investiţii şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

În acest moment, la Primăria Capitalei sînt blocate proiecte finanţate de BEI şi BERD în valoare de aproximativ 450 de milioane de euro, bani necesari pentru reabilitarea unor străzi importante, modernizarea tramvaielor, construirea unei parcări subterane şi a unui pasaj.

Unificarea mişcărilor creştin-democrate şi conservatoare este necesară, dar felul în care va avea loc şi cine o va face reprezintă "exclusiv rolul" politicienilor români.

Afirmaţia aparţine lui Dieter Schmidt, responsabil cu relaţiile internaţionale al Uniunii Social Creştină din Bavaria, şi a fost făcută la deschiderea lucrărilor Delegaţiei Permanente a PNŢCD.

Dieter Schmidt a explicat că rolul său a fost "exclusiv" de a se informa despre lucrurile care se petrec în România. Întrebat dacă Vasile Lupu şi Emil Constantinescu s-au arătat interesaţi de o apropiere de PNŢCD, Dieter Schmidt a precizat că, în opinia sa, "toată lumea este dispusă să colaboreze şi toată lumea are practic acelaşi scop, dar modul în care se va petrece acest fapt este la latitudinea lor".

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional sunt de părere că decizia BNR privind trecerea la euro ca monedă de referinţă este justificată atît de dinamica schimburilor comerciale ale României, cît şi de programul de aderare la Uniunea Europeană.

Delegaţia FMI, aflată la Bucureşti pentru cea de-a treia analiză a acordului stand-by, s-a întîlnit, ieri şi astăzi, cu conducerea Băncii Naţionale. Discuţiile au vizat teme legate de politica monetară şi valutară, între care şi trecerea la euro ca monedă de referinţă.

Principalele probleme ale economiei româneşti sunt în opinia agenţiei de rating Moody’s, ritmul inconstant al stabilizării economice şi al reformelor structurale, care pune în pericol stabilitatea macroeconomică.

De asemenea, consolidarea fiscală şi creşterea economică susţinută sunt ambele ameninţate de sectorul întreprinderilor de stat nerestructurat.

Într-un recent raport, Moody’s afirmă că va îmbunătăţi ratingurile României abia după ce politicile de stabilizare economică şi de reforme structurale vor fi conduse cu rigoare maximă.

În primul rând este vorba despre restructurarea şi divizarea marilor întreprinderi de stat, în particular în sectorul energetic.

Situaţia financiară labilă a acestor întreprinderi secătuieşte finanţele publice, distorsionează alocarea resurselor şi loveşte climatul investiţional.

Consilierul de securitate naţională Condoleeza Rice a declarat că solicitările de a li se da inspectorilor ONU mai mult timp pentru a căuta armele de distrugere în masă ale Irakului fac să slăbească presiunile asupra lui Sadam Hussein de a se dezarma.

Vorbind în cadrul emisiunii “Meet the press” a reţelei de televiziune NBC, Condoleeza Rice a declarat că Statele Unite fac acum eforturi de a obţine o nouă rezoluţie din partea Consiliului de Securitate. Principalii membri ai consiliului, în special Franţa, care au drept de veto, spun că inspecţiile ar trebuie să continue.

Dar Washingtonul e de părere că inspecţiile sînt un eşec şi că Naţiunile Unite trebuie să se gîndească la autorizarea forţei pentru a elimina ameninţarea pe care Casa Albă spune că o reprezintă programul de armament al Irakului pentru ţările din regiune şi lumea întreagă. “Din nefericire, Consiliul de Securitate pare a avea deja o istorie a incapacităţii sale de a reacţiona” a spus Condoleeza Rice.

În faţa Casei Presei Libere din Bucureşti va fi amplasat un monument dedicat luptei anti-comuniste. Decizia aparţine ministerului culturii, care are un proiect mai amplu de amplasare a unor statui în Capitală, între care cea a lui Lascăr Catargiu în Piaţa Victoriei, iar la Mitropolie statuia lui Alexandru Ioan Cuza.

Comisia Europeană este gata să acorde în anumite condiţii Republicii Moldova 10 milioane 4 sute de mii de euro în acest an pentru programe vizînd reducerea sărăciei printre copii, susţinerea familiilor dezavantajate social dar şi pentru dezvoltarea sectorului agricol. Anunţul a fost făcut de ambasadorul Comisiei Europene pentru Republica Moldova, Ucraina şi Belarus, Norbert Iousten.

Grecii din Cipru sînt chemaţi azi la urne în cadrul alegerilor prezidenţiale. Pricipalii doi candidaţi sînt actualul lider al ciprioţilor greci GLAFKOS CLERIDES şi liderul opoziţiei Tassos PAPADOPOULOS. Preşedintele care va fi ales astăzi va avea importanta sarcină de a negocia reunificarea insulei înainte de aderarea Ciprului la Uniunea Europeană în 2004.

Un important comandant al separatiştilor a cerut încetarea atacurilor împotriva forţelor de securitate promoscovite din Cecenia. Pe de altă parte, potrivit agenţiei interfax, militarii ruşi au descoperit la Gudermes – cel de- al doilea oraş ca mărime din Cecenia - un camion încărcat du 1200 de kg de explozibili.

Asociaţia Revoluţionarilor fără privilegii din România a ales un nou comitet de conducere care să ducă la îndeplinire programul asociaţiei. Asociaţia urmăreşte ca avantajele materiale acordate prin lege revoluţionarilor să fie menţinute doar pentru familiile celor ucişi în evenimentele din decembrie 1989. Noul preşedinte al asociatiei este Radu Filipescu.

Criza irakiană este tema reuniunii miniştrilor de externe ai Ligii Arabe, care se întîlnesc la Cairo. În ajunul reuniunii din Egipt, şeful diplomaţiei de la Bagdad, Naji Sabri s-a declarat optimist...

în privinţa obţinerii sprijinului Ligii Arabe pentru ţara sa. Tot ieri, secretarul general ONU Kofi Annan a avertizat Bagdadul să nu profite de aparentele divergenţe din cadrul Consiliului de Securitate. Annan a declarat că nu crede că războiul este inevitabil, însă a adăugat că inspecţiile ONU pentru dezarmare nu pot dura la infinit.

După prezentarea ultimului raport despre arsenalele irakiene al şefilor inspectorilor internaţionali, Hans Blix şi Mohamed el Baradei, divergenţele în cadrul Consiliului de Securitate s-au accentuat.

Raportul lui Blix şi Baradei a înregistrat o îmbunătăţire a cooperării Irakului cu experţii internaţionali, diminuînd şansele americanilor şi britanicilor de a obţine sprijin în favoarea unei intervenţii militare

Ambasadorii ţărilor NATO se reunesc din nou la Brussels pentru a conveni asupra măsurilor de apărare a Turciei în cazul în care această ţară ar fi atacată de Irak.

Reuniunea are loc după ce Belgia a anunţat că renunţă să mai blocheze declaşarea preparativelor respective. Premierul Guy Verhofstad a precizat însă că Belgia nu-şi va mai folosi dreptul de veto, numai dacă Alianţa Nord Atlantică se va angaja explicit în măsurile strict defensive şi nu vor spori şi mai mult mobilizarea de forţe în jurul Irakului.

Alături de Franţa şi Germania, Belgia s-a opus pînă acum în cadrul NATO unui plan propus de Statele Unite, considerînd că măsurile preventiv defensive în Turcia ar submina eforturile pentru rezolvarea pe căi diplomatice a crizei irakiene.

Premierul Verhofstad a mai precizat că guvernul belgian încearcă prin consultări să se pună de acord pe această temă cu reprezentanţii Parisului şi ai Berlinului.

Milioane de oameni au protestat în întreaga lume împotriva declanşării unui război în Irak. Cea mai recentă din cele aproximativ 600 de manifestaţii a avut loc astăzi la Sydney,

la care au luat parte circa 100.000 de persoane. Proteste de mai mică amploare au avut de asemenea loc tot în Australia la Adelaide, Brisbane şi Darwin. Primul ministru John Hovard, unul dintre susţinătorii politicii administraţiei americane faţă de Irak, susţine că demonstraţiile respective nu reflectă opinia generală a publicului.

Parisul, Berlinul, Londra şi New York-ul sînt doar cîteva din capitalele unde adversarii soluţiei de forţă pentru dezarmarea Irakului au ieşit în stradă. Poliţia britanică estimează participarea la demonstraţia de ieri de la Londra la aproximativ 750.000 de persoane, în vreme ce organizatorii susţin că numărul protestatarilor ieşiţi în stradă ar fi atins două milioane.

Referindu-se la demontraţia din capitala britanică, premeirul Tony Blair a spus: “Dacă la acest marş participă o jumătate de milion de oameni, acest număr este mai mic decît cel al morţilor pentru care este responsabil Saddam Hussein. Dacă în stradă sînt un milion de persoane, şi acest număr este mai mic decît cel al victimelor războaielor pe care Saddam Hussein le-a declanşat”.

Premierul Marii Britanii Tony Blair a avertizat că e posibil ca Organizaţia Naţiunilor Unite să-şi piardă credibilitatea dacă Irakul nu este dezarmat curînd, fie în mod paşnic, fie cu forţa.

Vorbind la Glasgow, în sudul Scoţiei, Blair a spus însă că inspectorilor ONU de armament trebuie să li se mai dea timp pentru a-şi duce la capăt misiunea.

Tony Blair: “Sper, chiar şi acum, că Irakul poate fi dezarmat în mod paşnic, cu sau fără Saddam. Dar dacă arătăm slăbiciune acum, dacă permitem ca solicitarea de timp suplimentar să se tranforme într-o scuză pentru subterfugii pînă ce momentul pentru pentru acţiune va fi trecut, atunci nu doar Saddam repetă istoria, dar ameinţarea, şi nu numai din partea lui Saddam, va creşte în intensitate, iar Naţiunile Unite îşi vor pierde autoritatea”, a spus Tony Blair.

Secretarul de stat Colin Powell a declarat că Irakul nu se supune solicitărilor ONU de a se dezarma şi a adăugat că America va lua în cîteva săptămîni o hotărîre dacă să intervină - sau nu - militar în Irak.