Ţările din Asia au reactionat diferit fata de propunerea Statelor Unite, Marii Britanii şi Spaniei ca Irakului să i se dea un ultimatum pentru a se dezarma.

Australia a declarat că sprijină proiectul de rezoluţie. Ministrul australian de Externe a afirmat ca respingerea documentului ar submina autoritatea Consiliului de Securitate.

Ministrul japonez de Externe susţine şi el proiectul de rezolutie, fiind de părere că acesta acordă Irakului o ultima şansă de a se dezarma.

China, care are drept de veto în cadrul Consiliului de Securitate, se împotriveste însă acestei initiative, situîndu-se în aceasta privinta de partea Franţei, Germaniei şi Rusiei.

Malayesia şi Indonesya de asemenea se opun fixării unei date limita pentru dezarmarea regimului de la Bagdad, optînd pentru continuarea inspectiilor ONU în Irak.

Ministrul sîrb de Interne, Duşan Mihailovici a respins afirmaţiile potrivit cărora fostul lider militar al sîrbilor bosniaci, Ratko Mladici s-ar ascunde în Serbia.

Ministrul sârb a precizat că de mai bine de un an nu a mai apărut nici o informaţie care să ateste prezenţa lui Mladici în Serbia şi, de aceea, a spus el, ar fi nepotrivit că Tribunalul de Război al Onu să ceară extrădarea acestuia.

Mladici a fost pus sub acuzare de Tribunal pentru genocid, complicitate la genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în timpul conflictului din Bosnia.

Procurorul şef al Tribunalului de la haga, Carla del Ponte, crede că Mladici trăieşte în Serbia, aflându-se sub protecţia unor oficialităţi militare.

Preşedintele francez Jacques Chirac a anunţat că poartă consultări cu membrii Conisliului de Securitate pentru organizarea unei reuniuni extraordinare dedicate crizei irakiene.

Preşedinţia franceză a repetat astăzi obiecţiile Franţei faţă de proiectul de rezoluţie ONU ce ar da un ultimatum Irakului, respectiv dezarmare până la 17 martie sau acţiune militară.

De asemenea, Parisul a anunţat că ministrul francez de externe Dominique de Villepin va vizita Angola, Camerun şi Guinea, pentru a le cere celor trei ţări membre în Consiliul de securitate să blocheze rezoluţia propusă de Marea Britanie, Statele Unite şi Spania.

La Berlin, preşedintele german Johannes Rau a reafirmat opţiunea pacifistă a ţării sale, afirmând că orice altă soluţie pentru dezamorsarea crizei irakiene ar fi mai bună decât războiul.

După raportul prezentat vineri, la Consiliul de Securitate, de către inspectorii ONU, preşedintele irakian Saddam Hussein a cerut Naţiunilor Unite să ridice sancţiunile impuse de 12 ani Bagdadului, afirmând că ţara sa şi-a îndeplinit obligaţiile în privinţa dezarmării.

În raportul prezentat vineri, şeful inspectorilor ONU, Hans Blix a arătat ca regimul de la Bagdad nu s-a conformat integral cererilor comunităţii internaţionale. Începutul distrugerii rachetelor Al-Sammoud 2 a fost calificat însa de Hans Blix drept o masura substantiala de dezarmare.

Statele Unite au anunţat că vor solicita Consiliului de Securitate să se pronunţe în privinţa unei noi rezoluţii referitoare la Irak, săptămâna viitoare. Rezoluţia, susţinută de Marea Britanie, Statele Unite şi Spania...

va da un ultimatum Irakului, până la 17 martie, pentru a se dezarma. În caz contrar, rezoluţia va ameninţa cu declanşarea războiului.

Între timp, ministrul francez de externe, Dominique de Villepin, şi-a exprimat opoziţia faţă de această propunere: “Nu putem accepta nici un fel de ultimatum, ori folosirea automată a forţei. Ei au stabilit termenul de 17 martie, ceea ce înseamnă 10 zile. Nu cred că vom merge la război după acest calendar”.

La rîndul său, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Yuri Fedotov, a afirmat că ţara sa va face tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a bloca o rezoluţie a Consiliului de securitate ce ar autoriza o acţiune militară în Irak.

Bazele aeriene de la Marea Neagră, din România şi Bulgaria, ar putea fi utilizate ca baze operaţionale într-un eventual război cu Irakul. Declaraţia îi aparţine purtătorului de cuvânt al Comandamentului European al Armatei Americane,

capitanul Sarah Kerwin, şi a fost făcută pentru publicaţia militară americană Stars and Stripes.

Comandamentul European a confirmat că mai multe ţări – în special România şi Bulgaria – au permis ca bazele lor militare să poată fi folosite drept rampe de lansare pentru un posibil război împotriva Irakului.

Stars and Stripes mai scrie că varianta folosirii altor baze operaţionale, în afară de cele de pe teritoriul Turciei, a căpătat greutate după ce parlamentul turc ezită să permită Statelor Unite să folosească teritoriul ţării ca bază de lansare a unui eventual atac anti-irakian.

Unul din scenariile aflate în prezent în discuţie vorbeşte despre masarea de trupe americane în cele două ţări, de unde ar putea fi transportate şi apoi paraşutate în nordul Irakului – mai scrie Stars and Stripes.

Între timp, la Constanţa, continuă să sosească tot mai mulţi militari americani şi tot mai multe echipamente militare. Corespondenta noastră Teodora Vasiliu spune că în ultimele 24 de ore în portul Constanţa au sosit alte două nave încărcate cu containere conţinând echipament militar.

Alegătorii din Malta se pronunţă astăzi într-un referendum referitor la aderarea ţării la Uniunea Europeană. Malta este prima din cele 10 ţări candidate, ce ar urma să fie primite în organizaţie anul viitor, care organizează un asemenea referendum.

Sondajele de opinie indică faptul că o majoritate stabilă de aprox 52 la sută este de acord cu aderarea, 20 la sută din cei cu drept de vot sunt împotrivă, în timp ce 25 la sută sunt indecişi. În următoarele şase luni sunt programate toate celelate referendumuri referitoare la aderarea la Uniunea, cu excepţia celui din Cipru.

Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat a anunţat numirea unei înalte oficialităţi din cadrul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Mahmoud Abbas, drept prim-ministru al Autorităţii.

Arafat nu a indicat data la care premierul palestinian va fi instalat în funcţie şi nici nu a precizat care sunt prerogativele acestuia. Statele occidentale au făcut puternice presiuni asupra liderului palestinian pentru a elimina corupţia din interiorul Autorităţii palestiniene şi pentru a numi un premier cu autoritate, care să gireze problemele curente ale Autorităţii.

Ibrahim al-Maqadma unul dintre fondatorii miscarii Hamas a fost ucis în aceasta dimineata în Fişia Gaza de tirurile cu rachete lansate de la bordul unui elicopter de lupta israelian. În momentul atacului, al-Maqadma se afla la bordul automobilului său împreuna cu alti trei membri ai grupării care deasmenea şi-au pierdut viaţa.

Un lider Hamas a declarat că “acest asasinat va marca o etapa noua a războiului împotriva evreilor” şi că de acum înainte orice lider israelien este o ţintă pentru gruparea HAMAS. Mişcarea integrista şi-a asumat responsabilitatea pentru atacul de ieri de lînga Hebron în Cisiordania unde a fost ucis un cuplu israelian.

Unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri bulgari, miliardarul Iliya Pavlov a fost asasinat. Pavlov a fost impuşcat mortal vineri de un lunetist în momentul în care părăsea biroul companiei sale, însoţit de patru bodyguarzi. Iliya Pavlov era patronul holdingului industrial MG, iar averea sa este estimată la circa un miliard şi jumătate de dolari.

Asasinatul a avut loc la o zi dupa ce Pavlov depusese mărturie într-un proces intentat unui grup de cinci persoane, între care şi doi ucrainieni, acuzate de uciderea fostului şef al cabinetului de la Sofia, Andrei Lukanov, cel dintîi prim-ministru al Bugariei post-comuniste. Mass-media din Bulgaria consideră că asasinarea lui Lukanov a fost opera unor asasini la comandă şi ea a avut legătură cu afacerile fostului prim ministru al Bulgariei.

Potrivit Ministerului Apararii de la Seul, Coreea de Nord ar putea lansa în urmatoarele zile o nouă rachetă în Marea Japoniei, care ar fi un al doilea test de acest gen în mai puţin de două săptămîni.

Potrivit Pentagonului, nord- coreenii au declarat o interdicţie maritimă temporară, de astăzi şi pînă la 11 martie, în zona de est a coastei de la Marea Japoniei, unde la 25 februarie a fost testată o rachetă de lupta împotriva navelor de război.

Malta este prima tara din primele 10 candidate la primirea în UE în care se organizează un referendum pe aceasta tema. Potrivit sondajelor de opinie primirea Maltei în UE este susţinuta de circa 52% din electorat. Aproximativ 20 de procente ar urma să voteze împotrivă iar indecişi sînt circa 25% .

Potrivit observatorilor, referendumul din Malta este un test important şi pentru susţinerea de care se bucura procesul de lărgire a forului comunitar şi în restul ţărilor candidate, care ar urma să fie primite în uniune în mai anul viitor.

Cu excepţia Ciprului, referendumuri similare vor fi organizate în viitoarele 6 luni în toate celelalte 8 candidate. Se aşteaptă ca rezultalele oficiale ale referendumului din Malta să fie cunoscute în partea a doua a zilei de mîine.

Doi jurnalisti ai posturilor de radio Europa Libera şi Vocea Americii au fost bătuţi în timpul unui protest organizat ieri în capitala Uzbekistanului Tashkent. KHUSNUDIN KUDBIDINOV de la REL şi YUSUF RASULOV reporter al Vocii Americii au fost atacaţi de un grup de circa 20 de persoane în timp ce relatau despre un protest îndreptat împotriva preşedintelui uzbek Islam Karimov.

Protestul era organizat de cîteva zeci de femei care reclamau autorităţile de la Tashkent că practică tortura în închisorile unde fiii lor sînt închişi din motive religioase. În timp ce făceau interviuri în stradă, colegii nostri au fost molestaţi şi li s-a luat echipamentul sub privirile politiei, care nu a intervenit. Forţele de ordine de la Tashkent au intervenit însa mai tîrziu, arestînd cele cîteva zeci de participante la protestul respectiv. Din fericire, KUDBIDINOV şi RASULOV nu au fost grav raniti.

La începutul acestei săptămîni, Departamentul de stat de la Washington a exprimat îngrijorări legate de modul în care sînt trataţi jurnaliştii în Uzbekistan, care este un aliat foarte important al Statelor Unite în Asia Centrala în cadrul campaniei antiteroriste din Afganistanul vecin.

Prin ministrul său de externe, Dominique de Villepin, Franţa – membru permanent cu drept de veto – a respins deja iniţiativa, declarînd că nu poate fi acceptat un ultimatum sau o prevedere ce autorizează în mod automat soluţia intervenţiei militare. Dominique de Villepin a cerut Naţiunilor Unite să grăbească ritmul inspecţiilor şi a propus ca inspectorii să redacteze un raport al misiunii lor o dată la trei săptămîni.

Ministrul chinez de externe Tang Jixuan s-a pronuntat şi el pentru continuarea inspecţiilor precizind că Beijingul se opune unei autorizări de către Consiliul de Securitate a folosirii forţei pentru dezarmarea Irakului.

La rîndul sau, şeful diplomatiei de la Moscova Igor Ivanov s-a pronunţat pentru continuarea procesului de inspecţii şi a afirmat că ultimatumul impus prin proiectul britanic de rezoluţie nu este nici necesar şi nici justificat. In plus, Ivanov a afirmat că în Irak are loc un proces real de dezarmare şi că nu este nevoie de adoptarea unor noi rezoluţii ONU.

După audierea noului raport despre arsenalele irakiene, Marea Britanie a iniţiat un proiect de rezoluţie care impune 17 martie ca dată limită pîna la care regimul de la Bagdad trebuie să se dezarmeze de bună voie, în caz contrar urmînd să se recurgă la forţă. Proiectul de rezoluţie britanic este susţinut de Statele Unite şi Spania.

În raportul prezentat Consiliului de securitate de şeful inspectorilor ONU, Hans Blix a susţinut că regimul de la Bagdad nu s-a conformat integral cererilor comunitatii internationale.

Recenta distrugere a rachetelor Al-Sammoud 2 a fost calificată însa de Hans Blix drept o măsura substanţială în cadrul procesului de dezarmare.

Şeful inspectorilor ONU a mai precizat că experţii internaţionali nu au găsit dovezi care să susţină acuzaţiile Statelor Unite potrivit cărora Irakul ar disimula arme prohibite în laboratoare mobile şi de asemenea că nu au putut proba că în Irak ar exista instalaţii subterane de producere şi stocare a armelor chimice şi biologice.

La rîndul său, directorul Agentiei pentru energie atomică, Mohamed el Baradei, a spus în faţa Consiliului de Securitate că relansarea programelor de înarmare nucleară ale Irakului nu a putut fi dovedită.

Coordonatorul politicii externe şi de securitate a Uniunii Europene Javier Solana a dat asigurări ţărilor candidate la intrarea în Uniune că poziţia lor pro-americană în problema lagată de Irak nu le va pune în pericol aderarea, care e programată pentru luna mai 2004.

Solana a spus că extinderea Uniunii este prea importatnă pentru ca să fie oprită sau amînată. Calendarul primirii de noi membri este clar, a declarat Solana la Varşovia după convorbirile cu preşedintele polonez Alexnadr Kwaşniewski, adăugînd că tratatul admiterii va fi semnat, conform planului, la Atena luna viitoare.

Ministrul de externe britanic Jack Straw a anunţat amendarea noii rezoluţii iniţiate de ţara sa, Statele Unite şi Spania, în care se cere autorizarea forţei împotriva regimului de la Bagdad.

Este vorba de o dată limită, 17 martie, pînă la care Irakul trebuie să demonstreze că se supune total solicitărilor de a se dezarma venite din partea Naţiunilor Unite.

Luînd cuvîntul în faţa Consiliului de securitate ONU după prezentarea noilor rapoarte ale experţilor ONU din Irak, Secretarul de stat american Colin Powell a declarat că s-a bucurat să audă că există progrese în dezarmarea Irakului.

Powell a adăugat însă că regimul de la Bagdad încă nu cooperează cu Naţiunile Unite şi trebuie forţat să respecte în întregime solicitările venite din partea ONU. Colin Powell: “Irakul refuză în continuare cele cerute în Rezoluţia 1441 a Consiliului de Securitate, adică o cooperare imediată, activă şi necondiţionată. Nu mai tîrziu, ci imediat. Nu pasivă, ci activă. Nu conţionat, ci necondiţionat, în toate aspectele”

“Orice ar însemna paşii mici făcuţi de Irak, ei au fost întreprinşi doar din cauza ameninţării cu forţa”, a declarat şeful diplomaţiei americane.

După ce şefii inspectorilor ONU de armament au prezentat Consiliului de securitate noile rapoarte privind rezultatele misiunii lor, Ministrul german de externe Joschka Fischer a declarat că ambele rapoarte dovedesc eficienţa inspecţiilor, şi din acea motiv ele trebuie continuate, iar inspectorii trebuie să prezinte un calendar precis şi detaliat de dezarmare a Irakului.

Joshka Fischer: “Unitatea comunităţii internaţionale este în joc acum. Am adoptat o poziţie fermă în lupta noastră comună împotriva terorismului. Luptăm împreună împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, şi sîntem uniţi în condamnarea regimului de la Bagdad. Dar avem puncte de vedere diferite cu privire la strategia de dezarmare completă a Irakului”.

În raportul său, Mohamad El Baradei, şeful Agenţiei Internaţionale pentru energie atomică, care are misiunea de a căuta arme nucleare în Irak, a declarat că după trei luni de inspecţii nu există nici un indiciu că regimul de la Bagdad a reluat programul nuclear. El Baradei a adăugat că în domeniul armelor nucleare, inspectiile ONU în Irak vor continua.