Fondul Monetar Internaţional a îndemnat Rusia să-şi revigoreze reformele structurale pentru a stimula creşterea economică. În raportul său anual privind Rusia, FMI-ul prezice anul acesta o creştere economică de 4 la sută în Rusia, mai mică decît valoarea de 4,3 la sută estimată pe anul trecut. FMI-ul atribuie scăderea unei recente încetiniri în reformele structurale. În raport se mai spune că în Rusia corupţia rămîne un obstacol major pentru investiţiile şi activităţile în sectorul privat.

Judecătoria Constanţa i-a achitat pe fostul acţionar majoritar al Băncii Dacia Felix (BDF), Sever Mureşan şi pe fostul director al băncii, Mircea Horia Hossu, în procesul intentat de Eurom Bank, fostă BDF, care durează de peste şase ani.

Sever Mureşan era acuzat de înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, iar Mircea Horia Hossu de înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, gestiune frauduloasă şi abuz în serviciu.

Prin sentinţa judecătoriei Constanţa a fost de asemenea respinsă ca neintemeiată acţiunea civilă formulată de Eurom Bank, a fost ridicat sechestrul asigurator asupra bunurilor celor doi şi s-a revocat interdicţia de părăsire a localităţii. Decizia poate fi atacată în termen de zece zile.

Ministrul de Externe Mircea Geoană a avut la Washington o întîlnire cu administratorul USAID Andrew Natsios, căruia i-a prezentat oferta României privind participarea la reconstrucţia Irakului.

Prinţul Charles al Marii Britanii a sosit în România. În această seară el va lua cina la Suceava cu preşedintele Ion Iliescu, într-un cadru restrîns. În zilele următoare prinţul va face un tur al mînăstirilor din Bucovina şi va vizita căminul de copii Sf. Nicolae din Suceava, patronat de o fundaţie britanică.

Geoană a declarat, citat de MEDIAFAX, că a discutat cu oficialul american despre modul în care firmele româneşti vor putea intra în contact direct cu companiile americane pentru încheierea unor contracte şi despre deplasarea experţilor români în Irak, în vederea participării la acest proces.

Statele Unite au prezentat un proiect de rezoluţie Consiliului de Securitate, cerînd autorizarea Naţiunilor Unite pentru ca forţele coaliţiei să exercite controlul în Irak cel puţin un an.

În proiect se spune că Statele Unite şi Marea Britanie au creat o “Autoritate provizorie a Coaliţiei”, care va conlucra cu un guvern interimar irakian – pentru o perioadă iniţială de 12 luni. Proiectul cere ridicarea sancţiunilor ONU contra Irakului, începînd de luna viitoare, şi redirecţionarea ulterioară a veniturilor din petrol ale Irakului într-un fond de reconstrucţie.

În prezent, în condiţiile embargoului, veniturile din exportul petrolului irakian sînt sub controlul Naţiunilor Unite, în cadrul programului petrol pentru alimente. Proiectul de rezoluţie nu menţionează revenirea inspectorilor Onu în Irak, cerută de Rusia şi de alte guverne.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a declarat că Statele Unite se angajează să menţină trupe în Irak cît timp ele vor fi necesare. Rumsfeld a declarat că termenul de un an care este menţionat în proiectul de rezoluţie va fi probabil supus revizuirii.

Liderii Poloniei, Franţei şi Germaniei s-au angajat să aibă consultări cu regularitate şi să aprofundeze cooperarea în chestiunile de politică externă şi apărare.

Preşedintele polonez Alexander Kwaşniewski, cancelarul german Gerhard Schroeder şi preşedintele francez Jacques Chirac s-au întîlnit în oraşul polonez Wroclaw pentru unul din summiturile periodice ale aşa numitului “triunghi Weimar”. Relaţiile au fost complicate în ultima vreme de faptul că, deşi Franţa şi Germania s-au opus categoric războiului condus de Statele Unite în Irak, Varşovia a acordat un sprijin activ guvernului american, trimiţînd 200 de militari pentru a participa la război şi pregătindu-se în prezent să joace un rol major în stabilizarea Irakului.

După întîlnirea de la Wroclaw preşedintele francez Jacques Chirac a cerut să se acorde un “rol central” Naţiunilor Unite în reconstrucţia Irakului. Chirac a spus totodată că Franţa va discuta noua propunere americană la Naţiuniule Unite “într-o manieră deschisă şi constructivă”.

Majoritatea persoanelor aflate la bordul unui avion pe o rută internă în Republica Democratică Congo şi-au pierdut viaţa după ce în timpul zborului s-au deschis uşile avionului de fabricaţie sovietică în care călătoreau. Numărul victimelor nu este cunoscut încă exact, dar BBC-ul şi agenţia Reuter au transmis că avionul a ajuns la Kinshasa numai cu membrii echipajului în viaţă.

Oficialităţi militare congoleze sînt citate cu afirmaţia că avionul tip Iliuşin, zburînd de la Kinshasa spre Lubumbashi, fusese închirit de armata congoleză şi avea un echipaj rusesc. Se crede că la bord se aflau peste 100 de persoane, între care membri ai poliţiei congoleze şi familiile acestora.

Secretarul de stat adjunct american Richard Armitage a sosit la Kabul, unde s-a întîlnit cu preşedintele afgan Hamid Karzai şi cu alţi membri ai conducerii afgane. Înaintea vizitei, într-un interviu la televiziunea pakistaneză Armitage a spus că îi va asigura din nou pe liderii afgani că angajamentul Statelor Unite faţă de ţara lor nu va slăbi. Totodată, imediat după sosirea la Kabul, el a declarat că Washingtonul are capacitatea de a rămîne implicat atît în Afganistan cît şi în Irak.

China a raportat şase noi decese şi 118 noi cazuri de pneumonie atipică SARS, dar oficialităţile din Beijing au spus că epidemia a fost probabil adusă sub control în capitala chineză.

Potrivit oficialităţilor, la Beijing, numărul noilor cazuri de SARS a scăzut de la o medie de 70-80 pe zi luna trecută la circa 30-40 pe zi în ultima săptămînă.

Ministrul chinez de externe Li Zhaoxing a declarat că guvernul Chinei este hotărît să coopereze deplin cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cu diferite ţări pentru a stăvili epidemia.

Deficitul comercial existent între România şi statele UE va fi compensat printr-o creştere a volumului de investiţii străine în economia românească - a afirmat Comisarul european pentru comerţ Pascal Lamy.

Amintind că, în relaţiile cu Uninunea, balanţa comercială este defavorabilă României, el a spus că atragerea unui volum mai mare de investiţii străine şi creşterea calităţii produselor româneşti depind de modul în care se derulează procesul de reformă economică.

"Pronosticul meu este că nivelul investiţiilor şi raportul schimburilor comerciale dintre România şi UE se vor îmbunătăţi", a spus Lamy.

Premierul Adrian Năstase şi Comisarul european pentru comerţ Pascal Lamy s-au întîlnit la Palatul Victoria, pentru a discuta despre procesul de integrare a României în Uniunea Europeană şi despre stadiul negocierilor privind politicile comerciale.

Statele Unite au prezentat un proiect de rezoluţie Consiliului de Securitate, care ar autoriza Statele Unite şi Marea Britanie să administreze Irakul ca puteri de ocupaţie timp de un an.

Proiectul de rezoluţie cere ridicarea sancţiunilor ONU contra Irakului începînd de luna viitoare şi încheierea programului ONU “petrol pentru alimente”, în cadrul căruia veniturile obţinute de Irak din petrol se află sub controlul Naţiunilor Unite.

Conform propunerii americane, banii rezultaţi din vînzările de petrol irakian ar urma să fie depuşi într-un fond de reconstrucţie, cu un Consiliu care să includă Naţiunile Unite, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.

Înaintea prezentării proiectului, ministrul francez de externe Dominique de Villepin a cerut ca Naţiunile Unite să aibă “un rol central” în reconstrucţia Irakului. Ministrul adjunct de externe german Kerstin Mueller a declarat că Germania ar putea media un compromis, întrucît Germania nu are interese economice în Irak.

Rusia şi Franţa au declarat recent că sancţiunile ONU nu ar trebui ridicate, pînă când nu se obţine avizul inspectorilor internaţionali privind eliminarea presupuselor arme ilegale ale Irakului.

Liderii Poloniei, Franţei şi Germaniei s-au întîlnit în oraşul Wroclaw pentru un summit despre care conducerea poloneză speră că va contribui la rezolvarea disensiunilor legate de războiul din Irak.

Cele trei ţări sînt membre ale Triunghiului de la Weimar şi au cooperat intens în perspectiva aderării Poloniei la Uniunea Europeană. Relaţiile au fost complicate în ultima vreme de faptul că, deşi Franţa şi Germania s-au opus categoric războiului condus de Statele Unite în Irak,

Varşovia a acordat un sprijin activ, trimiţînd 200 de militari din forţe speciale pentru a participa la război şi pregătindu-se în prezent să joace un rol major în stabilizarea ţării.

Mai multe mii de polonezi s-au adunat în piaţa centrală din Wroclaw, mulţi cu steaguri ale Uniunii Europene, pentru a-i întîmpina pe cei trei lideri, preşedinţii Alexander Kwasniewski şi Jacques Chirac şi cancelarul Gerhard Schroeder.

Kwasniewski a declarat înaintea întîlnirii că va apăra, în cadrul discuţiilor, dreptul Poloniei de a lua decizii suverane. El a spus totodată că Polonia ar dori să se folosească de poziţia sa pentru a contribui la atenuarea divergenţelor trans-atlantice.

Cei trei lideri au dat de înţeles că, în ciuda recentelor dezacorduri, doresc să-şi coordoneze politica şi să-şi intensifice cooperarea în cadrul triunghiului de la Weimar.

Cancelarul german Gerhard Schroeder a declarat că Statele Unite şi Germania sînt legate “de o prietenie vitală” care poate face faţă diferenţelor de opinie. Schroeder a făcut aceste declaraţii la Berlin, la o ceremonie marcînd a 100-a aniversare a Camerei americane de Comerţ în Germania.

El nu a menţionat direct chestiunea războiului din Irak, căruia Germania i s-a opus, dar a spus că Germania nu trebuie forţată să aleagă între prietenia cu Statele Unite şi cea cu Franţa, oponent fervent al războiului.

Rusia şi alte ţări din CSI au celebrat astăzi a 58-a aniversare a victoriei asupra Germaniei naziste cu parăzi, mitinguri ale veteranilor şi discursuri solemne. La Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin a onorat memoria celor care s-au sacrificat pentru victorie şi a spus că acelaşi tip de unitate şi hotărîre ar trebui acum manifestat în lupta împotriva terorismului global.

Premierul Nastase a lansat "Forumul Civic pentru integrare europeană", prezentat ca un parteneriat între societatea civilă, Guvern ţi Parlament pentru perioada 2003-2006.

Nastase a anuntat totodata că va fi lansat programul guvernamental "România - o ţară europeană". Vorbind în cadrul unei reuniuni care a marcat “Ziua Europei”, în prezenţa şefului delegaţiei Comisiei Europene în Romania, Jonathan Scheele, Năstase a remarcat că în România, procentul de euro-optimişti este cel mai mare dintre statele candidate.

"Este firesc, totodată, să dorim ca cetăţenii ţării să fie euro-realişti, să proiecteze în cunoştinţă de cauză prezentul şi viitorul european al României.”, a mai spus Nastase. El a adăugat că romanii cred, de asemenea, în meritele legăturilor transatlantice ca sursă a progresului economic şi asigurării securităţii comune a spaţiului european.

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, a spus, între altele, în mesajul său de Ziua Europei, că lărgirea Uniunii nu va fi completă pînă cind nu vor fi integrate Romania şi Bulgaria.

România ar putea contribui la forţa de stabilizare din Irak, în sectorul britanic, cu o participare importantă, similară celei din Afganistan - a declarat Secretarul de stat în MApN, George Maior .

Potrivit lui Maior, componenta militară va fi structurată la nivelul unui batalion de infanterie, plus poliţie militară şi trupe de geniu. După discuţiile care au avut loc cu partenerii britanici, subiectul va fi discutat în şedinţa CSAT din 14 mai, iar decizia supusă apoi aprobării Parlamentului.

Statele Unite vor prezenta în mod oficial în cursul după-amiezii un proiect de rezoluţie ONU pentru ridicarea imediată a sancţiunilor internaţionale împotriva Irakului.

Ambasadorul american John Negroponte şi-a exprimat speranţa că rezoluţia va fi adoptată de Consiliul de Securitate în următoarele două săptămîni, înainte de 3 iunie, data la care expiră mandatul ONU pentru programul „petrol pentru alimente“.

În baza rezoluţiei, programul ar urma să mai fie prelungit cu doar patru luni, Statele Unite şi Marea Britanie urmînd să administreze Irakul, ca puteri de ocupaţie pe timp de un an. Proiectul american nu menţionează nici un rol pentru inspectorii ONU de verificare a dezarmării.

Pentagonul a anunţat cu o zi în urmă că plănuieşte să sporească personalul misiunii care caută armele ilegale deţinute de Irak de la 400 la 2000 de specialişti.

Liderii Franţei, Poloniei şi Germaniei se întîlnesc la Wroclaw pentru o reuniune la vîrf de o zi, ale căror discuţii se vor concentra, în principal, pe situaţia postbelică din Irak. Cele trei ţări sînt membre ale aşa-numitului "Triunghi de la Weimar" şi au cooperat intens în perspetiva aderării Poloniei la Uniunea Europeană.

Relaţiile au fost complicate în ultimul timp de sprijinul activ acordat de Varşovia războiului din Irak, Polonia trimiţînd efective de 200 de militari, forţe speciale pentru a participa la operaţiunile din Irak şi pregătindu-se în prezent să joace un rol major în asigurarea stabilizării ţării. Cancelarul Gerhard Schroeder şi preşedinţii Jacques Chirac şi Alexandr Kwasniewski au declarat în ajunul întîlnirii că, în ciuda dezacordurilor din trecutul apropiat, doresc să-şi coordoneze politica şi o îmbunătăţire a cooperării ţărilor lor.