Poliţia macedoneană a anunţat că patru indivizi mascaţi au atacat cu arme automate şi au aruncat o grenadă într-o cafenea albaneză din capitala Skopje, omorînd cel puţin patru persoane şi rănind alte patru, între care o fetiţă de şase ani.

Poliţia l-a identificat pe unul din cei ucişi ca Neziri Ridvan, etnic albanez, care era suspectat, potrivit poliţiei, de a fi liderul unei bande criminale. Preprezentanţii poliţiei macedonene spun că în opinia lor, atacul ar fi legat de crima organizată şi nu de motivaţii etnice.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a declarat că Washingtonul ar saluta participarea unor trupe din Franţa şiGermania la forţa multi-naţională de stabilizare din Irak.

Rumsfeld a făcut aceste declaraţii la audierile într-o comisie a Senatului american. Franţa şi Germania, care s-au opus invaziei conduse de americani în Irak au dat de înţeles că nu vor contribui cu trupe decît în cazul unei noi rezoluţii în acest sens a Consiliului de Securitate ONU.

Rumsfeld le-a mai spus senatorilor americani că în pofida pierderilor care se înregistrează zilnic în Irak, o mare parte a ţării a fost pacificată: „Pare să existe o impresie larg răspîndită că cei loiali regimului lui Saddam acţionează liber în toată ţara, atacînd cum vor forţele coaliţiei. Nu este aşa. Mari porţiuni din IraK sînt stabile”.

Preşedintele PNL, Theodor Stolojan consideră că PSD este responsabil pentru neincluderea României în primul val al extinderii UE, respingînd astfel acuzaţiile lui Adrian Năstase...

conform cărora opoziţia ar fi vinovată pentru această situaţie. Potrivit liderului liberal, România nu a fost acceptată să înceapă negocierile de aderare la UE în primul val, în anul 1997, împreună cu Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia, ca urmare a guvernării PSD (FDSN) din perioada 1993-1996.

"Trebuie să-i reamintesc dlui Năstase că România a fost acceptată să înceapă negocierile de aderare în decembrie 1999, în al doilea val de ţări ce cuprindea, alături de ţara noastră, Slovacia, Lituania, Letonia, Bulgaria, tocmai datorită măsurilor de reformă luate de guvernele din perioada decembrie 1997-1999" - a spus Stolojan.

În opinia sa, ceea ce avea de făcut România în anii 2000, 2001, 2002 era să menţină pasul în efectuarea reformelor cu celelalte ţări din valul doi, însă, "atît în anul 2000, cît şi în anii 2001 şi 2002, Romania nu a reuşit acest lucru”.

Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică Mohamed ElBaradei a declarat la Teheran că agenţia Onu pe care o conduce va purta noi convorbiri cu oficialităţile de la Teheran asupra programului nuclear al Iranului.

ElBaradei a spus că a convenit cu autorităţile iraniene să trimită o echipă de experţi la Teheran săptămîna viitoare pentru a “clarifica” de ce Iranul refuză să semneze un protocol adiţional care permite inspecţii mai stricte.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a declarat că Statele Unite trimit noi echipe de evaluare militară în Africa pentru a ajuta guvernul să decidă dacă să trimită forţe americane în Liberia.

Rumsfeld a spus că preşedintele Bush a ordonat Pentagonului să trimită mici echipe în unele ţări din vestul Africii pentru a determina capacitatea soldaţilor lor de a participa la stabilizarea Liberiei.

Preşedintele Bush, aflat în Africa de Sud, a declarat astăzi că nu s-a hotărît dacă să trimită trupe americane în Liberia, ţară devastată de război. Preşedintele sud–african Thabo Mbeki a spus că ţările africane ar trebui să contribuie cu majoritatea soldaţilor la o eventuală forţă condusă de americani în Liberia.

Guvernul britanic neagă că ar fi furnizat informaţii false privind intenţiile Irakului de a cumpăra uraniu din Niger. Guvernul britanic a declarat că a coroborat independent dovezi potrivit cărora guvernul lui Saddam Hussein a încercat să cumpere uraniu din Niger.

Un purtător de cuvînt al premierului Tony Blair a spus că dovezile guvernului britanic sînt separate de informaţia falsă despre care Casa Albă a admis ieri că a fost folosită de preşedintele George Bush în ianuarie în justificarea războiului contra Irakului.

Într-un discurs în ianuarie, Bush a spus că dovezi din partea “guvernului birtanic” arată că Irakul a încercat recent să obţină uraniu de la o ţară africană. Agenţia Reuter citează o oficialitate din Marea Britanie cu declaraţia că serviciile de informaţii britanice “nu ştiu de unde au obţinut americanii informaţia”.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a declarat astăzi unei comisii a senatului american că Statele Unite nu au pornit războiul contra Irakului în urma unor noi dovezi spectaculoase privind armele interzise, ci fiindcă dovezile existente au fost privite într-o nouă lumină după atacurile de la 11 septembrie.

Comandamentul Central American a făcut cunoscut că forţele americane au capturat ieri, între 400 şi 500 de grenade cu reacţie dintr-un vehicul la vest de Bagdad şi au arestat, cu acea ocazie, patru irakieni. Grenadele cu reacţie au fost folosite în numeroase atacuri contra forţelor coaliţiei, de la începutul lunii mai.

Liderul grupării militante islamice Hamas Şeic Ahmmed Yassin a declarat că acceptă în continuare încetarea focului cu Israelul, dar a adăugat că răbdarea sa are limite.

Liderul Hamas, Şeic Ahmmed Yassin a avertizat, după convorbiri cu emisarii egipteni care se străduie să ţină în viaţă procesul de pace, că ne-eliberarea deţinuţilor palestinieni de către Israel ar putea determina Hamas să pună capăt încetării focului.

Delegaţia egipteană urmează să aibă convorbiri şi cu alte facţiuni militante palestiniene, inclusiv cu Jihad-ul Islamic şi cu gruparea Fatah, a lui Yasser Arafat. Jihad-ul Islamic şi-a reafirmat angajamentul faţă de încetarea focului, în pofida faptului că o celulă locală a sa şi-a asumat răspunderea pentru un atentat soldat ieri, în nordul Israelului, cu moartea unei persoane.

Emisarul american în Orientul Apropiat, John Wolf s-a întîlnit cu oficialităţi palestiniene, în încercarea de a calma tensiunile din conducerea palestiniană care l-au făcut pe premierul Mahmud Abbas să ameninţe cu demisia.

Guvernul Republicii Moldova a suspendat tarifele la energia electrica si gazele naturale, introduse de la întîi iulie de Agentia Nationala pentru Reglementari in Energetica. Astfel, consumatorii din Republica Moldova vor plati in continuare preţul mai mic, de 830 de lei - 59 de dolari - pentru o mie de metri cubi de gaze. Tarifele la energia electrica au fost si ele reduse.

Totodata, Guvernul de la Chisinau a desfiintat Agentia Nationala pentru Reglementari in Energetica si pe cea de reglementari in telecomunicatii. Functiile acestora vor fi atribuite unei noi Agentii Nationale pentru Protectia Concurentei, care urmeaza sa adopte o decizie in privinta tarifelor la resursele energetice si va aproba, in locul administratiei publice locale, tarifele la apa potabila si energia termica.

Noua Ofensivă Politică – este titlul programului prezentat de premierul Adrian Năstase la Consiliul Naţional al PSD. Cu această ocazie a fost anunţat un program social generos pentru anul care a rămas pînă la alegeri.

Unii analişti subliniază că nu s-a precizat cum vor fi finanţate aceste măsuri, pe care le consideră cu caracter electoral. În mesajul transmis Consiliului Naţional PSD, preşedintele Ion Iliescu a spus între altele că “social democraţia trebuie să combată corupţia şi birocraţia şi să dezvolte un dialog cu societatea civilă şi cu sindicatele”.

Premierul Adrian Năstase a spus că probleme care au preocupat opinia publică în ultimul timp cum ar fi aşa numiţii baroni locali, foştii securişti, corupţia generalizată – toate acestea sînt teze şi teme care apar în discuţia publică numai pentru a deturna atenţia de la adevăratele probleme. Năstase a spus că PSD trebuie să se concentreze pe trei linii de acţiune: rezolvarea problemelor sociale, finalizarea integrării europene şi acţiunea politică electorală.

Partea a doua a Consiliului Naţional al PSD a fost consacrată unor noi numiri şi sporirii posturilor din conducere. Consiliul a decis numirea lui Dan Matei Agathon în funcţia secretar general al partidului, precum şi a şase noi vicepreşedinţi - Ion Sasu, Acsinte Gaspar, Mircea Geoană, Şerban Mihăilescu, Victor Ponta şi Mihai Tănăsescu. Numărul de vicepreşedinţi ai partidului a crescut astfel la 20. În funcţia de lider al grupului ministerial a fost numit ministrul Agriculturii Ilie Sîrbu.

Consiliul Naţional a decis şi numirea a opt noi secretari executivi. Biroul Executiv va avea încă 52 de membri, din care 13 de la organizaţia de tineret, 17 de la organizaţia de femei, 9 de la fostul Partid Socialist al Muncii, 6 de la fostul Partid Socialist al Renaşterii Naţionale.

Comisia Europeană a înfiinţat un grup de lucru care să coordoneze politica de ansamblu a Uniunii Europene faţă de ţările care vor deveni noii vecini după extinderea blocului european. Grupul de lucru se va ocupa de Rusia, Ucraina, Belarus şi Moldova, precum şi de Israel şi alte ţări mediteraneene.

Grupul de lucru va fi în subordinea comisarului european pentru extindere Guenther Verheugen. Comisarul pentru afaceri externe Chris Patten va răspunde în continuare de relaţiile bilaterale cu aceste ţări.

Uniunea Europeană spune că noii vecini vor putea coopera cu blocul european în toate domeniile, dar nu vor avea un cuvînt de spus în instituţiile Uniunii în următorii 10 –15 ani. Aderarea unor ţări ca Ucraina sau Republica Moldova, după această perioadă, nu a fost exclusă.

Presa germană a relatat săptămîna aceasta că Verheugen ar putea prelua postul de comisar pentru afaceri externe de la Patten, după ce actuala Comisie îşi încheie mandatul către sfîrşitul anului viitor.

Preşedintele George Bush nu s-a hotărît încă dacă să trimită trupe americane în Liberia. La o conferinţă de presă la Pretoria cu preşedintele sud-african Thabo Mbeki, Bush a reafirmat că se va implica în problema Liberiei,

dar a spus că Statele Unite încă examinează amploarea viitoarei implicări în această ţară devastată de război. La rîndul său, preşedintele sud–african a spus că ţările africane ar trebui să contribuie cu majoritatea soldaţilor într-o eventuală forţă condusă de Statele Unite în Liberia.

Thabo Mbeki: „Statele Unite vor coopera cu trupele africane care ar merge în Liberia, deci aceasta nu ar fi o povară numai pentru Statele Unite. Povara ar trebui să ne revină în primul rînd nouă africanilor. Desigur vom avea nevoie de mult sprijin logistic, dar voinţa există”.

În cursul întrevederii, Bush şi Mbeki au mai discutat criza produsă de SIDA în Africa, lupta internaţională contra terorismului, chestiuni comericale, precum şi criza economică şi politică din Zimbabwe. Bush se află în Africa de sud, în a doua etapă a unui turneu în cinci ţări africane. Prima etapă a fost Senegalul şi mai urmează Botswana, Nigeria şi Uganda.

Potrivit serviciului de informaţii al Coreei de Sud, Coreea de Nord a reprocesat “o mică proporţie” din combustibilului nuclear ars pe care îl are stocat şi totodată a testat dispozitive folosite pentru declanşarea de explozii atomice.

Serviciul naţional de Informaţii sud-coreean a raportat unei comisii parlamentare că, potrivit estimărilor sale, Coreea de Nord a reprocesat recent unele dintre cele 8000 de bare de combustibil nuclear, stocate la facilitatea nucleară de la Yongbyon – reprocesarea combustibilului ars fiind o operaţiune din care poate rezulta material nuclear militar.

Directorul serviciului de informaţii sud-coreean este citat de agenţia de ştiri a Coreei de Sud, Yonhap, şi cu afirmaţia că au fost efectuate aproximativ 70 de teste cu dispozitive care pot fi folosite pentru declanşarea exploziilor atomice.

Declaraţia Serviciului de informaţii sud-coreean coincide cu o vizită în China a Preşedintelui sud-coreean Roh Moo Hyun, care a făcut astăzi un nou apel ca Fenianul să renunţe la dezvoltarea de arme nucleare.

Comandamentul Central al Forţelor americane din Irak a anunţat că încă doi oficiali irakieni, de pe lista celor mai căutaţi foşti membri ai regimului lui Saddam, se află acum în detenţie.

Într-o declaraţie difuzată de Comandamentul Central se spune că ieri s-a predat, la Bagdad, Mizban Khadr Al Hadi, un înalt demnitar din Partidul Baath şi membru în Consiliul Revoluţionar de Comandă regional.

El era numărul 23 pe lista americanilor. În aceeaşi declaraţie se mai spune că fostul ministru de interne Mahmud Dhiyab al Ahmed, numărul 29 pe listă, a fost de asemenea capturat de forţele coaliţiei, dar nu se precizează unde.

Forţele americane deţin acum 34 din cele 55 de persoane de pe listă. Azi dimineaţă a avut loc un atac cu grenade reactive asupra unor trupe americane aflate la Fallujah, la 60 de kilometri vest de Bagdad. Forţele amerixane nu au suferit pierderi.

Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, Mohamed El Baradei, s-a întîlnit cu ministrul iranian de externe Kamal Kharazi. El Baradei a spus după întîlnirea cu Kharazi că discuţiile privind semnarea de către Iran a protocolului adiţional al acordului de neproliferare nucleară au fost constructive.

Kharazi a declarat, la rîndul său, că discuţiile au fost fructoase. Dar nici unul nu a spus dacă Iranul a acceptat să semneze protocolul adiţional, care ar permite inspecţii ne-anunţate urmărind descoperirea unor eventuale programe nucleare secrete.

Cei mai mulţi dintre membrii Biroului Executiv al PNL s-au declarat de acord cu o alianţă electorală cu PD, în perspectiva alegerilor parlamentare - au declarat surse din cadrul formaţiunii liberale.

La şedinţa Biroului Executiv (BEx), desfăşurată ieri seară, numai cîţiva membri ai Biroului Executiv s-au declarat împotriva alianţei cu PD, printre aceştia numărîndu-se şi fostul preşedinte liberal, Mircea Ionescu Quintus. Majoritatea a acceptat însă ideea, cu condiţia ca, după alegerile viitoare, PNL şi PD să fuzioneze.

Purtătorul de cuvînt al PNL, Eugen Nicolăescu a declarat la conferinţa de presă a PNL că în perioada următoare liberalii vor realiza nişte sondaje şi analize legate de avantajele alianţei PNL-PD. Pînă la data de 15 august, liderii PNL vor lua o decizie finală în privinţa alianţei cu PD, în condiţiile în care este deja sigur faptul că la alegerile locale cele două partide vor merge separat.

Preşedintele Ion Iliescu a transmis Consiliului Naţional al PSD, un mesaj în care spune că social-democraţia trebuie să combată corupţia şi birocraţia şi să dezvolte un dialog cu societatea civilă şi cu sindicatele.

Mesajul a fost prezentat de către consilierul prezidenţial Octavian Ştireanu. Preşedintele PSD Adrian Năstase a mulţumit pentru "îndemnul şi sugestiile" făcute de Ion Iliescu. Năstase a mulţumit, de asemenea, pentru prezenţa la şedinţa Consiliului Naţional al PSD a preşedintelui PUR Dan Voiculescu şi a preşedintelui UDMR Marko Bela. Năstase a spus că succesele obţinute în aceşti ani de partidul de guvernămînt sînt succese "comune" cu formaţiunile reprezentate de aceştia.

Potrivit unor surse din PSD, citate de Mediafax, la şedinţa Consiliului Naţional, Dan Matei Agathon ar putea deveni secretar general al PSD, în locul lui Cozmin Guşă, care şi-a dat demisia din partid la începutul săptămînii. Totodată, potrivit aceloraşi surse, PSD ar putea avea cinci noi vice-preşedinţi: Victor Ponta, Mircea Geoană, Şerban Mihăilescu, Mihai Tănăsescu şi Ion Sassu, fostul preşedinte al PSM.