Presedintele BBC-ului, Gavyn Davis a demisionat ca urmare a afacerii David Kelly. BBC-ul si-a cerut scuze si pentru erorile dintr-o emisiune de radio din mai, in care se afirma ca guvernul Blair a exagerat cu buna stiinta...

informatiile privind amenintarea potentiala reprezentata de armele de distrugere in masa irakiene. Acel reportaj se baza pe interviuri cu expertul guvernamental in arme David Kelly care ulterior s-a sinucis.

Ancheta parlamentara in cazul Kelly, incheiata miercuri, a absolvit guvernul Blair de orice responsabilitate directa in ceea ce priveste sinuciderea lui Kelly.

Comisia medicală din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Diplomelor, Titlurilor şi Certificatelor Universitare a propus menţinerea titlului universitar al fostului ministru Mircea Beuran. Potrivit unor surse ministeriale, citate de agentia MEDIAFAX, această propunere se justifică prin faptul că cele două ghiduri medicale la care s-a făcut referire în scandalul de plagiat, nu au fost luate în calcul, în anul 2000, pentru obţinerea, de către Mircea Beuran, a punctajului necesar acordării titlului de conferenţiar.

Ministrul român de Externe, Mircea Geoană a declarat, după ce a discutat marti la Bruxelles cu Emma Nicholson şi Arie Oostlander, că opiniile exprimate anterior de aceştia la adresa României sînt "izolate" şi "foarte multă lume a fost surprinsă" de propunerea lui Oostlander.

Baroneasa Emma Nicholson, raportorul Parlamentului European pentru România, a difuzat, săptămîna trecută, după şedinţa Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European, un comunicat în care critica dur "încălcarea de către România a moratoriului asupra adopţiilor internaţionale şi a Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Copilului", cerînd explicaţii oficialilor români şi intervenţia Comisiei Europene.

Europarlamentarul Arie Oostlander a cerut în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European suspendarea negocierilor de aderare cu România, apreciind că situaţia politică şi a statului de drept s-a deteriorat grav. Europarlamentarul intenţionează să depună un amendament la raportul privind România prin care va cere ca negocierile să fie oprite.

In Irak au fost inregistrate noi atacurile de gherila. Un camion deghizat drept ambulanta a explodat in fata unui hotel din Bagdad, unde locuiesc multi occidentali. 4 persoane au fost ucise si alte 17 ranite - a informat politia irakiana.

Fostul sef al inspectorilor americani de armament David Kay a declarat ca nu crede ca Irakul avea un arsenal mare de arme de distrugere in masa, înainte de lansarea campaniei aliate de anul trecut.

Vorbind în comisia pentru serviciile armate din Senat, Kay a mai declarat ca pina acum, inspectorii sai nu au reusit sa descopere nici indicii ca Irakul ar fi avut mici depozite de arme interzise. In opinia lui David Kay, greseala revine servicilor de informatii, incapabile sa stringe informatii corecte.

Comisia parlamentară electorală a adoptat proiectele de lege privind alegerile locale şi alegerile prezidenţiale, urmînd ca acestea să fie dezbătute de plenul Camerei Deputaţilor.

A fost introdusă o nouă prevedere privind posibilitatea ca prefecţii şi subprefecţii să candideze la funcţiile de consilieri sau primari doar dacă demisionează cu 50 de zile înaintea scrutinului.

Totodata, candidatul la Preşedinţie va trebui sa depuna, pe lîngă lista cu 300.000 de semnături de susţinere, şi declaraţia de avere.

Alte modificări aduse legii alegerilor prezidenţiale sînt precizările că data alegerilor se stabileşte în acest an prin lege, cu 45 de zile înaintea scrutinului, că propunerile de candidaţi se depun cel tîrziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi că intervalul dintre turul I şi II este de o săptămînă.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis, miercuri, la propunerea deputatului PSD Cornel Bădoiu, să restrîngă, prin proiectul de lege de organizare judecătorească, atribuţiile ministrului Justiţiei.

Deputatul Bădoiu a propus ca autoritatea ministrului Justiţiei asupra activităţii Parchetului să fie doar administrativă. In sprijinul modificarii a fost invocat raportul de ţară al Comisiei Europene şi faptul că, într-un stat democratic, ministrul Justiţiei, care este un om politic, nu trebuie să aibă influenţă asupra soluţiilor adoptate de către procurori.

Radio Europa Liberă va continua să transmită către România şi după data de 1 februarie. Emisiunea Europa Liberă în Direct va putea fi ascultată, de luni pînă vineri, între orele 18.00 - 18.30 pe frecvenţele: 7165 şi 9725 megahertzi.

Programul nostru poate fi ascultat si pe FM, ca şi pînă acum, la posturile de radio din România afliate cu Radio Europa Libera.

Emisiunea Ora Moldovei, transmisă zilnic, de luni pînă vineri, între ore 21 şi 22, poate fi ascultata, pe unde scrute, pe frecvenţele: 7170 şi 9725 megahertzi.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a lansat la Chişinău o nouă campanie de combatere a traficului cu oameni, campanie care are acelaşi nume cu un film artistic „Lilia 4 ever” ce descrie soarta unei fete traficate.

Filmul va fi prezentat în premieră la Chişinău pe 30 ianuarie. Timp de 2 săptămâni, de 4 ori pe zi, pelicula va rula gratuit în doua cinematografe din Chişinău, apoi ea va fi arătată în 100 de şcoli şi internate.

OIM a instituit şi o linie telefonică de urgenţă, cu apeluri gratuite, 08 00 77 77 7 pentru oamenii care vor dori să afle orice fel de informaţii legate de traficul de persoane.

Anul trecut Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune a recuperat din străinătate 1189 de fete moldovene care au devenit victime ale traficului cu oameni.

Concenrul rus Gazprom a livrat Republicii Moldova, anul trecut, gaze naturale în valoare de 52 de milioane de dolari (fără regiunea transnistreană).

Plăţile pentru aceste livrări au fost de 85 la sută. Nivelul de achitări al Republicii Moldova faţă de Gazprom este în creştere. În anul 2002 întreprinderea Moldova-Gaz a plătit pentru 72 la sută din livrări.

Totodată, continuă să crească şi datoriile Chişinăului faţă de furnizorul rus. La începutul anului acestea, datoriile pentru livrările de gaze naturale constituiau 122 de milioane de dolari.

Continuarea lucrului asupra evacuării muniţiilor ruseşti din depozitele din regiunea transnistreană ar fi chiar periculoasă în actualele condiţii climaterice - a declarat şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, William Hill.

Oficialul şi-a exprimat speranţa că imediat ce starea vremii se va îmbunătăţi, Federaţia Rusă va relua procesul de retragere a armamentului şi muniţiilor sale din stânga Nistrului.

Moscova nu a reuşit să–şi onoreze angajamentul asumat în cadrul OSCE de a-şi evacua complet trupele, muniţiile şi armamentul din regiunea transnistreană a Republicii Moldova până la sfârşitul anului trecut. Procesul a fost blocat în ajunul sărbătorilor de Crăciun, iar oficialii ruşi au anunţat că mai au nevoie de câteva luni, maxim jumătate de an, pentru a încheia procesul.

Minerii din cadrul Companiilor Remin Baia Mare, Cărbunelui Ploieşti şi Lignitului Oltenia vor declanşa în 3 februarie o grevă de avertisment de două ore - a declarat preşedintele Centralei Naţionale Miniere (CNM), Marin Condescu.

Potrivit agenţiei Mediafax, Condescu a spus că greva generală va fi declanşată în 5 februarie şi este o consecinţă a eşuării negocierilor purtate la Ministerul Economiei şi Comerţului în privinţa listei de revendicări. Sindicatele se opun unor noi disponibilizări şi cer Guvernului să elaboreze o strategie pentru industria minieră.

Premierul Adrian Năstase a declarat că va anunţa persoanele desemnate pentru posturile de vicepremieri în perioada imediat următoare, probabil la începutul lunii februarie.

Potrivit agenţiei Mediafax, Năstase a negat informaţiile apărute în presa centrală de miercuri, potrivit cărora ar fi discutat despre acest subiect cu preşedintele Ion Iliescu şi cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, cu prilejul dezbaterilor de marţi privind strategia de dezvoltare durabilă a României.

Vicepreşedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely a făcut un apel la cercurile civice maghiare să nu se prezinte cu candidaţi proprii la alegerile locale din acest an - relatează agenţia Mediafax.

Borbely a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj, că şansele UDMR la alegerile locale ar fi diminuate, în caz contrar. "Sperăm în înţelepciunea colegilor care aproape toţi au funcţii în UDMR" -a spus Borbely.

România va avea probleme cu integrarea în UE dacă alegerile din acest an nu vor fi cîştigate de un guvern democratic şi nu va exista un stat de drept - a declarat şeful Delegaţiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele.

Într-o conferinţă de presă organizată la sediul Prefecturii Bacău, Jonathan Scheele a afirmat că “corupţia este o problemă în România, care, în final, va fi rezolvată, dar numai atunci cînd va exista un sistem juridic şi o administraţie publică eficientă. România este o ţară pe care cu cît o cunoşti mai bine, cu atît o înţelegi mai puţin.

Va fi o problemă dacă alegerile din acest an nu vor fi cîştigate de un guvern democratic şi nu va exista un stat de drept care apără drepturile omului. Dar, în acest moment, după cum arată sondajele, rezultatul alegerilor nu va afecta poziţia UE faţă de România” - a declarat Jonathan Scheele.

Referitor la programele finanţate cu fonduri UE, Scheele a spus, după cum relatează agenţia Mediafax că acestea se derulează cu întîrziere şi din cauza neîncrederii.

94 de mii de cetăţeni moldoveni din numărul total al celor care anul trecut au călătorit în străinătate, nu s-au întors în Republica Moldova - a declarat Europei Libere directorul-adjunct al Departamentului Migraţiuni, Olga Poalelungi.

Ea a admis că unele dintre aceste persoane, 45 la sută dintre care sunt femei, au rămas în străinătate pentru a-şi găsi un loc de muncă, dar că acest lucru nu se poate proba cu certitudine.



Autorităţile moldovene au comunicat că anul trecut în jur de 5 mii de persoane au solicitat Departamentului Migraţiuni un loc de munca legal in strainatate, dar că doar 193 dintre acestea au obţinut un permis de muncă.

Departamentul Migraţiuni a anunţat că va solicita Guvernului să impună firmele care angajează cetateni moldoveni in strainatate să creeze fonduri destinate ajutorării victimelor accidentelor de muncă, precum şi repatrierii persoanelor decedate.

Numărul cetăţenilor moldoveni care lucrează peste hotare variază între 300 de mii şi un milion, potrivit mai multor surse. Departamentul Migraţiuni a admis că în jur de 600 de moldoveni sunt plecaţi în asemenea scop în străinătate, majoritatea dintre ei aflându-e în Rusia, Italia şi Portugalia.

Compania de servicii internet Megadat.com a contestat in Curtea Suprema de Justitie decizia Agentiei de reglementari in telecomunicatii si informatica, ANRTI, prin care a fost anulata licenta de activitate a companiei.

Reprezentantii companiei Megadat.com, una dintre cele mai mari de pe piata moldoveana, considera ca decizia de anulare a licentei contravine mai multor legi, printre care legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, legea privind protectia concurentei, legea privind licentierea si regulamentul de activitate al ANRTI.

Presedintele Megadat, Eduard Musuc, a declarat intr-o conferinta de presa ca la 17 septembrie 2003 ANRTI a informat 91 de companii, printre care si Megadat.Com, despre incalcarea conditiilor prevazute de licente, si in particular ca nu au informat organul de reglementare despre modificarea adreselor juridice si nu au achitat taxa de reglementare.

Agentia a stabilit atunci un termen de 10 zile pentru lichidarea incalcarilor. Potrivit lui Musuc, informatiile solicitate au fost oferite in mai putin de 10 zile, termen in care au fost achitate si taxele necesare.

Eduard Musuc sustine ca Agentia a luat o decizie discriminatorie si ilegala, deoarece in cazuri similare, cand o companie nu anunta despre schimbarea adresei juridice se suspenda licenta doar pentru perioada remedierii acestei incalcari. Insa companiei Megadat, ca si al altor catorva operatori internet, i-a fost retrasa licenta.

Intr-un interviu cu serviciul rusesc al postului nostru de radio, directorul executiv al organizatiei internationale Human Righs Watch, Kenneth Roth a declarat ca in razboiul din Cecenia ambele parti comit atrocitati, condamnate de organizatia pe care o conduce.

“Sintem ingrjorati despre comportamentul ambelor tabere. Eu nu accept sub nici o forma caracterizarea Rusiei ca este vorba de un razboi impotriva terorismului, daca prin aceasta incearca sa spuna ca se justifica astfel ceea ce se intimpla in Cecenia. Da, intr-adevar, rebelii ceceni incalca legile internationale umanitare si condamnam acest lucru si cerem pedepsirea vinovatilor.

Noi nu ne opunem deciziei guvernamentale de a folosi forta in acest scop. Ceea ce nu acceptam, sint atrocitatile pe care le comite guvernul rus pentru a duce acest razboi” - a declarat serviciul rusesc al postului nostru de radio, Kenneth Roth, directorul executiv de la Human Rights Watch.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului va pronunta in luna aprilie sentinta in dosarul Ilascu impotriva Republicii Moldova si Federatiei Ruse - a anuntat presedintele CEDO.

Potrivit agenţiei Mediafax, presedintele CEDO a afirmat ca sentinta ce va fi data nu va implica automat eliberarea din detentie a celor 3 detinuti politici de la Tiraspol – Andrei Inavtoc, Tudor Petrov Popa si Alexandru Leshko, intrucint curtea nu poate adresa o cerere autoritatilor transnistrene, nerecunoscute pe plan international.

Procesul se judeca de 4 ani si potrivit presedintelui CEDO, procedura a fost atit de indelungata pentru ca nu exista nici un precedent similar in istoria curtii europene. Ilie Ilascu a acuzat Republica Moldova si Federatia Rusa de incalcarea drepturilor omului, afirmind ca Moscova controleaza de facto Transnistria.

Comisia impotriva rasismului si intolerantei – a Consiliului Europei – a criticat Bulgaria si Slovacia pentru rasism si comportament brutal al politiei impotriva minoritatii roma. Comisia a dat publicitatii rapoarte separate despre cele doua tari, carora le-a cerut sa ia masuri cit mai urgent pentru remedierea situatiei. In ceea ce priveste Slovacia comisia a cerut transparenta in investigarea acuzatiilor ca au loc sterilizari fortate ale femeilor roma.

Autoritatile austrice au anuntat ca cetatenii romani care vor comite infractiuni in Austria isi vor ispasi pedepsele in Romania, in inchisori construite din fonduri austriece.

Oficialitatile guvernamentale de la Viena au spus ca este vorba de un proiect pilot si ca se asteapta ca Uniunea Europeana sa supravegheze conditiile de detentie ce vor fi oferite in aceste inchisori.

Filiala austriaca de la Amnesty International a criticat proiectul, considerind ca in acest moment conditiile din penitenciarele din Romania sint departe de cele acceptate de tarile Uniunii Europene.

Karin Holzhaus, de la ministerul de interne austric a declarat, citata de agentia Associated Press, ca cei mai multi infractori est-europeni din Austria vin din Romania.

Potrivit cifrelor politiei austriece anul trecut au fost lansate investigatii in 4 762 de cazuri, avind drept principali suspecti, cetateni romani. Fata de anul 2002, numarul reprezinta o crestere de 50 la suta.