Bulgarii răpiţi în Irak trebuie eliberaţi pentru că nu sînt responsabili de politica externă a Bulgariei - a declarat la Sofia Ministrul Apărării, Nikolay Svinarov, după ce televiziunea Al Jazeera difuzase o înregistrare cu doi cetăţeni bulgari, ţinuţi în captivitate de o grupare loială insurgentului Abu Musab al-Zarqawi.

Răpitorii au ameninţat că îi vor decapita pe cei doi bulgari, dacă forţele americane în Irak nu-i vor elibera pe toţi prizonierii irakieni. Guvernul de la Sofia a declarat că nu-şi va schimba politica faţă de situaţia din Irak, unde sprijină cu militari coaliţia condusă de Statele Unite.

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a calificat drept nelegitim zidul construit de Israel în Cisiordania şi a cerut demolarea lui, spunînd că motivele de securitate invocate de Israel pentru construcţia barierei nu justifică încălcarea drepturilor palestininilor care locuiesc în regiune.

Hotărîrea Curţii Internaţionale de la Haga nu are putere juridică dar oferă posibilitatea unei intervenţii în zonă a Naţiunilor Unite.

Parlamentul Germaniei a votat o lege care reglementează migraţia forţei de muncă şi urmăreşte scopul de a atrage muncitori calificaţi din străinătate, transmite France Presse. În acelaşi timp, legea simplifică expulzarea din Germania a străinilor găsiţi că încalcă legea.

Compania de televiziune NTV din Rusia are un nou preşedinte al consiliului de directori - Tamara Gavrilova, care a fost colega actualului preşedinte rus Vladimir Putin în administraţia oraşului St. Petersburg. Director general al NTV a fost numit săptămîna aceasta Vladimir Kulistikov de la reţeaua de televiziune de stat Rossia.

Numersoase schimbări în echipa şi grila de programe ale NTV au fost operate începînd din 2001, cînd compania a fost preluată de concernul controlat de stat Gazprom.

Un tribunal din Croaţia l-a condamnat la 6 ani şi jumătate de închisoare pe magnatul media, Miroslav Kutle, pentru delapidări de aproximativ şase milioane de dolari. Kutle a fost proprietarul principalei companii de distribuţia a presei din Croaţia, care a dat faliment din cauza unei administrări defectuase.

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a prelungit cu şase luni, pînă la sfîrşitul acestui an, mandatul forţei de stabilizare condusă de NATO în Bosnia, care în prezent se concentrează mai ales pe operaţiuni împotriva contrabandei cu arme şi de căutare a persoanelor acuzate de crime de război în conflictul din Bosnia-Herzegovina, încheiat în 1995.

Delegaţia Permanentă a Partidului Social Democrat de guvernămînt se va întruni sîmbătă pentru a discuta remanierea cabinetului de Miniştri şi probabil, restructurarea partidului. Ştirea a fost transmisă de Mediafax, care citează surse din PSD.

Într-un raport al Comitetului pentru Informaţii al Senatului american se constată că Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) şi alte servicii speciale au făcut aprecieri exagerate în ce priveşte presupusele arme de distrugere în masă ale Irakului.

Potrivit raportului, Casa Albă nu a influenţat însă aprecierile date de serviciile speciale asupra situaţiei din Irak înainte de a declanşa operaţiunile militare.

Ministrul rus al Industriei şi Energiei, Viktor Kristenko a declarat că problemele gigantului petrolier YUKOS nu vor afecta exporturile de petrol ale Rusiei. Autorităţile judiciare ruse au anunţat că examinează în prezent ce active ale Yukos pot fi vîndute pentru a fi plătită datoria companiei de 3,4 miliarde de dolari, taxe restante pe anul 2000, fără ca activitatea companiei să fie întreruptă.

Autorităţile separatiste din Oseţia de Sud au eliberat 36 de militari georgieni din batalionul de menţinere a păcii, arestaţi joi în zona de securitate dintre Georgia şi regiunea separatistă.

Comandantul batalionului georgian, Mikheil Kebadze, a declarat Europei Libere, că militarii au fost eliberaţi fără ca autorităţile separatiste să fi pus vreo condiţie. Preşedintele Parlamentului georgian, Nino Burjanadze, a declarat postului nostru de radio prin telefon de la Edinburgh, unde a participat la sesiunea Adunării Parlamentare a OSCE:

"Am dat dovadă de o atitudine constructivă în această problemă, am demonstrat că nu susţinem agravarea problemelor, că datoria noastră este să căutăm soluţii politice. Este regretabil că delegaţia rusă la Adunarea Parlamentară a OSCE nu a dat dovadă de intuiţie politică şi a fost singura care a votat împotriva rezoluţiei privind Oseţia de Sud”.

Adunarea Parlamentară a OSCE a discutat în regim de urgenţă situaţia din Oseţia de Sud şi a adoptat o rezoluţie în care cerea autorităţilor georgiene şi ruse să coopereze strîns, inclusiv cu OSCE, pentru găsirea imediată a unei soluţii paşnice pentru criza din regiunea separatistă.

Un comunicat al Ministerului rus de Externe anunta ca seful diplomatiei moldovenesti, Andrei Stratan va efectua o vizita de lucru la Moscova în zilele de 13 si 14 iulie.

Programul vizitei include o întrevedere cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, cu care Andrei Stratan va discuta si situatia din regiunea transnistreana a RM, se mai spune în comunicatul de la Moscova.

Autorităţile separatiste din Osetia de Sud au anunţat că au început eliberarea celor 38 de militari georgieni din trupele de pacificare, arestaţi dimineaţă. Premierul georgian Zurab Zhvania a declarat că autorităţile de la Tbilisi doresc rezolvarea paşnică a conflictului:

"Putem spune că menţinem situaţia sub control şi aş vrea să subliniez, mai ales acum, cînd situaţia este atît de tensionată şi spiritele încinse, că politica preşedinteleui Mihail Saakaşvili şi a Guvernului nostru este în favoarea unui dialog paşnic cu Osetia de Sud”.

Departamentul de Stat American a confirmat că puşcaşul marin american de origine libaneză, Wassef Ali Hassoun, despre care se relatase că a fost răpit şi ucis în Irak, se află acum în siguranţă la ambasada Statelor Unite din Liban.

„Uniunea Europeană a luat notă de documentul dat publicităţii de mai mulţi reprezentanţi permanenţi pe lîngă OSCE, şi care reflectă o declaraţie făcută de 9 preşedinţi de ţări membre în Comunitatea Statelor Independente, cu privire la starea de lucruri din OSCE” - se spune într-o declaraţie dată publicităţii de preşedinţia olandeză a Uniunii Europene.

„Salutăm acest interes la nivel înalt pentru OSCE, şi este de la sine înţeles că atît originea cît şi natura declaraţiei menţionate solicită o reflecţie profundă asupra chestiunilor pe care le ridică. Uniunea Europeană va reveni asupra acestei declaraţii comune. Cu toate acestea, am da dovadă de neglijenţă dacă nu am sublinia temerile noastre serioase cu privire la anumite elemente ale acelei declaraţii.

Evaluînd aquis-ul OSCE, este clar că pentru noi toţi sînt foarte importante acele documente fondatoare cum sînt Actul Final de la Helsinki din 1975, Charta de la Paris din 1990 şi Charta pentru Securitate Europeană din 1999, care reflectă evoluţia OSCE. Uniunea Europeană este ataşată profund faţă de punerea în practică a angajamentelor OSCE, în Strategia de Răspuns la Ameninţările de Securitate şi Stabilitate în Secolul 21, adoptată de OSCE anul trecut.

Reamintim în închiere cît de importante sînt pentru Uniunea Europeană activitatea tuturor instituţiilor OSCE şi operaţiunile de pe teren. Ţările candidate Bulgaria, România, Turcia şi Croaţia se aliniază şi ele declaraţiei Uniunii Europene” - se spune în încheierea răspunsului preşedinţiei Uniunii Europe la declaraţia statelor membre CSI cu privire la OSCE.

Şefii de stat din CSI cu excepţia celui georgian au criticat în termeni duri activitatea OSCE, considerînd că organizaţia nu a reuşit să se adapteze la solicitările lumii moderne şi să asigure soluţii eficiente pentru probleme de securitate şi cooperare în spaţiul euro-atlantic.

Potrivit declaraţiei CSI făcute publică joi la Viena la şedinţa Biroului permanent al OSCE de la Viena, OSCE adesea nu ar respecta principiile fundamentale ale neamestecului în treburile interne şi respectării suveranităţii statelor.

Liderii din CSI sunt de părere că OSCE acordă prea multă atenţie în activitatea sa sferei umanitare, care, şi ea, s-ar reduce doar la monitorizarea situaţiei în domeniul respectării drepturilor omului şi a edificării instituţiilor democratice în spaţiul CSI şi în fosta Yugoslavie. Atenţia sporită pentru unele state şi ignorarea problemelor cu care se confruntă altele ar reflecta aplicarea de duble standarde - se mai spune în declaraţie.

În document partea moldoveană deplînge “în mod special slaba eficienţă a OSCE în soluţionarea conflictelor teritoriale". În opinia Chişinăului, este regretabilă disproporţia dintre activismul înalt al OSCE în chestiuni de menţinere a standardelor democratice şi pasivitatea în soluţionarea conflictelor îngheţate din spaţiul CSI.

Presedintele Vladimir Voronin a emis un decret prin care l-a destituit din functie pe ministrul justitiei Vasile Dolghieru. Potrivit unui comunicat al serviciului de presă al preşedinţiei moldovene, in functia ramasa vacanta a fost numită Victoria Iftodi.

Liderul PNL, Theodor Stolojan a criticat jocul de-a demisia din fruntea PSD practicat de Adrian Năstase susţinînd că "acest exerciţiu penibil îl transformă pe premier în liderul şovăielnic şi ineficient al unui partid în derivă".

Vorbind în cadrul unei conferinţe de presă, Stolojan a precizat că face declaraţia în calitate de co-preşedinte al Alianţei PNL-PD şi de candidat al acesteia la preşedinţia României.

Liderul PNL a acuzat faptul că Năstase a promovat şi susţine un sistem politic oligarhic, putred şi care funcţionează împotriva intereselor cetăţenilor ţării. În acest context, co-preşedintele Alianţei PNL-PD a reclamat faptul că România este ţinută departe de standardele europene prin clientelismul promovat de Guvernul Năstase.

Profesorul Corneliu Bîrsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a declarat că sistemul judiciar din România este incoerent, fapt demonstrat de sentinţele diferite date de magistraţii români în cazuri similare. Potrivit agenţiei Mediafax, la CEDO se află pe rol aproape 4600 de plîngeri ale cetăţenilor români împotriva unor sentinţe date de instanţele din România.

Ministrul român al Educaţiei, Alexandru Athanasiu a anunţat că există peste 30 de mii de posturi vacante în învăţămînt, care pot fi ocupate în urma concursului naţional de titularizare de pe 15 şi 16 iulie.

Ministrul Athanasiu, a mai declarat, potrivit Mediafax, că salariile întregului personal din învăţămîntul preuniversitar vor mărite, în medie, cu 25 la sută, dar data de la care vor fi operate majorările nu a fost încă stabilită.

Premierul georgian Zurab Zhvania a anunţat că în regiunea separatistă Osetia de Sud au avut loc ciocniri între trupele georgiene şi forţele separatiste, iar doi militari georgieni au fost răniţi.

Autorităţile din Osetia de Sud au dezminţit că ar fi avut loc ciocniri. În prima jumătate a zilei, un grup de separatişti dezarmase şi arestase între 30 şi 40 de militari georgieni din trupele de menţinere a păcii în satul Venati.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului Rus de externe, Alexander Yakovenko, a declarat:"Moscova le cere părţilor în conflict să dea dovadă de maximă reţinere şi să prevină acţiuni ce ar viola normele legale şi ar duce la noi complicaţii”.

O zi de violenţe în oraşul irakian Samarra - insurgenţi au lansat un atac de mortiere care a avut drept ţintă sediul gărzii naţionale irakiene, omorînd cinci militari americani şi un irakian din garda naţională - a anunţat purtătorul de cuvînt al forţelor americane, Neal O'Brien.

Într-un alt atac în apropierea unei şcoli au fost ucişi trei irakieni. Există cîteva zeci de răniţi. Potrivit lui O'Brien, elicoptere americane au ucis 4 militanţi irakieni.

Ministrul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a salutat noul plan de securitate introdus de autorităţile irakiene şi a spus că măsurile prevăzute de acest plan le vor parmite forţelor irakiene să lupte mai eficient împotriva insurgenţilor.