Preşedintele Ion Iliescu a început seria de întîlniri cu reprezentanţii partidelor parlamentare, purtînd convorbiri cu liderii Partidului Umanist şi ai UDMR.

Anterior, potrivit unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, remis agenţiei Mediafax, preşedintele Iliescu s-a declarat, "profund dezamăgit" de refuzul liderilor PNL şi PD de a participa la consultările dintre şeful statului şi partidele parlamentare, acuzîndu-i că se situează pe poziţii de confruntare.

După convorbiri cu primul ministru al Italiei, Silvio Berlusconi, premierul Marii Britanii Tony Blair a declarat la o conferinţă de presă că, în opinia lui, lumea este "mai bună, mai sigură şi în mai mare securitate" după înlăturarea de la putere a lui Saddam Hussein.

"Merită să se reflecteze la faptul că, doar cîţiva ani în urmă atît în Afganistan cît şi în Irak - a spus Tony Blair - se aflau la putere dictaturi brutale, iar acum în aceste ţări există măcar perspectiva unui viitor decent şi democratic."

Declaraţiile au fost făcute înaintea publicării, miercuri, a unui raport oficial în care se afirmă că informaţiile serviciilor de securitate dinaintea războiului din Irak au fost în parte eronate.

In Israel, Partidul Muncii a anunţat că va începe convorbiri oficiale cu partidul de guvernămînt Likud, al premierului Sharon, pentru alcătuirea unui nou guvern de unitate naţională. In alte evoluţii, trimisul special al ONU în Orientul Apropiat a declarat în Consiliul de Securitate Onu că autoritatea palestiniană este în primejdie de a se prăbuşi, Yaser Arafat demonstrînd o "totală lipsă de voinţă politică" de a reforma instituţia.

O puternică explozie s-a produs la trecerea unei coloane de maşini oficiale la Groznîi, ucigînd o persoană şi rănind trei altele. Preşedintele în exerciuţiu al Ceceniei, Sergei Abramov, aflat într-una din maşini a scăpat cu viaţă, a anunţat secretarul cu presa al ministerului de interne de la Groznîi.

Atentatul survine unor lupte desfăşurate în cursul nopţii trecute, în apropierea capitalei, între rebelii ceceni şi forţele de securitate prezidenţiale, 18 membri ai acestora din urmă fiind ucişi.

Un judecător american a condamnat Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei la plata a 232 milioane de dolari moştenitorilor unui cetăţean american, ucis împreună cu soţia sa, israeliană într-un atentat terorist în Cisjordania, în 1996.

Decizia urmează unei adevărate bătălii judiciare pentru a demonstra că Organizaţia de eliberare palestiniană şi guvernul ei poartă o parte a responsabilităţii în crima comisă.

Ministerul sănătăţii de la Praga a anunţat interzicerea utilizării unor cuşti amenajate cu paturi în spitalele psihiatrice din Cehia. Decizia urmează unor proteste ale Consiliului Europei şi Organizaţiei Amnesty International în legătură cu tratamentul brutal aplicat pacienţilor într-o serie de instituţii psihiatrice cehe. Preşedintele Vaclav Klaus a intervenit personal în acest caz.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei de la Cotroceni, preşedintele Ion Iliescu s-a declarat "profund dezamăgit" de refuzul liderilor PNL şi PD de a participa la consultările dintre şeful statului şi partidele parlamentare.

"Cele două partide greşesc - se susţine în comunicat - crezînd că mandatul pe care l-au primit din partea cetăţenilor le cere să se situeze pe poziţii de confruntare cu şeful statului şi celelalte forţe politice româneşti".

Luni, liderii celor două partide, Theodor Stolojan şi Traian Băsescu, au repetat că nu vor participa la consultările de la Cotroceni, nedorind să fie părtaşi "la o politică de sfidare a Constituţiei".

Ministrul de externe al Irakului, Hosyar Zebari, care a participat la o reuniune a ambasadorilor Nato la Bruxelles, a solicitat punerea în aplicare cît mai curînd a deciziilor luate de alianţă la recenta reuniune la vîrf de la Istanbul.

Zebari a precizat: "Cererea noastră este că avem nevoie de instrucţia promisă a armatei cît de curînd posibil. Sîntem într-o cursă contratimp, este o problemă de urgenţă. Am cerut de asemenea echipament pentru armată şi forţele de securitate şi am vrea ca totul să fie furnizat în acelaşi pachet, pentru a nu se pierde timp.

Secretarul general Nato, Jaap de Hoop Schiffer a reafirmat că membrii alianţei rămîn "ataşaţi" ajutorării Irakului, dar surse militare afirmă că negocierile se prelungesc, o serie de state, conduse de Franţa, susţin că pot participa la cursurile de instrucţie numai dacă ele se desfăşoară în afara Irakului.

Curtea Europeană de Justiţie a anulat decizia luată de miniştri de finanţe ai Uniunii Europene de a suspenda reglementările de disciplină fiscală şi a permite astfel Franţei şi Germaniei deficite bugetare ce exced limita de 3% din produsul naţional brut.

Preşedintele Comisiei Europene, Romano Prodi a reacţionat cu satisfacţie afirmînd: "Comisia salută decizia Curţii Europene de Justiţie deoarece ea confirmă rolul esenţial al reglementărilor Pactului de Stabilitate şi Creştere în procesul de supraveghere bugetară europeană."

La Paris, ministrul de finanţe, Nicolas Sarkozy a declarat că decizia tribunalului nu face decît să întărească hotărîrea lui de a aduce bugetul Franţei pe linia impusă de Uniunea europeană.

Decizia a fost salutată şi la Berlin, ca binevenită în a indica guvernelor din spaţiul euro limitele interpretării reglementărilor bugetare.

Purtătorul de cuvînt al ministerului de externe de la Varşovia a confirmat agenţiei Associated Press că Polonia şi Statele Unite au purtat convorbiri neoficiale în ultimele luni pe tema instalării în Polonia a unor elemente ale programului de apărare anti-rachetă aprobat de preşedintele George Bush.

La Podgorica, parlamentul republicii Muntenegru a votat o serie de măsuri, apreciate ca un pas suplimentar în direcţia independenţei, adoptînd un nou steag şi imn naţional şi declarînd ziua de 13 iulie drept "Zi a statalităţii". Preşedintele Serbiei, Boris Tadic a reacţionat la Belgrad spunînd că deciziile Muntenegrului, în prezent parte a statului Serbia-Muntenegru, vor fi respectate.

Circa 900 de militari americani au început să sosească astăzi în Bulgaria unde vor participa la exerciţii militare împreună cu mici unităţi de luptă bulgare. Comandantul trupelor americane a declarat că exerciţiile, ce se vor desfăşura la baza de instrucţie de la Novo Selo, începînd de la 27 iulie, vor include scenarii tactice de luptă şi acţini ale unor unităţi mici.

Ministrul rus al apărării, Serghei Ivanov a declarat, vorbind la Centrul de Studii Internaţionale Strategice de la Londra, că obligaţiile asumate de Rusia la reuniunea la vîrf a OSCE de la Istanbul, în relaţie cu tratatul referitor la forţele convenţionale din Europa ar fi fost doar "angajamente politice,

fără să fie fixate date de îndeplinire a lor şi, fireşte, fără nici o conexiune legală cu textul modificat al tratatului". Între altele, Rusia s-a angajat la Istanbul să-şi retragă forţele militare din Transnistria.

Aflat la Londra, preşedintele republicii Georgia, Mihail Saakshvili a repetat într-un interviu cu BBC-ul că Tbilisi nu va folosi forţa pentru a rezolva actuala criză din Osetia de Sud. In ultimele zile tensiunea a crescut din nou în provincia separatistă, înregistrîndu-se schimburi de focuri şi blocade la frontiera cu Georgia, un poliţist georgian fiind reţinut de forţele osete.

Un purtător de cuvînt al premierului Marii Britanii a respins relatările că Tony Blair ar lua în considerare perspectiva de a demisiona. Presa britanică a relatat că Tony Blair ar fi intenţionat să-şi dea demisia, dar că patru membri importanţi ai cabinetului l-ar fi convins să renunţe la această idee.

Blair a fost criticat pentru politica guvernului său faţă de Irak, Uniunea Europeană şi în legătură cu mai multe chestiuni interne. Marţi, Tony Blair va intra în posesia unui raport asupra calităţii datelor furnizate de serviciile britanice de informaţii înaintea războiului din Irak. Raportul urmează să fie dat publicităţii miercuri.

Săptămîna trecută, premierul britanic a declarat că e posibil ca presupusele arme de distrugere în masă ale regimului Saddam Hussein să nu fie găsite niciodată, dar că invazia Irakului a fost justificată.

Preşedintele american George Bush a declarat că decizia sa de a declanşa campania din Irak a fost corectă, chiar dacă Statele Unite nu au găsit armele ilegale despre care s-a spus că se aflau în posesia fostului lider irakian Saddam Hussein.

Vorbind la Oak Ridge, Tennesee, unde sînt depozitate elemente de instalaţii nucleare libiene, George Bush a declarat: “Chiar dacă nu am găsit depozitele de arme de distrugere în masă, a fost corect să invadăm Irakul. Am eliminat astfel un duşman declarat al Americii care avea capacitatea de a produce arme de distrugere în masă şi le-ar fi putut furniza teroriştilor”.

În acelaşi discurs, George Bush a spus că Statele Unite nu au suficienţi agenţi de informaţii în străinătate: „Ţara noastră are nevoie de mai mulţi agenţi de informaţii pe tot globul. Avem nevoie de cea mai avansată tehnologie pentru a preveni ameninţările. Avem nevoie de o mai bună cordonare între serviciile de informaţii. Eu am nevoie şi Congresul are nevoie de cel mai bun spionaj din lume pentru a proteja poporul american”.

Declaraţia lui Bush survine la trei zile după ce un raport al Senatului de la Washington a criticat datele neconcludente puse la dispoziţie de serviciile de informaţii americane înaintea invadării Irakului în martie 2003

Preşedintele Ion Iliescu îi solicită arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen „să ceară scuze public celor pe care i-a jignit” în declaraţia sa referitoare la măsurile de securitate de la Putna. Potrivit purtătorului de cuvînt al preşedinţiei române Corina Creţu, Ion Iliescu respinge "ofensele şi afirmaţiile exprimate într-un limbaj nedemn de o faţă bisericească".

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen a acuzat, într-un interviu acordat presei locale, conducerea ţării pentru măsurile de securitate luate la mănăstirea Putna cu ocazia comemorării lui Ştefan cel Mare, apreciind că enoriaşii au fost trataţi "ca nişte terorişti şi borfaşi".

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au cerut guvernului interimar al Irakului să elimine pedeapsa cu moartea. În replică, ministrul de externe irakian Hoshyar Zebari, aflat în vizită la Bruxelles, a declarat că autorităţile de la Bagdad trebuie să facă faţă unei situaţii grave în încercarea de a restabili ordinea şi de aceea trebuie să ia măsuri aspre: „Avem nevoie de o modalitate de a opri aceste elemente, în special pe aceia care comit crime grave şi atacuri teroriste”.

Franţa şi Irakul au reluat relaţiile diplomatice la 13 ani după ce acestea fuseseră întrerupte de fostul lider irakian Saddam Hussein la începerea războiul din Golf în 1991. Ministerul de externe de la Paris a dat publicităţii o declaraţie în care se spune că Franţa şi Irakul vor schimba ambasadori cît mai curînd posibil.

Preşedintele georgian Mihail Saakashvili face o vizită în Marea Britanie unde va avea convorbiri cu premierul britanic Tony Blair şi cu regina Elisabeta. Vizita liderul georgian în Marea Britanie are loc în contextul crizei declanşate de regiunea speratistă Oseţia de Sud.

În opinia lui Saakashvili, liderul Oseţiei de sud Eduard Kokoity ar fi primit „instrucţiuni din partea anumitor cercuri de la Moscova să pornească un război sîngeros”.

Înainte de a pleca de la Tbilisi, Saakashvili a repetat că ţara sa nu doreşte să intre în conflict cu Oseţia de Sud şi şi-a reafirmat hhotărîrea să readucă regiunea separatistă sub controlul autorităţilor centrale.