Secretarul general ONU Kofi Annan a declarat că raportul Naţiunilor Unite cu privire la asasinarea fostului premier al Libanului Rafik Hariri va fi dat publicitaţii peste cîteva zile. Vorbind în faţa mai multor lideri arabi, Annan a spus că va fi probabil nevoie de încă o anchetă mai amănunţită.

Hariri a fost ucis la 14 februarie în urma exploziei unui automobil capcană. Opoziţia libaneză a acuzat atunci Siria şi administraţia pro-libaneză din Liban că ar fi în spatele acestui asasinat, acuzaţie respinsă de Damasac şi de mai multe oficialităţi libaneze.

Liga Arabă şi-a încheiat reuniunea de 2 zile de la Alger, reluînd oferta de a normaliza relaţiile cu Israelul în schimbul retragrii israelienilor la graniţele din 1967. Liga a făcut aceeaşi ofertă în 2002, dar ea a fost respinsă în mod repetat de căter autorităţile din Israel.

De data asta însă, summitul Ligii Arabe a cerut comunităţii internaţionale să sprijine ceea ce în comunicatul final de la Alger se numeşte „planul de pace arab”. Liga va trimite cîte o delegaţie în Europa, Statele Unite şi alte ţări, pentru explica acest plan, şi pentru a obţine sprijin în favoarea lui.

După ce s-a întors din Germania, preşedintele Traian Băsescu a plecat în Italia, unde s-a întîlnit astăzi omologul său italian Carlo Azeglio Ciampi şi cu Guido Podesa, şeful comisiei parlamentare mixte Uniunea Europeană-România din Parlamentul European.

Autorităţile din statul american Minnesota au lansat o anchetă pentru a încerca să afle ce anume l-a determinat pe tînărul de 16 ani Jeff Weise să-şi împuşte mortal bunicul şi alte nouă persoane la o şcoală din Red Lake. Masacrul de luni a fost cel mai grav după cel din aprilie 1999 cînd doi adolescenţi au omorît 12 elevi şi un profesor la o şcoală din Columbine. Atacul de luni s-a petrecut într-o rezervaţie indiană aflată la graniţa dintre Statele Unite şi Canada.

Consiliului Superior al Magistraturii va lua în discuţie peste o săptămînă raportul Freedom House privind auditarea independentă a politicilor anticorupţie în perioada 2001-2004. Preşedintele CSM Dan Lupaşcu a declarat că plenul Consiliului va stabili care dintre recomandările cuprinse în raportul Freedom House pot fi păstrate şi care nu, şi care din ele ar putea constitui "literă de lege".

Reprezentanţi ai Franţei, Marii Britanii şi Germaniei au încheiat o nouă rundă de convorbiri cu omologii lor iranieni fără să-i convingă de necesitatea ca autorităţile de la Teheran să abandoneze tehnologia de îmbogăţire a uraniului care pote fi folosită la construirea de arme nucleare. Principalul negociator iranian Sirius Anseri a declarat că Iranul nu va lua în considerare oprirea îmbogăţirii uraniului, dar a adăugat că cele patru părţi se vor mai întîlni pentru a continua negocierile.

Înaintea acestei noi runde de discuţii, diplomaţi europeni au spus că cel mai bun rezultat al lor ar putea fi ca Iranul să accepte continuarea tratativelor. Iranul a oferit să permită inspecţii mai amănunţte ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi să reducă nivelul de îmbogăţire a uraniului sub limita de puritate necesară unei bombe atomice. Europenii au respins această propunere.

Un comando al poliţiei irakiene, sprijinit de forţe americane, a ocupat după un schimb intens de focuri o tabără de antrenament a insurgenţilor, la nord de Bagdad. Operaţiunea a fost confirmată de armata americană. 7 poliţişti irakieni au fost ucişi şi alţi saşe răniţi. Maiorul american Richard Goldenberg a declarat că mai multe documente găsite la faţa locului indică faptul că unii din insurgenţii din tabără erau străini.

Noul ministru de interne din Kirghsitan Keneşbek Duşebaiev a declarat că guvernul de la Bişkek are dreptul legal de a folosi forţa pentru a reinstaura ordinea în ţară: „Putem utiliza toate mijloacele legale - inclusiv forţa fizică, măsuri speciale şi armamentul autorizat, pentru a restabili ordinea constituţională”.

Potrivitit noului procuror general al Kirghistanului Murat Sutalinov, protestatarii încalcă 8 articole ale codului penal, între are acelea care pedepsesc preluarae puterii prin forţă, organizarea de tulburări în masă şi conducere arbitrară.

Declaraţiile de mai sus au fost făcute în timp ce ministrul apărării Esen Topoiev s-a întîlnit în oraşul Osh din sudestul ţării cu reprezentanţi ai opoziţiei, în încercarea de a dezamorsa tensiunile. Se pare că tentativa lui Topoiev a dat greş şi protestatrii, care controlează oraşul Osh, continuă să ceară demisia guvernului.

Fostul primar al Capitalei Viorel Lis va fi audiat la PNA în cazul mitei pe care ar fi primit-o mai mulţi demnitari români de la reprezentantul firmei suedeze ABB care a negociat în 1998 stingerea datoriei istorice a României faţă de Suedia - informează surse judiciare, citate de agenţia Mediafax.

Parchetul Naţional Anticorupţie va audia toate persoanele implicate în acest caz, între care şi foştii miniştri de finanţe din acea perioadă Mircea Ciumara şi Daniel Dăianu.

Peter Fallenius, fost manager la o divizie ABB în România, este acuzat de deturnarea fondurilor firmei. El a declarat la procesul care a început marţi în Suedia că ar fi mituit cinci demnitari români, printre care şi fostul primar general al Capitalei Viorel Lis.

Partidul comuniştilor din Moldova l-a desemnat pe Vladimir Voronin candidat la preşedinţia ţării. Pe de altă parte, purtătorul de cuvînt al comuniştilor Alexandru Petkov a anunţat că ministrul economiei Marian Lupu a fost desemnat de comunişti pentru funcţia de preşedinte al parlamentului.

Legislativul de la Chişinău rezultat din alegerile de la 6 martie se reuneşte joi pentru prima oară, urmînd să voteze pentru conducerea sa.

Comuniştii, care au obţinut 56 din cele 101 locuri, au suficiente voturi pentru a obţine preşedinţia parlamentului. Lor le lipsesc însă cinci mandate din majoritatea de 3 cincimi necesară pentru numirea şefului statului.

Dacă nici un candidat nu obţine majoritatea necesară, se va vota de încă două ori. Dacă nici aceste două scrutinuri nu vor avea ca rezultat alegerea unui preşedinte, parlamentul e dizolvat şi se organizează din nou alegeri.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a constatat că la aproape zece ani de la încheirea războaielor balcanice, autorităţile din Bosnia continuă să fie restante la pedepsirea crimelor de război. Potrivit unui raport OSCE dat publicităţii azi, în ciuda faptului că tribunalele şi procurorii din Bosnia încearcă să îi aducă în faţa justiţiei pe cei care se fac vinovaţi de crime de război, activitatea lor e îngreunată de mai mulţi factori, între care lipsa resurselor, insuficienţa personalului calificat, lipsa de cooperare din partea autorităţilor şi reticenţa unor martori.

Parchetul Naţional Anticorupţie contestă obiectivitatea auditării instituţiei de către Freedom House, pentru că această organizaţie a formulat, în 2003, un raport referitor la aceleaşi aspecte, verificate prin actualul raport. Freedom House a întocmit în 2003, un raport intitulat "Naţiuni în tranziţie", care conţinea critici similare, fapt neluat în seamă de ministerul justiţiei cînd a ales ca să evalueze activitatea PNA.

În opinia PNA, acest fapt determină, potrivit Mediafax, „vicierea acestei alegeri”. Raportul din 2003 are valoarea unei antepronunţări - susţine PNA. Principiul obiectivităţii auditorului faţă de entitatea auditată exclude o antepronunţare, care ar fi putut avea loc din activităţi şi din exprimări de puncte de vedere anterioare asupra activităţii celui auditat.

Concret, în cazul auditării PNA, de către Freedom House, contractantul, respectiv Ministerul Justiţiei, ar fi trebuit să aibă în vedere la atribuirea auditului dacă societatea şi-a exprimat puncte de vedere în legătură cu activitatea PNA sau în legătură cu activitatea Ministerului Public în ansamblu. Potrivit PNA, în aceste condiţii, s-au încălcat normele generale de audit recunoscute pe plan european, respectiv obiectivitate şi independenţă.

Ministrul rus al apărării Serghei Ivanov a declarat că autorităţile de la Moscova sînt îngrijorate de situaţia din Kirghistan şi că opoziţia din această ţară ar trebui să-şi reamintească faptul că guvernul kirghiz a semnat o înţelegere de securitate cu Rusia.

Ivanov a adăugat că în opinia liderilor de la Kremlin demonstraţiile politice din Kirgistan au depăşit cu mult cadrul legal: „Sper ca aşa-numita opoziţie din Kirghistan, care în opinia mea nu mai controlează nimic nicăieri în această ţară, să aibă suficientă raţiune şi putere să transforme situaţia într-un dialog politic, nu unul al strigătelor, al geamurilor sparte şi clădirilor distruse, şi al criminalilor eliberaţi din puşcării”

Ambasadorul rus Alexei Borodavkin a criticat OSCE pentru evaluarea recentului scrutin parlamentar din Kirghistan spunînd că uneori această organizaţie emite evaluări politice şi nu rapoarte obiective.

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele a declarat că sprijină libertatea presei, dar că nu trebuie să se creadă că este un drept de la Dumnezeu ca jurnaliştii să-şi facă datoria, indiferent de realitatea economică şi socială.

"Libertatea presei trebuie văzută ca un scop al tuturor culorilor politice, chiar dacă este mai neplăcut pentru una sau pentru alta dintre părţi" - a spus Scheele, citat de Mediafax, la o întîlnire cu parlamentarii din Comisiile de integrare europeană şi de politică externă. El a mai spus că sprijină independenţa presei, dar că instituţiile de presă din România nu sînt suficient de puternice din punct de vedere economic.

Premierul Tăriceanu s-a declarat optimist în ceea ce priveşte semnarea Tratatului de aderare la UE la 25 aprilie. Potrivit premierului, percepţia oficialităţilor europene privind măsurile adoptate de autorităţile de la Bucureşti şi ritmul de îndeplinire a criteriile de aderare este una pozitivă ...

iar în Parlamentul European se înregistrează "o majoritate consistentă" în favoarea României. Din acest motiv, Călin Popescu Tăriceanu a spus că afirmaţiile critice ale unor parlamentari europeni nu pot fi considerate "ca ameninţătoare", acestea reflectînd, în opinia sa, dorinţa Parlamentului European de a se implica politic în monitorizarea statelor candidate, alături de Consiliul European şi de Comisia Europeană.

Tăriceanu s-a aflat marţi şi miercuri la Bruxelles, cu ocazia reuniunii Consiliului European, şi a avut convorbiri cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Parlamentului European.

Premierul Călin Popescu-Tariceanu şi Philippe Maystadt, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, au convenit la Bruxelles asupra constituirii unui grup de lucru care să analizeze cum va putea sprijini Banca proiectele pe termen mediu şi lung din România. Premierul român s-a referit în aceste context la Coridorul IV Pan-European de autostradă care include tronsoanele Piteşti-Sibiu-Timişoara-Arad şi Cernavodă-Constanţa. Acest proiect, abandonat în 2001-2004, va deveni prioritatea numărul unu a ministerului transporturilor în perioada următoare - a spus şeful guvernului de la Bucureşti.

Poliţia a intervenit în forţă împotriva unui protest organizat de aproximativ 200 de persoane la Bişkek capitala Kirghistanului, arestînd peste 10 demonstranţi. Guvernul nu a dat nici o declaraţie oficială cu privire la aceste arestări. Opoziţia kirghiză a lansat acum cîteva săptămîni ample manifestaţii de protest, susţinînd că recentele alegeri parlamentare au fost incorecte. Cele mai mari proteste au avut loc în sudestul ţării, unde protestatarii au ocupat mai multe clădiri guvernamentale în trei oraşe din această zonă.

Institutul International de Presa, cu sediul la Viena, a apreciat anul 2004 drept unul din cele mai violente pentru jurnalisti: 78 si-au pierdut viata pe cind isi exercitau meseria. Regiunile cele mai periculoase au fost Asia si Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, nici Europa de est – mai ales spatiul post-sovietic – nu s-a dovedit o zona “prietenoasa” pentru ziaristi: indimidari, atacuri si asasinate - cazuri care au ramas pina in acest moment neelucidate. Institutul international de presa a dat astazi publicitatii raportul pe anul 2004.

In pofida demonstratiilor de protest care continua in mai multe orase, presedintele Kirghistanului Askar Akayev a declarat ca nu va demisiona si nu va anula rezultatul alegerilor generale de la sfirsitul lunii februarie.

Opozitia contesta corectitudinea votului. In trei orase, demonstrantii au ocupat sediile autoritatii locale si au blocat aeroporturile pentru a impiedica eventuala aterizare a unor trupe suplimentare de securitate.

Noul parlament kirghiz a avut marti prima sedinta, adoptind o recomandare in care se cere presedintelui sa declare starea de urgenta. Optiune respinsa in avans de presedintele Akayev.

Organizaţia pentru Securitate si Cooperare in Europa s-a declarat dispusa sa-l asiste pe presedintele Kirghistanului Askar Akayev in rezolvarea actualei crize provocate de rezultatele alegerilor generale contestate de opozitie. Presedintele in exercitiu al OSCE, ministrul de externe sloven Dimitrij Rupel a cerut tuturor partilor implicate sa nu recurga la violenta si sa resolve conflictul pe calea negocierilor.

Bulgaria intentioneaza sa isi retraga trupele dislocate in Irak pina la sfirsitul anului - a anuntat ministrul bulgar al apararii Nikolai Svinarov la Sofia, dupa o intilnire cu omologul sau roman Teodor Atanasiu.

Ministrul roman al apararii a declarat ca miliarii romani isi vor continua misiunea in Irak pina in momentul in care trupele irakiene vor fi capabile sa asigure securitatea tarii lor. Bulgaria are 450 de militari in Irak, iar Romania 730.

Romania si Ucraina sint dispuse sa negocieze pentru a solutiona cele doua dispute teritoriale dintre ele : delimitarea platformei continentale a Marii Negre si canalul Bistroe.