La Biskek, la orele serii, noile autorităţi kirghize încercau să pună capăt jafurilor în magazinele oraşului. Ceva mai devreme parlamentul kirghiz a discutat impunerea unei interdicţii de circulaţie pe timpul nopţii fără să reuşească să se pună de acord asupra unei decizii.

La o conferinţă de presă comună la Kiev, preşedinţii Ucrainei şi Georgiei, Victor Iuşcenco şi Mihail Saakaşvili şi-au anunţat decizia de a conlucra pentru reînvigorarea alianţei GUAAM, exprimîndu-şi intenţia de a elabora propuneri concrete în acest sens pînă la 22 aprilie.

Iuşcenco a anunţat deasemmeni că Ucraina şi Georgia vor prezenta o propunere comună de reglementare a crizei regiunii transnistrene.

Mai multe sute de demonstranţi, între care oponenţi politici ai preşedintelui Lukaşenka, s-au reunit la o manifestaţie într-o piaţă centrală din Minsk, cu ocazia celei de-a 87 aniversări a constituirii republicii populare beloruse, la 25 martie 1918. Protestatarii au cerut demisia preşedintelui Alexandr Lukaşenka şi eliberarea unor lideri ai opoziţiei şi a unor oameni de afaceri.

Potrivit agenţiilor de presă ruse, forţe speciale ale securităţii au dispersat manifestaţia neautorizată, evacuînd protestatarii şi presa din piaţa oraşului. In declaraţii făcute postului nostru de radio, un organizator al demonstraţiei afirma că a sosit ziua declanşării revoluţiei şi în Belarus.

În Irak două explozii ale unor maşini-capcană s-au soldat cu moartea a cel puţin 12 militari irakieni. In alte incidente, un general din armata irakiană a fost omorît de persoane necunoscute, la ieşirea de la un serviciu funebru dintr-o moschee şi cinci femei, care lucrau ca translatoare la o bază militară americană au fost găsite ucise într-o maşină, în vestul Bagdadului.

Aflat în vizită la Pristina, capitala provinciei Kosovo, preşedintele în exerciţiu al OSCE, Dimitrij Rupel a repetat că o pre-condiţie importantă pentru o soluţionare democratică a statutului final al regiunii o constituie cooperarea dintre oamenii politici de la Belgrad şi cei albanezi. Kosovo se se află sub administraţia Naţiunilor Unite din 1999.

La Bruxelles, Javier Solana, responsabilul cu politica externă a Uniunii Europene a criticat Israelul pentru planurile de construcţie a 3500 de apartamente suplimentare într-una din cele mai mari implantări israeliene din Cisjordania. Potrivit lui Solana, proiectul este de natură să pericliteze şansele unui acord de pace israelo-palestinian. Opinia este împărtăşită de Secretarul de stat american Condoleezza Rice, care a făcut un comentariu similar într-un interviu cu cotidianul "Los Angeles Times".

Într-o reorientare majoră de politică militară, preşedintele Bush a acceptat ca Statele Unite să vîndă Pakistanului avioane de vînătoare F-16. Potrivit unei oficialităţi de la Casa Albă, citată de Reuters, tranzacţia, blocată timp de 15 ani, "nu ar fi de natură să modifice echilibrul de forţe" dintre Pakistan şi India, iar aparatele "ar fi vitale pentru securitatea Pakistanului într-un moment cînd preşedintele Pervez Musharraf îşi asumă numeroase riscuri continuînd războiul împotriva terorismului". Premierul Indiei şi-a exprimat , după expresia unui purtător de cuvînt, "marea dezamăgire" la aflarea ştirii.

"Foarte multe numiri de secretari de stat, care aveau în spate grupuri de interese şi erau promovaţi printr-unul sau altul dintre partidele Alianţei" au fost evitate - a declarat preşedintele Traian Băsescu, în discursul ţinut la aniversarea a 15 ani de la înfiinţarea Serviciului Român de Informaţii.

De calitatea şi mărimea acestei informaţii depinde eficientizarea luptei anticorupţie şi eliminarea fenomenului din toate instituţiile române". Subiectul a fost evocat şi în alocuţiunea premierului Călin Popescu Tăriceanu, după spusele căruia: "este ştiut că în ultima vreme, se constată o insistentă acţiune a mediului de afaceri - a aceluia care lucrează la limita dintre legal şi ilegal - de a-şi asigura conexiuni, contracte şi sprijin politic în favoarea intereselor sale economice."

Un comunicat de presă anunţă că la ultima sa şedinţă, cabinetul Tăriceanu a decis suplimetarea bugetului Secretariatului General al guvernului cu suma necesară organizării şi funcţionării Oficiului Român pentru Adopţii. Rolul acestei instituţii este aducerea la îndeplinire a obligaţiilor asumate de statul român în materie de înfieri de copii, prin convenţiile şi tratatele internaţionale semnate.

În Kirghistan, opoziţia afirmă că este pe cale de a forma un nou guvern şi că alegeri prezidenţiale vor fi convocate în curînd. Unul din liderii opoziţiei, Rosa Otunbayeva a declarat postului de televiziune CNN că alegerile prezidenţiale vor avea loc în iunie, urmate de noi alegeri parlamentare.

Într-un interviu cu Associated Press, Bogdan Olteanu, ministrul însărcinat cu relaţiile cu parlamentul, a declarat că guvernul Tăriceanu doreşte să grăbească ritmul restituirii proprietăţilor confiscate în cursul şi după cel de-al doilea război mondial de la evrei şi alte grupuri etnice. Olteanu a declarat că un proiect de lege special va fi trimis parlamentului în luna mai şi că guvernul îşi va asuma responsabilitatea pentru legislaţia de restituire a proprietăţii.

Restituirile de proprietăţi private, comunitare şi religioase ar fi estimate la o valoare cuprinsă între cinci şi opt miliarde de euro, nerestituite pînă acum fiind în majoritate proprietăţi ce au aparţinut comunităţii evreieşti. Legea, a spus demnitarul, în cadrul interviului cu Associated Press, va include prevederi de penalizare a "autorităţilor publice care ar sfida-o", în ideea de a grăbi restituirile.

Anterior, parlamentul l-a numit pe Kurmanbek Bakiev, drept preşedinte interimar, iar acesta a început să desemneze miniştri cheie în noul guvern. Agenţiile de presă au preluat o ştire Itar-Tass care îl citează pe preşedintele îndepărtat de la putere, Askar Akaiev cu afirmaţia că el nu a demisionat.

Aflat într-o vizită oficială în Armenia, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a declarat că ambele ţări sînt interesate în stabilizarea situaţiei din zona trans-caucaziană. "Ştim cît de mult a fost afectată regiunea de conflictul din Nagorno-Karabach şi Rusia este gata să face tot ce îi stă în putinţă, pentru mult aşteptata pace şi la fel de îndelungat aşteptatul acordul de retrocedare a acestui pămînt" - este citat Vladimir Putin, de la Erevan.

Procuratura rusă l-a pus sub acuzare pe un colonel în retragere din armata rusă, pentru tentativa de asasinare a lui Anatoly Ciubais, în prezent director executiv al Sistemului energetic unificat, compania de stat care deţine monopolul în sectorul energiei electrice. Colonelul în cauză, care ar fi organizat ambuscada de la 17 martie, în care maşina lui Ciubais a fost ţinta exploziei unei bombe, ar fi un veteran al războiului din Afganistan.

În Irak, o explozie declanşată de un militant sinucigaş în centrul oraşului Ramadi s-a soldat cu moartea a 11 membri ai poliţiei irakiene şi rănirea altor circa 14 persoane, între care doi soldaţi din armata americană. În alte evoluţii din Irak, vice-premierul Barham Saleh a declarat pentru Associated Press că următoarea sesiune a Parlamentului se va desfăşura, foarte probabil, lunea viitoare, avînd pe ordinea de zi alegerea preşedintelui legislativului şi a celor doi adjuncţi ai săi.

În Franţa, un al treilea sondaj de opinie dat publicităţii confirmă tendinţa unei majorităţi a francezilor de a vota împotriva Constituţiei europene, în referendumul programat la 29 martie. Doar 45 % din cei intervievaţi într-un sondaj ale cărui rezultate vor fi publicate mîine de săptămînalul "Marianne", s-au declarat în favoarea Constituţiei.

La Bişkek, după ce forţe ale opoziţiei au determinat fuga preşedintelui Akaiev şi au preluat controlul asupra capitalei, parlamentul întrunit într-o sedinta de urgenţă l-a numit pe liderul opozitiei Ishenbai Kadîrbekov în funcţia de preşedinte al legislativului kirghiz si totodată de preşedinte interimar al ţării.

Un alt lider al opozitiei Kurman Bekbakiev va conduce Consiliul de Coordonare al Unitatii poporului kirghiz care va functiona ca guvern provizoriu. Deciziile parlamentului în exerciţiu sînt valide dupa ce Curtea Constitutionala a anulat alegerile controversate din februarie.

Preşedintele Georgiei Mihail Saakashvili se află la Kiev, unde efectuează o vizită oficială la invitaţia omologului său ucrainean, Victor Iuşcenko. Convorbirile sînt menite să învigoreze cooperarea economică dintre cele două state post-sovietice, pe masa de negocieri aflîndu-se proiecte comune energetice şi de transport. Atît Ucraina cît şi Georgia şi-au oferit bunele oficii pentru a media între opoziţie şi preşedinţia kirghiză dar, după o mărturie a lui Saakaşvili, Akar Akaiev nu a făcut decît să-i califice pe opozanţi drept criminali. La convorbirile de azi, preşedinţii Georgiei şi Ucrainei au schimbat opinii şi despre chestiunea reactivării grupului de state, cunoscut sub sigla, GUAAM.

La Washington s-a anunţat că preşedintele Statelor Unite George Bush va face escale în Georgia, Letonia, Rusia şi Olanda, în cursul lunii mai, cînd va participa la ceremoniile ce vor marca a 60-a aniversare a încheierii celui de-al doilea război mondial în Europa. Potrivit declaraţiei de presă, călătoria va pune în evidenţă "angajamentul comun al Statelor Unite şi al aliaţilor şi partenerilor noştri europeni de a conlucra pentru extinderea libertăţii, prosperităţii şi toleranţei în Europa, în vecinătatea ei şi dincolo de ea". Bush va sosi la 6 mai la Riga, unde se va întîlni cu preşedinţii celor trei state baltice, Vaira-Vike-Freiberga, Arnold Ruutel şi Valdas Adamkus. Călătoria preşedintelui american se va încheia la 10 mai, la Tbilisi, în Georgia, unde îşi va reafirma sprijinul pentru democraţie şi rezolvarea paşnică a conflictelor.

Guvernul României a aprobat proiectul de modificare a Codului Fiscal, urmînd ca accentul să se mute de pe impozitele directe, pe cele indirecte, de consum - după spusele ministrului finanţelor publice, Ionuţ Popescu.

Potrivit agenţiilor de presă, ambasadorul Statelor Unite în Bulgaria, James Pardew a cerut parlamentului de la Sofia să nu fixeze o dată definitivă de retragere a trupelor bulgare din Irak. Anunţul, făcut de un purtător de cuvînt al parlamentului la încheirea unor convorbiri cu Pardew, vine o zi după o declaraţie a ministrului bulgar al apărării, în sensul că va retrage contingentul de 450 de militari pînă la sfîrşitul acestui an.

România şi Italia intenţionaeză să coopereze şi la nivel de mari unităţi economice de stat, în sectoarele energetic, industriei de armament şi de utiljaje şi maşini agricole - a declarat preşedintele Traian Băsescu la întoarcerea sa din Italia. Posibilităţile de transfer tehnologic de la industria italiană la cea românească, vor face obiectul consultărilor unui grup de experţi.