Aministraţia prezidenţială de la Bucureşti a revenit cu un comunicat adresat presei, despre răpirea în Irak a ziariştilor români, Marie-Jeanne Ion şi Sorin Mişcoci, redactor, respectiv cameraman de la Prima TV şi a lui David Ohanesian, reporter la "România Liberă".

Administraţia prezidenţială, ca şi guvernul român, au dat asigurări că se fac toate eforturile pe canalele diplomatice şi în cooperare cu aliaţii din Irak pentru eliberarea celor răpiţi la Bagdad, cerînd presei să dea dovadă de reţinere şi responsabilitate.

Cei trei au fost luaţi ostateci, împreună cu un om de afaceri irakian, avînd şi cetăţenie română şi americană, de o grupare neidentificată, iar imagini cu ei au fost transmise de postul de televiziune "Al Jazeera".

La sesiunea Comisiei ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, organizaţia "Freedom House" a dat publicităţii lista sa anuală a regimurilor considerate cele mai represive din lume. Raportul se intitulează "Răul cel mai Rău: Cele mai represive societăţi din Lume. 2005".

Ţările enumerate în ordine alfabetică sînt în număr de 18, începînd cu Belarus, China, Cuba. Raportul include şi situaţia unor teritorii sub autoritatea Rusiei, Cecenia şi a Chinei, Tibetul. Într-un tabel ataşat raportului, republica Moldova figurează printre ţările apreciate parţial libere, provincia Transnistria fiind înregistrată printre teritoriile în dispută şi apreciată în categoria lipsită de libertate. La prezentarea raportului, Jenifer Windsor, directorul executiv al organizaţiei, nota că şase dintre cele 18 cele mai represive state ale lumii sînt reprezentate în Comisia ONU pentru drepturile omului şi, că "guvernele represive care se bucură de statutul de membru în Comisie activează concertat şi subminează cu succes mandatul Comisiei ONU" .

Guvernul bulgar a anunţat că va cere aprobarea parlamentului pentru retragerea celor 450 de militari din contingentul forţelor de stabilizare din Irak, la sfîrşitul acestui an. Pînă acum, opt militari bulgari şi-au pierdut viaţa în Irak.

Decizia anunţată joi a fost luată pe fundalul pregătirii alegerilor parlamentare, programate la 25 iunie, sondajele de opinie indicînd o scădere masivă de popularitate a guvernului premierului Simeon Saxa-Coburg.

Ucraina a ridicat restricţiile de viză pentru cetăţenii Uniunii Europene, preşedintele Victor Yuşcenko semnînd joi o dispoziţie în acest sens. Oficiul de presă al preşedinţiei a afirmat că decizia va sprijini contactele între ucrainieni şi restul lumii, va contribui la sporirea investiţiilor străine şi la integrarea Ucrainei în societatea europeană.

Şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Oleksandr Turcinov a confirmat că fostul ministru de interne Yuri Kravcenko s-a sinucis. Kravcenko, implicat în cazul ziaristului opozant asasinat Heorhi Gongadze, a fost găsit mort la 4 martie în dacha sa.

Un tribunal din Praga a amînat verdictul în cazul ghitaristului rus Denis Gerasimov, un membru al grupului neo-nazist "Kolovrat", care a cîntat în ianuarie la o reuniune a extremei-drepte desfăşurată în estul Cehiei. Gerasimov, arestat de poliţie la aeroport, se afla în posesia unei mari cantităţi de material cu caracter nazist, CD-uri şi literatură de propagandă.

După difuzarea casetei video cu cei trei ziarişti luaţi ostateci în Irak, împreună cu cel care le servea de translator, om de afaceri irakian cu triplă cetăţenie, oficialităţile române continuă să acţioneze pe căi diplomatice pentru eliberarea redactoarei tv Marie-Jeanne Ion, a operatorului Sorin Mişcoci şi a ziaristului de la România Liberă" Ovidiu Ohanesian.

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi-a încheiat vizita efectuată în Bulgaria, unde a fost primit de omologul său Simeon de Saxa-Coburg Gotha şi de preşedintele Pârvanov. Cei doi premieri au anunţat constituirea unei comisii mixte, ce va lucra pentru delimitarea platoului continental şi va analiza situaţia minorităţilor română şi bulgară din cele două ţări. Au fost anunţate, de asemenea, măsuri în vederea creării unor puncte de frontieră comune şi de simplificare a procedurilor de trecere a frontierei, pentru fluidizara traficului de persoane şi mărfuri.

Două explozii ale unor automobile-capcană, declaşate de insurgenţi sinucigaşi, s-au soldat cu moarte a şapte irakieni civili şi din rîndurile poliţiei. Atacurile au avut loc în apropierea unui punct de control militar şi a unei patrule irakiene. Pe de altă parte, s-a confirmat moartea, cu o zi în urmă, a doi militari americani.

În cadrul unei conferinţe de presă la Varşovia, Polonia şi Statele Unite au anunţat constiturea primului grup de lucru anti-terorist, ce implică un stat central european. Ambasadorul american la Varşovia, Victor Ashe a declarat cu această ocazie: "din nefericire terorismul nu se limitează la cîteva state şi are un impact la nivel mondial. Sînt sigur că guvernul american va fi interesat să conlucreze cu orice altă ţară care are interese în combaterea terorismului".

Experţii americani şi polonezi reuniţi la Varşovia vor elabora un raport cu "recomandări şi măsuri" de viitor în contracararea şi eliminarea terorismului.

Raportul comisiei prezidenţiale, create de George Bush cu un an în urmă pentru analizarea informaţiilor furnizate de agenţiile de securitate americane, care au condus la declanşarea războiului din Irak, afirmă că s-au manifestat numeroase erori de judecată în privinţa armelor de distrugere în masă din Irak şi că informaţiile despre programele nucleare din alte zone ale globului sînt "îngrijorător de sumare." În raportul Comisiei, a cărui finalizare a fost salutată de Casa Albă, se spune că nu s-au găsit dovezi despre eventuale presiuni din partea preşedinţiei sau a Pentagonului asupra analiştilor agenţiilor de informaţii.

Potrivit unui purtător de cuvînt al ministerului de externe nord-korean, Fenianul doreşte să participe cu statut egal, la convorbiri lărgite pe tema dezarmării nucleare, împreună cu Statele Unite, Coreea de Sud, Japonia, Rusia şi China. Cererea ar fi motivată de faptul că recent Coreea de Nord a devenit un stat nuclear, după opinia diplomatului de la Fenian. Ceva mai devreme, Statele Unite, prin vocea trimisului său special Christopher Hill, au făcut un nou apel pentru reîntoarcerea nord-coreenilor la masa tratativelor.

Aflat la Bişek, unde s-a întîlnit cu noii lideri din Kirghistan, Dmitrij Rupel, preşedintele în exerciţiu al OSCE, şi-a exprimat opinia că fostul preşedinte Askar Akajev, refugiat în prezent în Rusia, ar trebui să demisioneze, pentru a nu obstrucţiona normalizarea vieţii politice din republică. OSCE ar urma, a spus Rupel, să-şi concentreze atenţia pe organizarea viitoarelor alegeri prezidenţiale, programate la 26 iunie.

Şeful Biroului guvernamental croat pentru drepturile omului a declarat că numărul în creştere al victimelor traficului cu fiinţe umane, riscă să pună în primejdie negocierile de aderare, cu Uniunea Europeană. Potrivit lui Luka Madjaric, citat de Associated Press, Croaţia ar fi identificat în 2004, 19 victime ale traficului, dintre care 17 erau femei, media de vîrstă fiind de 25 de ani. Victimele proveneau din Bosnia, România, Ucraina, Serbia, Maroc şi Moldova.

Comisia Europeană s-a arătat mulţumită în legătură cu planurile pentru preşedinţia Băncii Mondiale, anunţate în cursul unor audieri la Bruxelles de Paul Wolfowitz, ministru adjunct al Apărării al Statelor Unite, nominalizat recent la funcţia de preşedinte al Băncii Mondiale.

Nominalizarea de către preşedintele George Bush a lui Paul Wolfowitz, conoscut drept unul dintre arhitecţii intervenţiei americane în Irak, fusese iniţial criticată de unele guverne din Uniunea Europeană. După discuţiile de azi la Bruxelles Wolfowitz a declarat:

"Înţeleg că sunt o figură controversată. Dar sper că pe măsură ce mă cunosc mai bine, oamenii să înţeleagă că eu cred cu tărie în misiunea Băncii Mondiale. Nu aş fi acceptat să fiu nominalizat, dacă nu credeam în acest lucru” - a declarat Wolfowitz, a cărui aprobare în funcţia de preşedinte urmează a fi supusă votului joi la Consiliul de directori al Băncii Mondiale.

Fostul reprezentant croat în preşedinţia tripartită a Bosniei, Dragan Covic şi-a susţinut azi nevinovăţia într-un proces de corupţie. El a fost destituit de administratorul internaţional al Bosniei, Paddy Ashdown, după ce refuzase să-şi dea demisia de bună voie. Covic este acuzat că a făcut trafic de influenţă în 2000 pe când era ministru de Finanţe, acordând facilităţi fiscale unei firme particulare, precum şi de mituirea unui magistrat.

Poliţia din Israel a anunţat că îl cercetează penal pentru spălare de bani pe omul de afaceri israelian Vladimir Gusinsky, fostul proprietar al televiziunii ruse NTV. Investigaţia se concentrează la filiala din Tel Aviv a celei mai mari bănci israeliene Hapoalim, poliţia interogând mai mulţi funcţionari ai băncii în legătură cu presupuse operaţiuni de spălare a sute de milioane de dolari. Gusinsky are cetăţenie dublă rusă şi israeliană. Fiind căutat şi în Rusia pentru fraude, el a fost interceptat de poliţie la sosirea în Israel după o lungă absenţă marţi seara.

Agenţiile umanitare ale Naţiunilor Unite au confirmat decesul a 518 persoane în urma puternicului cutremur de pământ de luni în nord-vestul Indoneziei. Potrivit acestor surse, cele mai multe persoane au murit pe insula Nias, cea mai tare afectată de cutremur. Pe de altă parte, preşedintele indonezian Yusuf Kalla a reiterat că numărul victimelor s-ar ridica la 2 mii de oameni.

Autorităţile române continuă să investigheze dispariţia a trei jurnalişti luni seara în Irak, dar despre soarta lor nu se cunoaşte nimic până la această oră. Grupul operativ coordonat de preşedinitele României Traian Băsescu a ţinut o nouă şedinţă în acestă chestiune la care au participat şefii principalelor servicii secrete române. Într-o declaraţie publică, Traian Băsescu a dat asigurări că autorităţile fac eforturi intense şi constante, pentru a asigura recuperarea ziariştilor români dispăruţi în Irak.

Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European şi-a dat acordul pentru aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, urmând ca în şedinţa sa plenară de pe 13 aprilie, Parlamentul să supună votului acordurile de admitere a celor două ţări în forul comunitar.

La Bucureşti, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că decizia de azi a Comsiei de Afaceri Externe confirmă percepţia favorabilă de la nivelul Parlamentului European privind progresele înregistrate de România în procesul de integrare europeană.

În Kirghizstan, noul prim ministru şi preşedinte interimar, Kurmanbek Bakiyev, a declarat că reîntoarcerea în ţară a preşedintelui Askar Akayev răsturnat de la putere în cursul revoltei de săptămâna trecută ar fi prematură. Revenirea lui la Bişkek ar provoca noi tulburări, a spus noul lider kirghiz. Akayev a părăsit Kirghizstanul pe 24 Martie şi se află în Rusia, unde este găzduit de liderul rus Vladimir Putin.