Preşedintele român Traian Băsescu a plecat la Washington, unde se va întâlni miercuri cu preşedintele George Bush şi alte oficialităţi americane. Băsescu a declarat înainte de plecare că scopul vizitei este să clarifice, să dezvolte şi să consolideze colaborarea politică, militară şi economică dintre România şi Statele Unite.

Preşedintele american George Bush a declarat că strategia imediată a Statelor Unite este să elimine ameninţările teroriste în afara ţării, folosind politica atacurilor preventive, astfel încât să nu fie nevoie să le facă faţă în interior. „Este mai puţin probabil ca teroriştii să pună în pericol securitatea noastră atât timp cât ei sunt îngrijoraţi de propria lor securitate” - a spus Bush.

Oficialităţi ruse din Caucazul de Nord au anunţat că liderul separatist cecen Aslan Maskhadov a fost ucis în cursul unei operaţiuni întreprinse de forţe speciale. Potrivit generalului rus Ilia Şabalkin, cadavrul lui Mashadov a fost identificat.

Pus la curent cu rezultatele operaţiunii, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la Moscova: „Mai este mult de lucru în Cecenia. Este necesar să ne sporim eforturile pentru a apăra de bandiţi cetăţenii republicii cecene şi întregii Rusii”.

Maskhadov a condus forţele separatiste cecene în războiul cu armata federală rusă din 1994-96, iar după încheierea ostilităţilor a fost ales, în 1997, preşedinte al Ceceniei. El a fost înlăturat doi ani mai tîrziu, în cursul unui nou conflict militar. Moartea sa nu a fost confirmată deocamdată de luptătorii separatişti ceceni.

Sute de femei au cerut, în cursul unor proteste de stradă la Vladikavkaz în sudul Rusiei, demisia guvernatorului local din Osetia de Nord, Alexander Dzasokhov, pe care îl acuză că nu a făcut nimic pentru a descoperi vinovaţii de luarea de ostateci la şcoala din Beslan în septembrie trecut, atac soldat cu peste 330 de victime. „Nimeni nu şi-asumat responsabilitatea pentru moartea copiilor noştri nici până astăzi” - a declarat în cursul protestelor liderul Comitetului mamelor de la Beslan, Sussana Dudiyeva.

În deschiderea unei conferinţe internaţionale la Madrid pe problemele combaterii terorismului, prinţul moştenitor al Spaniei Filip a făcut apel la unitatea tuturor forţelor democratice în lupta cu terorismul internaţional. Conferinţa de patru zile reuneşte în jur de 200 de oficialităţi internaţionale şi experţi de securitate, care discută noi căi de combatere a terorismului, la un an de la atacurile cu bombă în trenurile de la Madrid, care au ucis pe 11 martie 2004 191 de persoane. Printre participanţii la conferinţă se numără şi Secretarul General al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, preşedintele afgan Hamid Karzai, şeful Consiliului Naţional de Securitate din Rusia Igor Ivanov.

Ministrul italian de Externe, Gianfranco Fini a cerut Statelor Unite să-i identifice şi să-i tragă la răspundere pe militarii americani responsabili de omorârea în Irak a ofiţerului italian de securitate, Nicola Calipari. Militari americani au deschis foc asupra maşinii lui Calipari, care o transporta vineri la aeroportul din Bagdad pe jurnalista Giuliana Sgrena, eliberată din captivitatea unei grupări insurgente. Ministrul italian de Externe a spus că acest accident tragic trebuie elucidat.

La apelul organizaţiei islamice Hezbollah, zeci de mii de persoane s-au adunat la o demonstraţie la Beirut în sprijinul prezenţei militare siriene în Liban. Dorindu-se a fi o replică la protestele opoziţiei libaneze care cere retragerea din Liban a contingentului de 14 mii de militari sirieni, demonstraţia are loc la o zi după ce preşedinţii sirian şi libanez au convenit ca trupele siriene în Liban să fie redislocate spre graniţa de est a ţării.

Primul ministru al provinciei Kosovo Ramush Haradinaj şi-a dat demisia în urma dezvăluirii că Tribunalul Naţiunilor Unite de la Haga îl acuză de crime de război. Haradinaj, comandant de rang înalt în armata de gherilă a albanezilor din Kosovo în conflictul din 1998-99, a declarat la o şedinţă extraordinară a cabinetului kosovar că este nevinovat şi că se va prezenta în faţa magistraţilor de la Haga pentru a-şi pleda nevinovăţia. Oficialităţi NATO au anunţat că au trimis trupe suplimentare în Kosovo pentru cazul în care demisia primului ministru va provoca tulburări inter-etnice.

Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn a declarat că imaginile televizate de la Istanbul unde duminică poliţia turcă a pus capăt unei manifestaţii dedicate zilei internaţionale a femeilor au deteriorat imaginea Turciei de ţară candidată la integrarea în Uniunea Europeană.

Bruxellesul a calificat drept “uz disproporţionat al forţei” folosirea de către poliţia turcă a bastoanelor şi gazelor lacrimogene pentru dispersarea demonstraţiei. Ministrul de Externe al Turciei Abdullah Gul a promis declanşarea unei anchete. La mitingul neautorizat au participat aproximativ 300 de persoane care cereau guvernului să asigure respectarea drepturilor femeilor.

Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenco s-a întâlnit la Berlin cu preşedintele german Horst Koehler şi ministrul de Externe Joschka Fischer. În cursul vizitei în care urmăreşte să reafirme interesului Ucrainei de a se apropia de NATO şi Uniunea Europeană, Iuşcenco se va întâlni mâine cu cancelarul german Gerhard Schroeder şi va rosti un discurs la Bundestag.

Primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, răspunzând unor mustrări la adresa Guvernului lansate ieri seara de preşedintele Băsescu, a declarat că măsurile legislative pentru a face din evaziunea fiscală un act criminal vor fi elaborate de Guvern până la sfârşitul lunii, aşa cum fusese stabilit în planul de reformă a fiscalităţii.

Casa Albă de la Washington a calificat drept absurde insinuările jurnalistei italiene Giuliana Sgrena că militarii americani în Irak ar fi încercat în mod deliberat s-o ucidă, atunci când au tras vineri asupra maşinii sale în care se deplasa spre aeroportul din Bagdad după ce fusese eliberată din captivitatea unei grupări insurgente irakiene.

În timpul incidentului Giuliana Sgrena a fost rănită în umăr, iar ofiţerul italian de securitate Nicola Calipari a fost împuşcat mortal. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Scott McClellan a declarat că este de neimaginat ca militari americani să tragă în cunoştinţă de cauză în civili. Statele Unite au promis elucidarea completă a acestui caz, iar procuratura italiană a deschis o anchetă penală.

Preşedinţii Lituaniei şi Estoniei şi-au anunţat refuzul de a participa pe 9 mai la Moscova la ceremoniile de marcare a 50 de ani de la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al doilea război mondial. În urma unei înţelegeri secrete cu Germania Nazistă, Uniunea Sovietică a invadat înainte de război republicile baltice. Preşedinta Letoniei, Vaira Vike-Freiberga a declarat că se va alătura altor lideri mondiali la ceremoniile de la Moscova pe 9 mai pentru a încerca să convingă Rusia să-şi asume răspunderea pentru pactul Molotov - Ribbentrop.

Preşedinţii Libanului şi Siriei, Emil Lahoud şi respectiv Bashar Assad au convenit azi în cursul convorbirilor la Damasc asupra redislocării contingentului de aproximativ 14 mii de militari sirieni din Liban, care ar urma să fie masaţi la graniţa de est a Libanului. Declaraţia finală a convorbirilor nu menţionează însă un calendar al retragerii militarilor sirieni din Liban, problemă lăsată pe seama unei comisii mixte.

În cursul unor proteste de stradă care continuă în mai multe regiuni din Kîrgîzstan, partide de opoziţie au cerut alegeri prezidenţiale anticipate şi anularea rezultatelor primului tur al scrutinului parlamentar de pe 27 februarie, pe motiv că ar fi fost falsificat.

Un tribunal din oraşul german Potsdam a declarat drept teroristă mişcarea de tinerat neo-nazistă "Freikorps", care a organizat atacuri împotriva unor magazine şi baruri deţinute de cetăţeni străini în Germania, în perioada august 2003 – mai 2004.

Este pentru prima dată din anii 1980 încoace că o instanţă germană condamnă membrii unei organizaţii de extremă dreapta pe baza unor acuzaţii de terorism. În total 11 membri ai "Freikorps" au fost condamnaţi la închisoare între 8 luni şi 4 ani şi jumătate sau au primit pedepse cu închisoarea cu suspendare.

Comsia Electorală Centrală de la Chişinău a anunţat după numărarea tuturor buletinelor de vot că Partidul Comuniştilor a ieşit pe primul loc în alegerile parlamentare de ieri, obţinând 56 de mandate din 101 în viitorul Parlament

– o majoritate care le permite comuniştilor să formeze Guvernul, dar nu şi să aleagă şeful statului. Partidul Comuniştilor a pierdut 15 locuri în Parlament faţă de legislatura precedintă. Pe locul doi în urma alegerilor de duminică se plasează Blocul Moldova Democrată care va avea în Parlament 34 de locuri, urmat dă Partidul Popular Creştin Democrat, cu 11 mandate.

Misiunea de monitorizare a alegerilor condusă de OSCE a declarat că scrutinul a întrunit în general standardele internaţionale, deşi mai există îngrijorări.

Primul-ministru român, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a întâlnit cu şeful delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, ambii reafirmând, potrivit unui comunicat al Guvernului, că România se află în graficul procesului de aderare la Uniunea Europeana, care prevede primirea României în Uniune la 1 ianuarie 2007.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a exprimat speranţa că politica Republicii Moldova, în urma alegerilor de duminică, va fi una clar pro-europeană, el amintind că România susţine aspiraţiile europene ale statului vecin.

„Cred că mai important decît rezultatul alegerilor este perspectiva. Vreau să vedem care va fi configuraţia politică viitoare a Republicii Moldova, care vor fi opţiunile fundamentale”, a spus Tăriceanu.

Primul ministru Călin Popescu Tăriceanu a declarat că România se va opune în continuare proiectului ucrainean de construcţie a canalului navigabil Bîstroe în Delta Dunării şi va descuraja o decizie a noilor autorităţi de la Kiev pentru finanţarea etapei a doua a construcţiei.

„Ramânem deschişi dialogului cu Ucraina şi cu organizatiile internationale pentru rezolvarea problemei Canalului Bîstroe, în deplinul respect al dreptului internaţional” - a spus Tăriceanu într-un mesaj transmis la simpozionul „Avem o Deltă - Cum procedăm?”.

Trei foşti parlamentari ai Partidului Social Democrat, numiţi în funcţie de consilieri diplomatici în ultimele zile ale mandatului de guvernare al PSD anul trecut, au dat în judecată Ministerul de Externe, pentru că le-a fost desfăcut contractul de muncă. Ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că cei trei au fost concediaţi pentru că numirea lor fusese făcută pe criterii politice.

Ministrul român de Externe Mihai Răzavn Ungureanu a declarat că a cerut angajaţilor cu funcţii de conducere în minister să solicite CNSAS propriul dosar de Securitate, pentru a nu exista suspiciuni asupra lor, urmînd ca, pînă la sfîşitul anului, toţi membrii corpului diplomatic să facă acest lucru. Ungureanu a precizat potrivit Mediafax că nu se pune problema unor sancţiuni administrative pentru cei care au colaborat cu fosta Securitate, acest gest avînd mai mult o valoare morală.

Fostul preşedinte ucrainean Leonid Kuchma a participat la înmormântarea la Kiev a fostului ministru de Interne Yury Kravchenko, mort în circumstanţe neelucidate vinerea trecută, înainte de a fi interogat în cazul asasinării journalistului Heorhiy Gongadze. Fiind el însuşi bănuit de implicare în asasinarea lui Gongadze, Kucima a declarat că fostul ministru de Interne n-ar fi avut nici o legătură cu acest caz.