Three Romanian journalists and their Iraqi-American guide were freed after nearly two months being held hostage in Iraq. Romanian President Traian Basescu's spokeswoman Adriana Saftoiu said the hostages were not harmed physically and the journalists are in the custody of Romanian authorities.

"At this moment I can confirm that the three Romanian citizens - Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci and Ovidiu Eduard Ohanesia - have been under the protection of the Romanian authorities since 13:44 (Bucharest time on Sunday). The good news is that they are in good health. They will be brought home soon and we are going to inform the media when they will be back in Romania."

The kidnappers had threatened to kill the hostages unless Romania pulled its 800 troops from Iraq. Romania had refused to do so.

Moldovan Prime Minister Vasile Tarlev announced on 18 May that the government has decided to liquidate the state company publishing the Russian-language newspaper "Nezavisimaya Moldova". Tarlev said the decision was taken so that the government media should no longer be financed from the budget, unlike other publications.

On 19 May, the Chisinau municipal council decided to withdraw its financial support for the city's Info-Prim news agency. Members of the council from the Communist and Christian Democratic Popular party supported the decision, saying that it was too expensive for the city to maintain the news agency. They called instead for developing the municipal radio station Antena C and EuroTV television channel. Info-Prim Director Valeriu Vasilica said that the council's decision was an act of reprisal by the two political parties.

Moldova's Deputy Integration Minister Viktor Postolaki told reporters in Chisinau on 18 May that Moldova's parliament is drafting a bill on the special status of the separatist Transdniester region. Postolaki said representatives of NGOs on both banks of the Dniester are helping legislators draft the legislation that will give the region autonomous status within the Moldovan Republic.

Moldova and secessionist Transdniester attended a round of talks on 16 and 17 May in the Ukrainian city of Vinnitsa. Representatives of the OSCE, Ukraine and Russia, which are part of the Transdniester negotiations framework, were also present at the Vinnitsa talks, where the Ukrainian delegation presented in detail president Yushchenko’s plan to settle the 13-year-old conflict.

William Hill, the OSCE's ambassador to Moldova, told RFE/RL that both Moldova and Ukraine lobbied to include the U.S. and EU in future negotiations. It is unclear whether Transdniester supports the proposal. Moldovan Foreign Minister Andrei Stratan told RFE/RL that his government has forwarded official invitations to the European Union, the United States, and also Romania to join the negotiations.

Stratan added the European Union has already responded favorably. "This demonstrates once again that the EU intends to offer assistance to Moldova and to find the mechanism for the peaceful solution of the Transdniestrian dispute." – Stratan said.

The new seven-point plan was put forward by Ukrainian President Yushchenko during a 22 April GUUAM summit in Chisinau. The plan calls for a multiparty system and free and fair elections in Transdniester.

OSCE Ambassador Hill noted that main sticking point between the two sides remains Tiraspol's refusal to accept being part of Moldova.

"You clearly need a clear acknowledgement from the left bank that Transdniester is a part of Moldova and that we are not talking about two separate states here," Hill said. "What we are talking about is a division of powers and the provision of adequate rights of local self-government to a region of a recognized state -- and finding acceptable agreement on this is crucial. The issue of democratization in Transdniester is also crucial."

The Yushchenko plan also proposes international monitoring of the Transdniester section of the Moldovan-Ukrainian border and of arms factories in the separatist region.

Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) "Academia Caţavencu" salută eliberarea jurnaliştilor români şi felicită autorităţile române pentru finalul fericit al crizei jurnaliştilor, a declarat Răzvan Martin, director de programe al AMP, citat de agentia Mediafax.

Vicepreşedintele PNL Gheorghe Flutur a afirmat că în ceea ce priveşte menţinerea trupelor române în Irak, "România nu trebuie să se joace de-a acordurile internaţionale, ci trebuie să le respecte". În ceea ce priveşte un calendar al retragerii trupelor din Irak, Flutur a spus in cadrul unei conferinte de presa că această problemă este "de conjunctură internaţională".

Preşedintele intermar al PD Emil Boc a declarat că eliberarea celor trei jurnalişti constituie un succes al autorităţilor române şi în special al Administraţiei Prezidenţiale, care a oferit un "model de manual" în privinţa rezolvării situaţiilor de criză.

Potrivit lui Boc, prin modul de acţiune, Administraţia Prezidenţială a demonstrat că a ţinut cont atît de interesul naţional, cît şi de vieţile celor trei jurnalişti, fapt "ce ar trebui să sporească încrederea cetăţenilor români în autorităţile statului".

Cît priveşte retragerea trupelor româneşti din Irak, Boc a amintit că "nu s-a pus şi nu se pune problema unei asemenea discuţii", cu atât mai mult cu cât România trebuie să-şi onoreze angajamentele asumate la nivel internaţional dacă doreşte să-şi menţină credibilitatea.

Purtatorul de cuvint al ministerului de externe rus Aleksanr Yakovenko a criticat declaratiile recente ale presedintelui OSCE Dimitri Rupel privind situatia din Uzbekistan.

Sustinind ca declaratia lui Rupel nu tine seama de evaluarea facuta de Rusia a situatiei, Yakovenko a afirmat ca Moscova considera din acest motiv ca presedintele in exercitiu al OSCE si-a exprimat punctul de vedere personal.

Intr-o declaratie data publicitatii vineri, Rupel ceruse presedintelui uzbek Karimov sa permita investigarea independenta a tulburarilor de saptamina trecuta de la Andijan. Rupel si-a exprimat deasemeni speranta ca autoritatile uzbece vor restabili imediat canalele de comunicare normale cu comunitatea internationala.

Presedintele George Bush a scos in evidenta progresele inregistrate in Afganistan pe calea democratizarii. Seful executivului american a enumerat in acest context adoptarea unei noi constitutii,alegerea unui presedinte si pregatirile pentru alegerile legislative de la toamna.

George Bush a adaugat ca Statele Unite vor continua sa acorde asistenta Afganistanului in vederea consolidarii progreselor realizate in domeniul democratiei.

Agentiile de presa remarca ca presedintele Bush nu s-a referit in cuvintarea sa la recentul raport al armatei americane documentind mai multe cazuri de abuz comise impotriva unor prizonieri afgani la centrul de detentie din Bagram in 2002.

Pasaje din raport au fost publicate saptamina aceasta in ziarul New York Times. Presedintele afgan Karzai, care este asteptat luni la Washington, a declarat ca va cere autoritatilor americane sa ia masuri drastice pentru a impiedica repetarea unor astfel de abuzuri.

Ministerul de interne iranian a dispus repatrierea refugiatilor afgani din regiunile de est ale Iranului. Masura a fost justificata invocindu-se ratiuni de securitate nationala. Teheranul pretinde ca jumatate din cei circa un milion de refugiati afgani sa se intoarca in patrie pina la sfirsitul acestui an.

Pentru prima data in istoria comunista a Cubei, in apropiere de Havana a avut loc o reuniune a organizatiilor locale pentru drepturile omului. 168 de activisti au participat la “Adunarea pentru promovarea unei societati civile” – care s-a incehit, fara incidente, cu adotarea unei declaratii finale, extreme de critica la adresa regimului Castro.

In Irak s-au intensificat atacurile insurgentilor – in medie, se inregistreaza circa 70 de atacuri pe zi. Din acest motiv, eforturile de reconstructie au fost mult incetinite. Potrivit oficialului american Bill Taylor – directorul Biroului pentru reconstructie – aproape 20 la suta banii pentru reconstructie sint investiti acum in intarirea masurilor de securitate.

La Belgrad a inceput reuniunea de doua zile a Bancii europene pentru reconstructie si dezvoltare – banca creata imediat dupa implozia lagarului communist. Pe agenda discutiilor se afla Uzbekistanul si noi ajutoare pentru tarile din sud-estul Europei.

Cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak şi cetăţeanul american de origine irakiană care îi însoţea au fost eliberaţi şi sunt sub controlul autorităţilor române - informează Preşedinţia României.

"Cei trei cetăţeni români - Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian - şi cetăţeanul american de origine irakiană Mohammad Munaf se află, de astăzi, 22 mai, începând cu ora 13.44, sub controlul autorităţilor române" - a precizat Adriana Saftoiu, purtatoare de cuvint a Presedintiei.

Cei patru "sunt teferi şi nevătămaţi şi vor fi aduşi în ţară în cel mai scurt timp", a adaugă purtatoarea de cuvint care a asigurat ca presa va fi informata de momentul sosirii in tara a jurnalistilor.

Ministrul Apărării Naţionale Teodor Atanasiu a declarat că "este puţin probabil ca România să-şi retragă trupele din Irak în acest an" deoarece armata irakiană nu este pregătită să preia executarea misiunilor pe care le asigură în prezent forţele aliate. Dupa cum se stie, gruaprea terorista care-i tinea ostateci pe jurnalistii romani si pe ghidul lor – ceruse retragerea trupelor romanesti din Irak.

Ministrul roman al agriculturii, Gheorghe Fluture a anunţat că Guvernul ar putea să-şi asume răspunderea pe pachetul de legi privind proprietatea la începutul lunii iunie, după ce luni acestea vor fi discutate în cadrul coaliţiei, iar în cursul săptămânii în Guvern.

Guvernul Tariceanu s-a angajat sa restituie, in natura, tot ce mai este in propietatea statului din bunurile confiscate de regimul comunist. Pentru proprietatile ce nu pot sa fie restituite, guvernul s-a angajat sa plateasca, cit mai repede, despagubiri corecte.

La Moscova, circa 2 mii de persoane au protestat in apropiere de sediul televiziunii de stat, impotriva cenzurii si a politici editoriale pro-Kremlin.

Dupa ce autoritatile au preluat controlul asupra postului de televiziune NTV( ultimul privat si independent) nu a mai ramas decit un post de radio independent (Echo Moskvi ) si citeva ziare cu o circulatie redusa.

Peste o mie de persoane s-au adunat in capitala comerciala a Kazahstanului, Almaty, pentru a protesta impotriva inchiderii saptaminalului de opozitie „Respublika”.

Mediile de informare de stat din Uzbekistan au inceput o campanie impotriva deshiderii unei investigatii internationale, independente care sa clarifice eventimentele de la Andijan. Dupa cum se stie, autoritatile sustin ca numarul victimelor nu depasteste 170 – surse indepndente vorbesc de peste o mie de morti.

In landul german Renania de nord-Westfalia au loc alegeri pentru parlamentul local – Fiind cel mai populat land (fiecarea al cincelea alegator german este din aceasta regiune)si de peste 30 de ani, un fief al social-democratilor – se considera ca rezultatul va fi un verdict final asupra modului in care electoratul va actiona anul viitor, cind sint programate alegeri generale. Ultimele sondaje indica o victorie a opozitiei crestin-democarte in alegerile de astazi.

Secretarul general al Ligii Arabe Amr Moussa a afirmat ca in absenta unui stat palestinian in Orientul Apropiat nu se va putea realiza un climat de stabilitate si progres. Vorbind la reuniunea Forumului economic mondial din Iordania, Moussa a adaugat ca solutionarea echitabila a problemei palestiniene este premisa esentiala a unei evolutii pozitive in regiune.

La aceeasi reuniune, Laura Bush, sotia presedintelui american, a facut un apel la emanciparea femeii in Orientul Apropiat, cerind guvernelor din regiune sa acorde femeilor drepturi politice si economice pentru ca acestea sa devina membre cu drepturi egale in societatile in care traiesc.

Din cei 23 de oameni de afaceri urzeci, a caror detentie a provocat revolta violenta de saptamina trecut de la Andijan, citiva au reusit sa treaca granite in Kirghistanul vecin. Unul din ei a declarat Europei Libere ca adevaratul motiv al procesului a fost unul economic si nu presupusele lor legaturi cu o organizatie islamista scoasa in afara legii.